Blog

  • Franta considera “inacceptabile” declaratiile lui Fidel Castro privind repatrierea romilor

    Castro a apreciat vineri, intr-un mesaj citit dupa prezentarea
    partii a doua a autobiografiei sale, ca romii repatriati de Franta
    sunt “victimele unui alt fel de Holocaust rasial” si “ale cruzimii
    extremei-dreapta franceze, care a afectat deja 7.000 dintre
    ei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rechizitele pentru inceputul de an scolar scad din bugetul familiei intre 75 si 450 de lei

    Un pachet minimal de rechizite pentru invatamantul primar costa
    statul 25 de lei, un parinte plateste cel putin 75 de lei, adica,
    in cel mai fericit caz, de trei ori mai mult decat poate da
    bugetul, noroc ca piata de profil este bine echilibrata, astfel
    incat sa faca fata oricarei cereri.

    Parintii se pregatesc cum pot pentru inceperea noului an scolar.
    Ei trebuie sa aloce o anumita suma din bugetul familiei pentru a
    satisface necesarul de rechizite al elevilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scolile bucurestene pregatite de noul an. In tara e mai rau

    Doar doi la suta dintre elevii bucuresteni, inscrisi la Liceul
    “Dimitrei Gusti” din Sectorul 5, si la Scoala 311, din Sectorul 6,
    vor incepe cursurile din noul an scolar in alte unitati de
    invatamant.

    Cele doua unitati sunt in curs de reabilitare prin programul
    Bancii Europene pentru Investitii (BEI), elevii Grupului Scolar
    “Dimitrie Gusti” urmand sa inceapa si acest an scolar la Scoala
    147, unde au fost mutati inca din 2008, iar cei de la Scoala 311
    vor invata, pentru al patrulea an, in incinta Scolii 205.

    Cu toate acestea, situatia generala a scolilor din Capitala pare
    sa se fi imbunatatit, avand in vedere datele raportate de
    Inspectoratul Scolar (ISMB).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu si Sarkozy au hotarat sa lucreze pe subiectul romilor intr-o viitoare intalnire, la Paris

    Administratia Prezidentiala a anuntat ca presedintele Romaniei
    si presedintele Republicii Franceze au avut o convorbire
    telefonica, in cursul serii de vineri, fiind convenit un comunicat
    de presa comun.

    “Presedintele Romaniei, Traian Basescu, si presedintele
    Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy, au avut vineri o convorbire
    telefonica amicala si constructiva. Cei doi au reamintit
    determinarea comuna de a continua si aprofunda parteneriatul strans
    dintre Romania si Franta. Astfel, cei doi sefi de stat au constatat
    deplinul acord de a raspunde eficient problemei puse de integrarea
    romilor, mai cu seama, prin punerea in aplicare a acordului asupra
    caruia ministrii romani si francezi au convenit, joi, 09
    septembrie, la Bucuresti. Presedintele Republicii Franceze si
    presedintele Romaniei au hotarat sa lucreze impreuna pe marginea
    acestui subiect, precum si pe cel al romilor nomazi, cu ocazia unei
    viitoare intalniri bilaterale ce va avea loc la Paris”, se arata in
    textul comunicatului de presa comun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama admite esecul privind Guantanamo si vrea un proces in cazul atacurilor din 9/11

    “Am reusit sa indeplinim multe dintre promisiunile noastre de
    campanie. Una in privinta careia am esuat este inchiderea
    Guantanamo”, a declarat presedintele, in cadrul unei conferinte de
    presa.

    El a amintit ca ar fi vrut sa “inchida mai devreme” Guantanamo,
    la 22 ianuarie 2010, la un an de la preluarea functiei . “Am ratat
    data-limita. Asta nu e pentru ca nu am incercat, ci pentru ca
    sarcina politica este dificila”, a adaugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul se supune permament unui audit al CE pe deficit, pentru “incredere in cifre”

    Acceptarea acestui audit este primul angajament asumat in
    memorandumul convenit cu UE in vara acestui an si adoptat,
    miercuri, de Guvern.

    “Avandu-se in vedere modificarea perspectivelor economice pentru
    anul 2010 aparuta de la evaluarea programului din luna ianuarie
    2010, tinta de deficit ESA95 pentru anul 2010, de 6,4% din PIB, din
    primul Memorandum suplimentar va fi inlocuita cu o tinta de 7,3%
    din PIB in termeni ESA95 (6,8% din PIB in termeni de numerar).
    Pentru mentinerea increderii in cifrele privind deficitul bugetului
    general consolidat, Guvernul Romaniei este gata sa supuna aceste
    cifre in permanenta unui audit. Progresele in materie de
    consolidare fiscala vor fi monitorizate in raport cu aceasta noua
    tinta”, se arata in document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a promis CE ca va elimina gradual scutirile la impozitul pe venit pentru programatorii IT

    Angajamentele au fost prezentate de MEDIAFAX in luna mai si se
    regasesc in forma finala a Memorandumului suplimentar de intelegere
    convenit cu UE, aprobata, miercuri, de Executiv.

    Documentul releva ca pentru a primi a treia transa a
    imprumutului acordat Romaniei de catre UE, Guvernul va
    “rationaliza” in continuare numarul de salariati din sectorul
    public in lunile urmatoare, ca va extinde baza de impunere pentru
    impozitul pe venit, pentru a include si tichetele de masa,
    veniturile din castigurile de capital, inclusiv dobanzile la
    depozitele bancare si platile compensatorii, dar si ca va elimina
    gradual scutirile de la impozitul pe venit acordate programatorilor
    din domeniul IT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA marcheaza noua ani de la atentatele din 11 septembrie, intr-o atmosfera tensionata

    Presedintele american, Barack Obama, urmeaza sa asiste la o
    ceremonie organizata la Pentagon in memoria celor aproape 3.000 de
    victime ale atentatelor, comise de militanti islamisti aflati la
    bordul a patru avioane de linie.

    Doua avioane au lovit turnurile gemene de la World Trade Center
    din New York, iar un al treilea cladirea Pentagonului din
    Washington, in timp ce al patrulea aparat s-a prabusit in statul
    Pennsylvania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Festivalul de la Palić sau 50 de filme in sapte zile

    Cannes, Venetia, Berlin. Daca intrebi un jurnalist de film unde
    ar vrea sa-si faca meseria, mai mult ca sigur aceste puncte
    fierbinti ale consumului de cinema vor aparea in discutie. Poate ca
    marile festivaluri sunt cele care lanseaza tendinte si bifeaza de
    obicei mai toate descoperirile cinematografice ale anului, dar ele
    sunt in acelasi timp si supermarketurile industriei, cu toate
    avantajele si dezavantajele. Or, uneori iti place sa mai dai o fuga
    si la piata.


    Si atunci apar (sau ar trebui sa apara) festivalurile mici. Nu
    numai ca acestea ofera un fel de rezumat al longevivilor campioni
    din orasele enumerate mai sus (lucru bun, pentru ca e foarte greu
    sa descoperi 300 de filme bune pe an, iar printre titluri se
    strecoara zeci si zeci de filme – motiv de pierdere de vreme), dar
    vin si la pachet cu altfel de experiente, imposibile intr-un
    festival mare, unde mai putin de patru proiectii pe zi induc o
    stare de vinovatie susceptibila sa te tranteasca urgent pe
    canapeaua unui psihoterapeut.


    Bineinteles, lucrurile devin si mai interesante cand esti
    invitat in juriul unui astfel de festival, pentru ca organizatorii
    – mai ales daca sunt la fel de ospitalieri ca sarbii – insista sa
    te si plimbe sau distreze, fara a exagera cu numarul de pelicule
    ingurgitate zilnic.


    Un astfel de exemplu este micul festival de film european de la
    Palic (vreo 50 de filme proiectate in sapte zile, spre deosebire de
    apreciatul nostru TIFF, unde in zece zile ai putea vedea vreo 250),
    singurul festival exclusiv european din lume.

    Palic, o mica statiune de pe malul unui mare lac, se afla in
    nordul extrem al Serbiei, la o distanta egala (doua ore cu masina,
    pe drumuri mai bune decat in Romania) de Budapesta si Belgrad.

    Cel mai apropiat oras ca distanta este Subotica, un fel de
    Timisoara a Serbiei, cu cateva bulevarde pietonale foarte
    linistite, un mastodont de primarie cu clopotnita (de la distanta
    pare a fi o biserica, de unde si un serios soc cand observi, de la
    aceeasi distanta, logoul McDonald’s pe colt, la parter), frumoasa
    arhitectura art nouveau, biserici crapate (nu de la razboi!) si un
    aer calm, de parca oraselul s-ar afla intr-o luminoasa si eterna
    toamna.

    Aerul calm devine si mai calm la opt kilometri mai departe, la
    Palic, veche statiune aflata intr-o padure seculara. Singurul
    defect? Nu poti inota in lacul cu o suprafata de 4 kilometri
    patrati, a carui apa are nevoie de vreo 25 de milioane de euro
    pentru a fi curatata (printre altele, zic localnicii, si de cateva
    bombe aruncate in zona prin ’99). Dar aici este si o frumoasa scena
    de vara, cu un cinematograf in aer liber, pe al carui ecran au
    putut fi vazute filmele din competitie (printre ele si “Medalia de
    onoare” al lui Calin Netzer), la adapost de atacurile furibunde ale
    tantarilor, cu ajutorul unor servetele imbibate cu un lichid-minune
    si impartite de niste “zane”.

    Aici am revazut, la sase luni dupa Berlinul din februarie, cel
    mai bun film savurat in 2010: extraordinarul “Cum mi-am petrecut
    sfarsitul verii” (rebotezat “How I Ended the End of the Summer”,
    din cauza unei greseli din catalog, in TOATE materialele
    festivalului, inclusiv programul) al rusului Alexei Popogrebsky, cu
    care nimanui nu i-a fost greu sa ciocneasca un pahar de “rachie”
    (tuica, adica, pe care sarbii o prepara, ca si romanii, cam din
    orice creste in livada) dupa proiectie sau dupa ceremonia de gala,
    unde i s-a inmanat si trofeul cel mare, Turnul de Aur.

    Acesta e si marele avantaj al unui festival mic: traseele
    exclusiviste ale vedetelor nu mai par la ani-lumina distanta ca la
    Venetia, de exemplu, unde metrul care te desparte de starurile de
    pe covorul rosu capata o largime fantastica, iar contactul cu
    creatorul este redus la amabile si anoste conferinte de presa. La
    Palic, granitele dintre regizori, jurnalisti si public nici macar
    nu erau trasate, prin urmare o discutie cu un regizor premiat la
    Berlin sau cvasi-nominalizat la Oscar se putea petrece cat ai clipi
    din ochi.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Companiile din Romania, in liga mica europeana

    Doar 33 de companii romanesti se afla in topul celor mai mari
    500 de corporatii din economia Europei Centrale si de Est, iar in
    primele o suta avem doar cinci. Desi au o populatie la jumatate,
    tari precum Cehia si Ungaria au de doua ori mai multe firme in
    clasamentul anual intocmit de compania de consultanta Deloitte. Mai
    exact, 63 de companii vin din Ungaria, iar 73 vin din Cehia, cele
    doua state fiind inferioare Romaniei din punct de vedere al
    Produsului Intern Brut sau al populatiei.

    Doar Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro Cash & Carry Romania si
    ArcelorMittal Galati sustin economia Romaniei in lupta cu tarile
    vecine. In zona bancara, BCR se afla pe pozitia a noua, cu active
    la jumatate fata de liderul polonez, PKO Bank. La fel si Dacia, in
    clasamentul producatorilor, controlat in mare parte de grupuri
    precum Audi (Ungaria), Fiat (Polonia) sau Skoda (Cehia). In primul
    semestru al anului 2010, veniturile celor mai mari companii din
    regiune au crescut in medie cu 16%, in euro, fata de perioada
    similara a anului trecut.

    La capitolul crestere, cel mai bine stau Romania (30%), Ucraina
    (21%) si Polonia (16%). “Dat fiind faptul ca Bulgaria, Slovacia,
    Estonia sau Letonia sunt inca pe minus, e greu de afirmat ca
    economia din regiune incepe sa se redreseze”, se arata in raportul
    Deloitte.

    Romania este depasita in clasament si de state mai mari, precum
    Polonia si Ucraina. Daca cea dintai are 180 de companii in primele
    500, adica 36% din total, Ucraina are doar patru in plus fata de
    tara noastra. La polul opus sunt Serbia, Macedonia si
    Bosnia-Hertegovina, dar si tarile baltice – Estonia, Lituania si
    Letonia -, cu un numar cumulat de 35 de companii in clasament. Ca o
    tendinta interesanta a ultimilor doi ani, numarul companiilor
    controlate de stat a scazut la 96, de la 110 anul trecut si 120
    acum doi ani.

    Asta inseamna ca asistam la un trend al proceselor de
    privatizare si al unor schimbari de strategie ca urmare a perioadei
    economice pe care o traversam. Totusi, majoritatea companiilor
    detinute de stat raman in zona energiei, resurselor naturale sau
    transporturilor. Cele din urma au fost in mare parte preluate de
    firme de dimensiuni mai mari din afara regiunii.

    Totodata, companiile controlate de catre organizatiile-mama din
    afara Europei Centrale detin 286 din cele 500 de locuri. Cresterea
    e de circa zece procente fata de anul precedent. Printre companiile
    din Romania prezente in clasamenul Deloitte se mai regasesc Orange,
    British American Tobacco, Carrefour, Vodafone, Kaufland, GDF SUEZ
    Energy, Romtelecom sau Petrotel Lukoil. Niciuna dintre ele nu are
    insa capital romanesc. Practic, dintre cele 33 de firme, una
    singura are capital 100% autohton – RCS&RDS, compania de
    telecomunicatii infiintata in anii ’90 de catre discretul om de
    afaceri oradean Zoltan Teszari. Afacerile operatorului telecom au
    ajuns in 2009 la peste jumatate de miliard de euro, transformându-l
    astfel in cel mai mare jucator de pe piata serviciilor TV din
    Romania.

    Sumarizand, suntem pe locul cinci in functie de performanta
    companiilor care activeaza pe teritoriu romanesc, dupa Polonia,
    Cehia, Ungaria si Ucraina, iar din cele 33 de reprezentante, cinci
    sunt detinute de stat, iar restul apartin investitorilor straini.
    Investitii care justifica si prezenta unor tari precum Bulgaria,
    Cehia sau Ungaria in prima jumatate a topului.