In sedinta de luni a coalitiei, liderii UDMR au respins toate
propunerile PDL privind reorganizarea administrativ-teritoriala. In
aceste conditii, liderii coalitiei au decis ca acest proces sa fie
amanat. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara, sambata, la
finalul sedintei CRU a UDMR, ca Uniunea sustine amanarea reformei
administrative pentru toamna acestui an sau inceputul lui 2012 si a
exprimat dezacordul UDMR pentru transformarea actualelor regiuni de
dezvoltare in judete.
Blog
-
Procesul de reorganizare se amana. UDMR a respins in coalitie toate propunerile PDL
-
DHL Romania a cerut insolventa Blue Air
Dosarul a fost inregistrat la 17 iunie. Contactati de MEDIAFAX,
reprezentantii celor doua companii nu au dorit sa comenteze sau sa
furnizeze informatii suplimentare. Tribunalul Bucuresti a admis in
toamna anului trecut intrarea in insolventa a Blue Air, detinuta de
omul de afaceri Nelu Iordache, in urma unor cereri mai vechi
inaintate de catre Carpatair si Service Excellence Solutions, dar
compania a anuntat ulterior ca hotararea instantei a fost
suspendata de catre Curtea de Apel. Decizia Tribunalului Bucuresti
a fost contestata de Blue Air pe motiv ca operatorul nu are datorii
catre cele doua firme. -
Telefoane si televizoare
M-am intrebat care sunt cele mai raspandite aparate electronice
de pe planeta si m-am oprit la trei candidati: telefoanele mobile,
receptoarele radio si televizoarele. Radiourile cam ies din uz si
le gasim in zilele noastre mai mult prin masini decat prin case,
iar in case mai ales in combinatii (combina stereo, ceasul
desteptator). Ramanem cu mobilele si cu televizoarele si mi-e greu
sa apreciez care sunt mai multe. Probabil telefoanele, din care in
2010 s-au vandut 1,6 miliarde de unitati, in vreme ce o statistica
din 2009 vorbea de 1,2 miliarde de gospodarii cu cel putin un
televizor.Oricum, intre aceste doua tipuri de aparate extrem de populare
exista o diferenta uriasa din perspectiva businessului. In vreme ce
in lumea telefoanelor mobile e o agitatie de nedescris, cu
rasturnari rapide de situatie si cu evolutii extrem de
spectaculoase, lumea televizoarelor pare linistita si pasnica. Pana
la urma, televizoarele fac de multi ani aceleasi doua lucruri mari
si late: ne arata emisiunile pe care diferite posturi de
televiziune binevoiesc sa le transmita si ne permit sa redam
inregistrari video. Desigur, au evoluat enorm de la aparatul
patratos cu imagini alb-negru de acum 50 de ani pana la
flat-screen-urile de inalta rezolutie din zilele noastre, dar
totusi functiile de baza nu s-au schimbat mai deloc.Daca facem o comparatie intre telefonul mobil de acum zece ani
si un smartphone modern de azi, vom constata ca definitia
aparatului s-a schimbat, convorbirea vocala devenind doar o
functionalitate printre atatea altele. Cu televizoarele nu s-a
intamplat la fel, desi piata e comparabila ca dimensiune. O
explicatie poate fi in dinamica acestei piete: cate telefoane si
cate televizoare ati schimbat in ultimii zece ani? Cred ca pentru o
familie medie, raportul este cam de 10 la 1 si mai cred ca nu
pretul semnificativ mai mare al aparatelor TV este singurul motiv.
Exista o intreaga retea in ecuatie. Schimbarea de paradigma din
zona telefoniei mobile, cu orientarea spre internet si aplicatii, a
fost un dans sincron intre producatorii de aparate si operatori, in
vreme ce pentru televizorul nostru ultramodern oferta e saracuta:
exista putine posturi HD, iar pentru cele care exista operatorul de
cablu nu are de regula infrastructura necesara ca sa le ofere.
Ramane varianta satelitului.Totusi, peste ocean exista miscare si in acest domeniu,
avantajul americanilor fiind ca trecerea la digital a intregii
televiziuni a fost fortata de guvern. Putem analiza pe scurt trei
afaceri mai importante pentru a vedea cam ce ne poate rezerva
viitorul. Prima ar fi Hulu, un serviciu de streaming video on
demand in format Flash, care preia emisiuni de la numeroase
companii media si din acesta an a inceput sa produca un serial
propriu (The Morning After). Hulu se sustine financiar din
publicitate si din abonamente si este al doilea serviciu video ca
popularitate in SUA, dupa YouTube. Totusi, pentru a ajunge pe
ecranul televizorului, programele trebuie sa treaca printr-un
computer (fie el si un smartphone).O alta initiativa interesanta a fost lansata anul trecut de
Google, Intel si Sony, cu concursul Logitech si al Dish Network.
S-a consacrat sub numele de Google TV, iar ideea de baza este de a
aduce web-ul pe ecranele televizoarelor prin intermediul unui
set-top box. Platforma software este Android, la care se adauga un
browser Chrome cu player Flash, ceea ce permite vizualizarea
oricarui fel de continut web, cu accent pe video. Google TV
concureaza pe acest segment de piata cu Boxee Box de la D-Link si
TiVo si deocamdata nu impresioneaza, asa ca planurile de a integra
platforma in televizoare nu par sa se materializeze.In fine, mai exista si Apple TV, care este un soi de media
center cu conexiune la iTunes Store. Desi a trecut prin numeroase
transformari si este relansat aproape din an in an, cutiuta este
poate singurul produs pe care Apple n-a reusit sa-l duca la succes
in ultimii ani. Pana la urma, nimic spectaculos si se pare ca
suprematia in ceea ce priveste combinatia dintre internet si
televiziune revine serviciului BBC iPlayer.Dar de curand s-a raspandit un zvon care incepe sa agite apele
in zona televiziunii si a internetului. Revista Daily Tech relata
zilele trecute ca un fost executiv de la Apple (care a preferat
anonimatul) a dezvaluit ca Apple lucreaza impreuna cu un important
producator (jurnalistii banuiesc ca Samsung) pentru a pune pe piata
un televizor sub brand propriu, echipat cu iOS si conectat la
iTunes Store. Inca din 2007 s-a vorbit despre un asemenea scenariu,
insa acum Apple chiar are puterea de a face din aceasta poveste un
succes. -
0000000000000000000000000000000
Boala mintala a nemtilor a fost cauzata de hiperinflatia care a
lovit Germania dupa Primul Razboi Mondial, pe fondul despagubirilor
pe care trebuia sa le plateasca Germania conform Tratatului de la
Versailles, alaturi de lipsa de pricepere a liderilor Republicii de
la Weimar de a administra finantele statului, precum si a
slabiciunilor sistemului bancar.La 31 ianuarie 1919 o uncie de aur valora in Germania 170 de
marci. La 30 noiembrie 1923 aceeasi cantitate de aur valora
87.000.000.000.000 de marci, reprezentand o crestere de
51.176.470.588.235%. La 1 noiembrie 1923, o paine costa 3 miliarde
de marci, carnea 36 de miliarde si o halba de bere 4 miliarde de
marci.Se spunea atunci ca pretul unei cesti de cafea se putea dubla
chiar in timp ce era bauta, o situatie care chiar iti poate
intuneca mintile. Iar oamenii – bancheri, casieri, dar si simple
gospodine, altfel perfect normali, nu numai ca incepeau sa scrie
siruri nesfarsite de cifre, ci si declarau ca au 8 miliarde de ani
si 20.000 de miliarde de copii.N-ar fi interesant sa impartim Romania in 850 de miliarde de
judete, pe care sa le finantam cu cele 300.000 de mii de trilioane
de lei pe care ii vom lua confiscand averile ilicite?Bat campii, desigur, dar mai elegant si macar am un plan si o
idee, lucruri pe care nu le regasesc in nicio expunere pe tema
reorganizarii teritoriale a Romaniei, pe tema statutului licit sau
ilicit al averii, in niciun demers guvernamental sau prezidential.
Observ insa troc smecheresc, o delimitare de teritorii pe criterii
proprii numai dulailor, negocieri cu viitorul si sansele si banii
acestui popor amarat la niveluri pe care nu le credeam posibile;
basca o sumedenie de oameni suficient de alienati de ceea ce li se
intampla incat confunda propriile lor interese si nevoi cu agenda
publica indusa de personaje politice cel putin indoielnice.Nu stiu in ce masura reorganizarea teritoriala a Romaniei, asa
cum este ea vehiculata, poate face bine. N-am vazut si n-am auzit
sa se fi facut vreun studiu economic si social care sa analizeze
toate fatetele trasarii de noi hotare administrative. Cum se vor
combina orgoliile zonale, etnice cu noua impartire. Cat ii va costa
pe oamenii de afaceri din Focsani deplasarile in capitala de judet
Constanta sau cum se vor impaca cei din Alba Iulia cu deplasarile
la Brasov. Nu cred nici in ruptul capului povestea cu reducerea
birocratiei, nici cu eliminarea coruptiei; cred in schimb ca vor
aparea opt – zece superbaroni cu suitele si interesele proprii care
vor transcende orice interes local sau regional.In toata aceasta zarva se pierd adevaratele probleme. De o buna
bucata de timp vad o coperta de BUSINESS Magazin care sa puna o
intrebare simpla, aceasta: “W?”. Adica in cat timp o vom lua de la
capat in a masura caderi de PIB si productie, dupa risipa
inconstienta de timp si bani si resurse din ultimii trei ani,
botezata “plan de masuri anti-criza”? In siajul Greciei stau alte
natii europene si sunt sigur ca elanurile electorale care au
inceput vor insemna 1. noi si noi credite pe care Romania le va
angaja si 2. tragerea urgenta a banilor din noul credit de la
FMI.Reforma statului ar insemna nu hotare trase cu rujul in functie
de interese, ci legi logice si folositoare. Veti fi citit in
actualul numar al revistei cat costa sa aduci, in Romania,
competenta, adica un executiv din strainatate care sa stie sa
conduca cu adevarat o afacere. Legea romaneasca spune ca trebuie
sa-l cauti intai pe la Fortele de Munca, si abia pe urma il poti
aduce de la Londra. Si ce-i mai rau este ca acesta este un demers
absurd si inutil – executivii buni nu-si depun dosare la oficiile
judetene de forta de munca. Eu inteleg ceea ce li s-a parut unora a
fi protejarea fortei de munca locale, dar cred ca ii protejam mai
eficient daca stabileam bazele unei competitii corecte si cinstite
intre romani si straini, care sa-i motiveze si nu sa-i corcoleasca
pe primii.Veti mai fi citit tot in revista despre demersul singular al
unei companii care da credite taranilor, in baza unei formule care
ar face sa se cruceasca un bancher dintre cei cu costum elegant si
grai complex; banii dati sunt nu putini, iar modul cum una dintre
cele mai oropsite categorii din societate a raspuns este la fel de
uimitor: oamenii iau bani, pornesc afaceri, sunt chibzuiti si
cumpatati (asa cum orasenii nu prea s-au dovedit) si n-au somn pana
nu dau datoria inapoi.Sunt acestea fasii dintr-o Romanie reala, adevarata, care n-are
nevoie de acuzatii absurde cum ca unul a fost sluga altcuiva, ci au
nevoie sa fie condusi, administrati, indrumati.
Din pacate spun din ce in ce mai des ca asa ceva nu mi se mai pare
posibil. Asa ca singurul demers care mi-a ramas este sa scriu
00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000. -
Soros: Iesirea unei tari din zona euro este probabil inevitabila. Suntem pe marginea unui colaps economic
Soros nu a precizat care tara ar putea parasi zona euro, insa
cel mai probabil candidat pare a fi Grecia, unde politicienii
trebuie sa adopte saptamana viitoare masurile dure de austeritate
cerute de institutiile financiare internationale in schimbul
ajutorului extern de care statul are nevoie pentru a evita
falimentul. Miliardarul a reiterat ca moneda euro a avut inca de la
inceput un defect fundamental, pentru ca nu a fost sustinuta
printr-o uniune politica sau printr-o trezorerie comuna a statelor
care au adoptat-o. “Euro nu a avut nicio prevedere pentru corectie.
Nu a existat niciun aranjament pentru iesirea unei tari din zona
euro, lucru probabil inevitabil in actualele circumstante”, a spus
el. -
Peugeot si Renault raman in urma rivalilor pentru ca cedeaza presiunilor guvernului
Directorul general al Peugeot, Philippe Varin, s-a distantat de
informatiile aparute in presa pe surse privind intentia companiei
de a inchide o fabrica din Franta, dupa ce guvernul a calificat
aceasta ipoteza drept “inacceptabila”. Seful Renault, Carlos Ghosn,
a fost nevoit in mai sa promita ca va face constructia de
automobile scumpe o prioritate pentru fabricile din Franta, pentru
a obtine acordul guvernului in privinta numirii unui nou director
operational executiv. Intre timp, cele doua companii continua sa
piarda cota de piata in Europa si sa se plaseze sub gigantul
Volkswagen in privinta profitabilitatii. Guvernul, cel mai mare
actionar al Renault si un important investitor al Peugeot, isi
exercita influenta in cadrul celor doua companii si prin reduceri
de taxe, grant-uri pentru cercetare si stimulente pentru
angajari. -
Povestea noului sef al Vodafone, Iñaki Berroeta. Ce planuri are spaniolul in fruntea companiei
Cand era copil, visa la masini puternice si rapide. A avut dintotdeauna o pasiune pentru automobile si, poate mai putin obisnuit, mai tarziu i-a placut sa le si repare, cu manecile de la camasa ridicate si mainile pline de ulei. De-a lungul timpului, visul i s-a indeplinit, iar in garaj au inceput sa apara din ce in ce mai multe masini scumpe. “Am destule acum. Toate vechi, din anii ’60. Singura mai noua este cea de serviciu”, spuneInaki Berroeta,.
Masinile au fost tocmai unul dintre motivele pentru care prima impresie despre Romania n-a fost dintre cele mai bune. Pe strazi erau numai Dacii vechi, la fel ca si taxiul cu care a mers pana la un hotel nu foarte primitor si cu conditii care nu se puteau compara cu cele din SUA sau macar din Europa de Vest. In plus, orasul avea un aspect gri si, in unele zone, nu parea deloc sigur, mai ales pentru o persoana despre care oricine isi putea da seama ca vine din alte locuri. “Ca sa nu mai spun ca aproape nimeni n-avea telefon mobil”, spune Inaki Berroeta,, absenta care i-a sarit aproape imediat in ochi celui care numara deja cativa ani buni de experienta in telecom si care nu mai stia asemenea situatii. Se intampla insa in 1998, cand executivul care conduce acum afacerile de peste 800 de milioane de euro din Romania ale operatorului Vodafone a venit pentru prima data aici, iar celularele de-abia fusesera lansate pe piata. “Era o tara in alb si negru. Acum, nu numai ca este color, dar este si full HD”, compara spaniolul situatia cu cea actuala cand, cel mai important lucru din punctul lui de vedere, toata lumea are telefon mobil. Si nu doar unul, ba chiar mai multe. Se intampla adesea sa ramana surprins, in vreun restaurant sau cafenea, la vederea unui cuplu oarecare, el cu trei telefoane, ea cu inca doua, toate puse pe masa. “Sunt clientii perfecti pentru operatorii de telefonie”, glumeste el.

Pe atunci,Inaki Berroeta, calatorea destul de mult. Era manager IT intr-o companie americana de telecomunicatii si, din birourile aflate in apropierea San Francisco, California, coordona operatiunile din piete emergente precum Romania, unde mergea cel putin o data pentru a evalua situatia. Cariera in telecom si-a inceput-o insa cu cativa ani mai devreme, chiar in Spania. S-a nascut si a copilarit in Bilbao, un orasel industrial din nordul tarii si capitala provinciei Biscay care, cel putin la acea vreme, nu oferea foarte multe perspective de dezvoltare profesionala. “M-am gandit atunci sa devin inginer”, povesteste executivul, imaginandu-si ca va ajunge sa lucreze intr-una din fabricile din Bilbao.
Pentru ca a fost insa o decizie bazata pe context, nu pe traseul profesional pe care si-ar fi dorit sa il urmeze, s-a razgandit dupa primul an de studii la inginerie industriala si s-a orientat catre telecomunicatii, desi nu era un domeniu foarte dezvoltat la acea vreme, iar sectia era proaspat inaugurata in cadrul facultatii. Asa a absolvit Facultatea de Telecomunicatii la Universitatea din Tara Bascilor, studii completate de un MBA obtinut mai tarziu, in 2004, de la Henley Management College.

“Dupa cum ma asteptam, la acea vreme nu prea erau locuri de munca in domeniul telecom, asa ca am inceput cariera intr-o companie de consultanta unde ma ocupam de sistemele IT si solutiile informatice pentru domeniul bancar”, povesteste Inaki Berroeta,. In 1995, cand a intrat in echipa Airtel Movil, primul operator privat din Spania care avea sa devina ulterior Vodafone, a fost printre primii angajati ai companiei de telefonie pornita cu investitii din partea AirTouch. Nu era insa foarte clar cum va evolua domeniul si nici perspectivele nu erau prea stralucite – pragul de 100.000 de clienti ai serviciilor telecom urma sa fie atins, dupa cele mai optimiste estimari, in aproximativ trei ani si doar dupa investitii semnificative. “In realitate, a fost nevoie de numai trei luni pentru acest obiectiv, in timp ce peste trei ani baza de clienti ajunsese deja la cateva milioane”, spune Inaki Berroeta,.

-
Doi ani de la moartea lui Michael Jackson (VIDEO)
Fanii veniti in pelerinaj la cimitirul Forest Lawn de langa Los
Angeles, unde este inmormantat Michael, au recompus scenariul din
videoclipul “Cry”, asezati intr-un cerc imens in fata intrarii la
cripta Holly Terrace, tinandu-se de maini si cantand sau tinand
momente de reculegere. Fanii au venit in pelerinaj cu flori,
baloane, jucarii si scrisori pe care le-au depus in fata
criptei.Muzeul Grammy din Los Angeles a deschis sambata o expozitie
dedicata lui Michael Jackson, cu obiecte vestimentare celebre ale
acestuia, de la doua dintre manusile albe cu paiete si pana la
costume de scena, schite de costume, partitura de la”We Are The
World” si diverse obiecte de colectie.Duminica are loc si licitatia casei Julien din Los Angeles, in care
va fi vanduta jacheta rosu cu negru purtata de Michael Jackson in
clipul “Thriller”, cu un pret estimat de adjudecare de cel putin
200.000 de dolari. O parte dintre venituri vor fi donate
rezervatiei Shambala Preserve din sudul Californiei, unde sunt
adapostiti tigrii bengali ai cantaretului de cand acesta a parasit
Neverland, in 2006. Jacheta a fost pana acum in posesia
designerilor vestimentari Dennis Tompkins si Michael Bush, carora
Jackson le-a incredintat-o.La aceeasi licitatie se vand manusa purtata de Michael Jackson
la festivitatea American Music Awards din 1984 si peruca purtata la
conferinta de presa de la Londra din 2009 cand cantaretul si-a
anuntat turneul “This Is It”, care n-a mai avut loc.In cei doi ani care au trecut de la moartea lui Michael Jackson,
administratorii averii sale au reusit sa realizeze din vanzarile de
muzica, obiecte promotionale si drepturi de folosire a imaginii
muzicianului profituri peste 310 de milioane de dolari, cu care au
platit o parte din datoria lui Jackson, estimata la peste 400 de
milioane de dolari la momentul mortii lui, conform unor documente
prezentate in justitie si consultate de Reuters in luna februarie
2011. O alta parte din profiturile obtinute au fost folosite la
intretinerea familiei lui Jackson, in primul rand a mamei si a
copiilor lui, precum si la anumite actiuni caritabile.Anul trecut, Billboard estima incasarile brute de pe urma
mostenirii lui Michael Jackson la peste un miliard de dolari, din
care vanzarile de muzica adusesera 429 de milioane, drepturile de
difuzare la TV si la cinema 392 de milioane, iar contractele de
licenta, inregistrari, folosire a imaginii si catalogul de muzica
inca 196 de milioane:Acum, aceste venituri includ si sumele obtinute din vanzarea
jocului “Michael Jackson: The Experience”, produs de Ubisoft, din
care din aprilie pana acum s-au vandut peste 3 milioane de copii,
precum si veniturile aduse intre timp de catalogul Sony/ATV, care
include titluri semnate de o serie larga de muzicieni, de la Elvis
Presley la Lady Gaga. De asemenea, veniturile colectate in ultimul
an includ si vanzarile albumului “Michael”, care a ajuns in fruntea
topurilor de specialitate, scrie The Hollywood Reporter.Michael Jackson a murit la 25 iunie 2009, din cauza unei
intoxicatii cu propofol. Medicul Conrad Murray, care l-a tratat pe
muzician in ultimele ore de viata si i-a administrat propofolul,
este acuzat de ucidere involuntara, iar procesul sau urmeaza sa
inceapa in septembrie. -
Moartea pe Oceanul Indian
Capturat in apele Oceanului Indian, in timpul unei misiuni
umanitare, echipajul este supus unor presiuni psihice
inimaginabile, care au mers pana la simulacre de executii.“Nu va veni nimeni sa salveze un un vapor dintr-o tara din lumea a
treia, cu echipaj de origine indiana sau africana, asa ca ii
eliberam imediat. Dar daca vaporul e din Occident, atunci e ca si
cand ai fi castigat premiul cel mare la loterie”, declara un pirat
somalez.In cazul in speta insa, datorita istetimii, cutezantei si sangelui
rece al capitanului, premiul cel mare nu s-a mai acordat.Richard Phillips si Stephan Talty, “Datorie de capitan”, Editura
All, Bucuresti, 2011
