BusinessMagazin

Blog

  • Cine scoate bani din cochetaria romancelor si pasiunea pentru bijuterii

    La mijlocul saptamanii trecute, 33 de producatori italieni de
    bijuterii se adunasera intr-un hotel de lux din Bucuresti. Unii
    dintre ei sunt deja prezenti in magazinele de profil din Romania,
    iar altii venisera sa prospecteze piata si sa vada daca este viabil
    sau nu sa dezvolte un business aici. |mpreuna, aveau expuse
    bijuterii in valoare de cateva milioane de euro. Au adus cu ei mult
    aur, multe diamante, ceva argint si perle. Adica exact ce
    obisnuiesc sa cumpere romanii in general. |n spatele salii de
    expozitie se afla reprezentantul Di.Go, unul dintre producatorii
    italieni de bijuterii, prezent pe piata din Romania prin magazinele
    Maison Haute Horologerie.


    In timp ce vorbeste despre clientii romani, puterea lor de
    cumparare si gusturile pe care le au in materie de bijuterii, Gian
    Luca Minguzzi scoate tacticos cea mai scumpa piesa pe care a adus-o
    la expozitie. Este un colier din perle negre, albe, galbene si roz,
    cu monturi de diamante in aur galben, care costa cat un apartament
    modest din Bucuresti – 50.000 de euro. Asaza alaturi, cu la fel de
    multa grija, o pereche de cercei si o bratara. Pretul intregului
    set este uluitor – 100.000 de euro. Surprinzator, nu se teme ca vor
    ramane nevandute prea mult timp, chiar daca, in genere, romanii
    cauta mai degraba aurul masiv si pietrele si mai putin perlele.
    “Consumatorii din Romania sunt foarte clar divizati. Sunt cei care
    cumpara bijuterii de cel mult 2.000 de euro, segmentul de mijloc
    care cumpara bijuterii cu preturi intre 2.000 si 5.000 de euro si
    cei care cumpara bijuterii scumpe si foarte scumpe.

    Pe acestia criza nu i-a afectat si continua sa cumpere la fel de
    mult si de scump ca inainte”, spune Gian Luca Minguzzi, sales &
    marketing manager al Di.Go. Faptul ca romanilor le place sa cumpere
    si sa poarte bijuterii este confirmat si de Alexandru Caravaniez,
    administratorul Cielo Venezia Romania, care anul trecut a avut
    vanzari de patru milioane de euro. Numai simplul fapt ca in patru
    ani a deschis 10 magazine proprii este o dovada in acelasi sens.
    “Stilul clasic este cel mai cautat in continuare, ceea ce inseamna
    bijuterii cu forme traditionale din aur galben de 14 carate”, spune
    Caravaniez. Clasic nu inseamna si ieftin, in conditiile in care
    pretul mediu pentru produsele cumparate din magazinele Cielo
    Venezia este de 500 de euro, iar cea mai scumpa bijuterie vanduta
    pana acum a costat 30.000 de euro.

    Caravaniez spune insa ca marjele de profitabilitate scad de la
    an la an in magazinele de bijuterii pentru ca tot mai multi clienti
    cer discounturi, constienti fiind de faptul ca, din cauza crizei,
    pot sa le ceara comerciantilor sa fie mai maleabili. La randul lor,
    comerciantii stiu ca trebuie sa-si mentina clientii fideli cu orice
    pret pentru ca segmentul caruia se adreseaza este limitat. Se tem
    sa nu piarda clientii care investesc in bijuterii doar de dragul
    lor si nu doar atunci cand apare o ocazie speciala, precum o
    aniversare, o logodna sau o casatorie.

    Si italienii de la Chrysos vand bine in Romania. |n fiecare an
    aduc in tara circa 100 de kilograme de lanturi din aur si argint,
    cu preturi cuprinse intre 20 si 200 de euro. “Vanzarile sunt mai
    mult volumice. Romanii nu cumpara lanturi foarte groase, ci le
    prefera pe cele mai subtiri, cu o greutate intre trei si cinci
    grame”, spune Orlando Piotto, sales manager la Chrysos.

  • Ministerul Comunicatiilor revine cu legea de stocare a datelor, declarata neconstitutionala in 2009

    Ministerul incearca sa evite astfel continuarea procedurii de
    infringement declansate de UE, prin transmiterea de catre CE a unui
    aviz motivat. Datele vor permite urmarirea si identificarea sursei
    si destinatiei unei comunicari, a datei, orei si duratei acesteia,
    precum si tipul de comunicare, al echipamentului si locatiei
    acestuia si vor putea fi transmise organelor judiciare sau cu
    atributii de siguranta si securitate nationala, la cererea
    acestora, “de indata, dar nu mai mult de 48 de ore” (de la
    solicitarea acestora, n.r.), se arata intr-un proiect de act
    nomrativ elaborat de ministerul de resort si dat joi publicitatii.
    “Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul
    comunicarii sau informatiilor consultate in timpul utilizarii unei
    retele de comunicatii electronice, in aceste cazuri fiind
    aplicabile prevederile Codului de procedura penala si cele din
    legile speciale in materie”, se precizeaza in document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magia dintr-un certificat verde – cine mai creste de 30 de ori in cinci ani

    Evolutia de poveste a certificatului verde este direct
    proportionala cu miliardele de euro pe care investitorii le-au pus
    la bataie pentru a capta energia regenerabila. Iar vestea este ca
    boom-ul abia acum incepe. In bani, certificatele verzi primite de
    investitorii in energie regenerabila in 2010 au insemnat 37 de
    milioane de euro, mult peste valoarea de numai 1,2 milioane de euro
    din 2006, iar anul acesta ar putea ajunge la circa 200 de milioane
    de euro.

    “Energia electrica produsa din surse regenerabile, care a fost
    livrata in retelele electrice in anul 2010 si care a beneficiat de
    schema de promovare prin certificatele verzi, a fost de 676.600
    MWh, pentru care s-au emis tot atatea certificate verzi”, spun
    reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul
    Energiei (ANRE). Potrivit ANRE, valoarea medie de tranzactionare a
    unui certificat a fost anul trecut de 232,36 de lei (circa 55 de
    euro), ceea ce inseamna ca numai anul trecut valoarea
    certificatelor verzi emise a fost de 37 de milioane de euro.

    Daca in 2006 numai 6 companii primeau certificate verzi, in 2010
    numarul acestora a crescut la 48. Sumele par mici acum raportate la
    valoarea investitiilor anuntate, dar, in 2015, piata certificatelor
    verzi numai pentru energie eoliana ar putea fi de un miliard de
    euro.Certificatele verzi s-au transformat in cativa ani dintr-o
    notiune abstracta in cel mai puternic magnet pentru atragerea
    investitiilor straine in Romania, ele fiind de fapt motivul real
    pentru care, din 2008 incoace, aproape lunar cate o companie, mai
    mult sau mai putin cunoscuta sau legata de domeniul energiei,
    anunta cate un proiect de energie verde.

    Beneficiarii sistemului de promovare a producerii de energie din
    surse regenerabile sunt producatorii de electricitate din surse
    precum vant, soare, biomasa, puterea valurilor sau apa, prin
    unitati puse in functiune incepand cu anul 2004. De atunci, orice
    producator de energie verde primeste pentru fiecare MWh livrat in
    sistem cate un certificat verde in contextul in care, fara aceasta
    subventie, proiectele de acest tip nu sunt rentabile din cauza
    costurilor foarte mari cu tehnologia.

    Din 2008 insa, odata cu publicarea Legii 220, lucrurile au
    devenit mai interesante pentru ca, teoretic, numarul de certificate
    verzi a inceput sa varieze in functie de tehnologia utilizata.
    Totodata, pretul pentru un certificat verde a fost stabilit in
    intervalul 27-55 de euro (valori indexate anual cu indicele mediu
    de inflatie calculat la nivelul UE 27).
    Tot acest sistem a fost pus pe picioare in contextul in care
    Romania, devenind membru al Uniunii Europene, s-a obligat ca in
    2020 sa consume 24% din energie provenita din surse verzi, pentru a
    reduce emisiile de dioxid de carbon. Fara aceasta obligatie,
    proiectele de energie verde nu ar fi atras investitorii, ele fiind
    mult mai scumpe si mult mai putin productive comparativ cu cele
    conventionale.

    In Romania, sistemul ales prin Legea 220 a fost cel al
    certificatelor verzi alaturi de cote obligatorii de energie verde
    pe care fiecare furnizor trebuie sa le livreze consumatorilor sai.
    Practic, un producator de energie verde primeste din partea
    Transelectrica un anumit numar de certificate pentru fiecare MWh
    livrat. Mai departe, furnizorii cumpara aceste certificate verzi
    pentru a ajunge la cota obligatorie de energie regenerabila pe care
    trebuie s-o aiba in cosul livrat clientilor sai, altfel riscand
    penalizari. Energia astfel combinata ajunge la consumatorul final,
    dar cu un pret mai mare, pentru ca furnizorul sa-si acopere
    cheltuielile cu certificatele verzi. Astfel, tot acest sistem de
    sprijin este suportat tot de facturile platite de populatie si de
    companii. Totodata, producatorii de energie verde au posibilitatea,
    dincolo de certificate, de a vinde energia produsa si pe piata,
    rotunjindu-si astfel veniturile.

  • Raport ONU: Productia de opiu afgan a scazut semnificativ in 2010

    Afganistanul este cel mai important producator de opiu din lume,
    dar, in 2010, aproximativ doua treimi din suprafetele cultivate cu
    mac au fost atinse de o boala, determinand o scadere a productiei
    mondiale de opiu cu 38 la suta, a anuntat ONUDC in raportul din
    2010. Totodata, potrivit directorului Agentiei ONU, Iuri Fedotov,
    “productia de opiu in Afganistan urmeaza sa revina la o crestere in
    2011”. Raportul adauga ca Myanmar a redevenit un producator “major”
    de heroina, productia sa crescand, in 2010, cu 20 de procente.
    Concomitent cu declinul temporar al opiului afgan, productia din
    Myanmar a reprezentat, anul trecut, 12 la suta din productia
    mondiala, fata de cinci procente, in 2007. In prezent, piata
    mondiala de opiu este evaluata la peste 68 de miliarde de dolari pe
    an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mananca romanii: burgeri la Bucuresti, ciorba in provincie

    Au trecut mai bine de 15 ani de la deschiderea primului
    restaurant McDonald’s la parterul magazinului Unirea. De atunci, pe
    piata romaneasca au venit si ceilalti doi mari de pe piata de
    fast-food, KFC si Burger King, iar careul de asi a fost completat
    de Pizza Hut. Ei i-au invatat pe romani sa manance in oras.Din
    umbra lor s-au ridicat si restaurantele romanesti. Dragos Petrescu
    si Catalin Mahu, cei doi antreprenori care au pus impreuna bazele
    lantului LaMama in anul 2000, sunt acum concurenti dupa ce Petrescu
    a decis sa lanseze propriul lant de restaurante – City Grill.

    Lupta cea mare se da pentru cei peste doua milioane de
    bucuresteni, in conditiile in care cei doi antreprenori romani au
    ales sa isi concentreze atentia pe capitala si amandoi spun ca inca
    mai e loc de dezvoltare aici. Provincia poate inca sa mai astepte.
    Daca Petrescu nu detine nicio unitate in afara capitalei, Mahu a
    deschis un restaurant LaMama pe litoral, restaurant pe care il
    deschide doar vara, si o cafenea la Iasi. Principala ramane insa
    tot capitala.Strainii, desi au mizat tot pe capitala, “locul unde
    sunt banii”, dupa cum spun unii jucatori din piata, s-au extins si
    in provincie. Ei recunosc insa ca exista diferente semnificative
    atat in ceea ce priveste valoarea bonului, cat si in ceea ce
    priveste comportamentul de consum.
    Valoarea medie a bonului pentru KFC este de 19,5 lei in Bucuresti
    si de 18,5 lei in provincie, dupa cum spune Carmen Lupulet,
    directorul de marketing al retelelor KFC si Pizza Hut. La Pizza
    Hut, valoarea medie a bonului este de 58 de lei in Bucuresti si de
    44 de lei in provincie. Valoarea medie este calculata per
    tranzactie, nu per persoana.

    “Spre deosebire de provincie, in Bucuresti se remarca o
    frecventa mai mare de vizitare a restaurantelor noastre. In rest,
    sunt diferente specifice regiunilor si obiceiurilor locale, mixul
    de vanzare a produselor fiind usor diferit de la o regiune la
    alta”, detaliaza Carmen Lupulet. KFC detine 40 de restaurante,
    dintre care 17 in Bucuresti. In urma cu cateva luni, Calin Ionescu,
    cel care conduce operatiunile retelei de tip fast-food, spunea ca
    KFC are in plan sa deschida zece restaurante in acest an si sa
    ajunga la un total de 50 de unitati pe piata locala si o cifra de
    afaceri de 180 de milioane de lei (43 de milioane de euro), in
    crestere cu 12% fata de 2010. El mai spunea ca noile unitati vor fi
    deschise si in Bucuresti si in restul oraselor din tara, in mod
    egal.

    In cazul Pizza Hut, din totalul de 13 restaurante, opt sunt in
    Bucuresti, doua in Cluj si cate unul in Constanta, Iasi si
    Timisoara. La inceputul anului oficialii companiei afirmau ca in
    2011 compania nu doreste sa deschida niciun nou restaurant Pizza
    Hut, ba mai mult, in Bucuresti reteaua poate fi considerata matura,
    iar in alte orase trebuie analizata foarte bine piata inainte de a
    deschide. Studiile de specialitate arata ca exista diferente de
    consum intre bucuresteni si romanii din provincie.
    Astfel, bucurestenii prefera sa iasa in oras si sa manance la
    restaurante de tip fast-food, in timp ce romanii din provincie ies
    mai degraba la restaurantele clasice, arata un studiu de piata al
    Unilever Food Solutions, divizia specializata de solutii
    gastronomice a companiei Unilever.

    Preferintele in materie de mancare difera la romani in functie
    de regiune geografica si de varsta. Astfel, in sudul Romaniei,
    Muntenia, Banat si Transilvania, mancarurile preferate sunt pizza,
    friptura, sandvisurile si shaorma. Romanii din Dobrogea prefera
    mancarea chinezeasca, cei din Moldova ciorbele acre, iar cei din
    Oltenia si Maramures consuma mancaruri mixte. Atunci cand ies,
    barbatii prefera shaormeriile si cantinele, unde mananca in special
    ciorbe acre si carne de porc. Femeile insa opteaza pentru salate si
    deserturi – in special clatite.
    Alegerile difera si in functie de varsta. Astfel, tineri cu varste
    cuprinse intre 18 si 24 de ani prefera mancarea de tip fast-food.
    Cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani prefera snacksurile si
    garniturile cu cartofi, iar cei peste 35 de ani mancarea
    traditionala.

    “In medie, numarul clientilor care ne trec pragul in fiecare zi
    este de peste 140.000. Cu siguranta comportamentul lor difera in
    functie de ora la care iau masa si mai putin de regiunea din care
    fac parte”, crede Alexandra Olaru, director de resurse umane si
    comunicare in cadrul McDonald’s Romania, cel mai extins lant de
    restaurante de pe plan local, cu un total de 63 de unitati, dintre
    care 29 in Bucuresti, iar restul de 34 in provincie.

  • AIE va elibera rezerve de petrol de 60 milioane barili. Cu cat scade pretul petrolului

    Jumatate din cantitate, respectiv 30 de milioane de barili, va
    fi asigurata de Statele Unite. Anuntul celor 28 de state membre ale
    AIE, intre care si SUA, vine dupa ce Organizatia Statelor
    Exportatoare de Petrol (OPEC) nu a reusit sa creasca productia la o
    reuniune desfasurata la 8 iunie si in pofida asigurarilor Arabiei
    Saudite ca va majora unilateral productia. AIE va elibera pe piata
    mondiala cate doua milioane de barili de petrol pe zi pentru o
    perioada initiala de 30 de zile, cu scopul de a suplini un deficit
    in aprovizionare rezultat din sistarea exporturilor Libiei. Libia,
    membra a OPEC, exporta circa 1,2 milioane de barili pe zi inaintea
    declansarii unei revolte care a blocat productia .

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acord istoric in G20: Ministrii Agriculturii au un plan de actiune impotriva cresterii preturilor la alimente

    El a aratat ca acordul este ambitios, fara jumatati de masura,
    chiar daca a fost calificat de organizatia neguvernamentala ONE
    drept “minimal”. Le Maire s-a referit la un “forum de reactie
    rapida”, constituit din inalti responsabili ai G20, destinat
    interventiei rapide pentru prevenirea sau atenuarea crizelor
    mondiale ale preturilor alimentelor. Acest Forum, un veritabil
    “Consiliu de securitate agricola”, trebuie sa evite repetarea unei
    cresteri a preturilor graului, precum cea produsa dupa ce Rusia a
    intrerupt exporturile, in urma secetei, a explicat Le Maire. Franta
    a propus un plan fundamentat pe cinci piloni, respectiv
    reinvestitii in agricultura, pentru productii mai mari si mai bune,
    imbunatatirea transparentei pe piete, ameliorarea coordonarii la
    nivel international pentru prevenirea si rezolvarea crizelor si
    dezvoltarea unor instrumente de gestionare a riscurilor legate de
    instabilitatea preturilor agricole. Al cincilea element este
    reglementarea pietelor derivatelor care au la baza materii prime
    agricole.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama anunta retragerea a 33.000 de militari din Afganistan pana in vara lui 2012

    In cadrul unui discurs solemn de 13 minute de la Casa Alba,
    presedintele Statelor Unite a ordonat repatrierea in acest an a
    10.000 dintre cei aproximativ 99.000 de militari americani aflati
    in prezent la fata locului. “Suntem la inceputul – nu la sfarsitul
    – eforturilor noastre de incheiere a razboiului”, a declarat Obama
    la aproape doua luni de la eliminarea, in Pakistan, a lui Osama ben
    Laden, liderul Al-Qaida, care s-ar fi servit de Afganistan pentru a
    pregati atentatele din 11 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Averea milionarilor la nivel mondial a atins anul trecut un nou record. Asia a depasit pentru prima data Europa la numarul de milionari

    Sustinut de cresterea economica din China si India, numarul
    milionarilor din Asia-Pacific a crescut cu 10%, la 3,3 milioane, in
    urma Americii de Nord – 3,4 milioane, dar inaintea Europei – 3,1
    milioane, potrivit studiului “Bogatia la Nivel Mondial”.
    Averea totala a crescut in Asia cu 12% anul trecut, la 10.800 de
    miliarde de dolari, peste Europa, si ameninta sa depaseasca Statele
    Unite si Canada, unde cresterea a fost de 9%, la 11.600 de miliarde
    de dolari.
    Numarul persoanelor cu active care pot fi investite de peste un
    milion de dolari, excluzand resedinta de baza, a urcat anul trecut
    cu 8,3%, la 10,9 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pretul petrolului a scazut cu trei dolari

    Cotatia petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, a
    scazut cu 3,59 dolari, la 110,62 dolari pe baril, iar la ora 12:00
    GMT era tranzactionat la circa 111 dolari pe baril.

    Petrolul destinat pietei americane a fost cotat in scadere cu
    2,76 dolari, la 92,67 dolari pe baril.Rezerva Federala (Fed) a
    Statelor Unite a revizuit miercuri in scadere estimarile privind
    cresterea PIB la 2,7-2,9% pentru acest an, de la ritmul de 3,1-3,3%
    prognozat in aprilie, iar pentru 2012 banca anticipeaza o crestere
    economica de 3,3-3,7%, usor mai atenuata fata de cifrele de
    3,5-4,2% prezentate anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro