BusinessMagazin

Blog

  • Cum va arata autostrada care va taia Bucurestiul si va trece pe sub Dealul Parlamentului

    Traseul viitoarei autostrazi incepe din Piata Victoriei, trece
    pe strazile Buzesti, Berzei, Mircea Vulcanescu, Calea Plevnei,
    Vasile Parvan pana la Podul Hasdeu, unde intra in subteran si iese
    in apropiere de Piata Cosbuc, bulevardul Tudor Vladimirescu, Rahova
    si ajunge la Piata Progresu.

    “A inceput cea mai mare operatiune urbana din ultimii 20 de ani.
    Exista doua etape, prima a inceput cu amenajarea Berzei de la Piata
    Victoriei pana la strada Occidentului, unde linia de tramvai si
    strada vor fi terminate in acest an. Este un bulevard cu cate trei
    benzi pe sens, cu doua linii de tramvai. Urmeaza segmentul din
    Berzei cu Calea Grivitei, pana la Vulcanescu”, a declarat primarul
    general al Capitalei, Sorin Oprescu. Prima faza a lucrarilor, care
    cuprinde tronsonul Piata Victoriei-Vasile Parvan, se va incheia cel
    mai tarziu in iunie 2011.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile straine au taiat din cheltuielile de cazare ale expatilor in
    Romania, astfel incat acestia au la dispozitie lunar cel mult 1.600
    de euro pentru apartamentele cu 2-3 camere, cu 10-15% mai putin
    fata de anul trecut, informeaza Gandul. “Am salvat leul prin
    taierea salariilor”, sustine deputatul Varujan Pambuccian, convins
    ca anul trecut “am plecat pe o cale gresita cand am ales, intre o
    abordare economica si una monetarista, una monetarista”.

    Daca nici salariile bugetarilor si nici cele din sectorul privat nu
    vor creste la anul, atunci sansele de a creste consumul sunt foarte
    mici sau chiar zero, afirma Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, citat
    de Evenimentul Zilei. Inregistrarea firmelor va fi
    simplificata, iar costurile de publicitate vor fi reduse, potrivit
    unui proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei care prevede
    ca procedura de inregistrare sa fie unitara pentru toate
    categoriile de persoane fizice si juridice.

    Adevarul cauta sa afle cine sunt vinovatii pentru amenda de peste 41 de milioane de euro aplicata
    Romaniei de UE     pentru folosirea incorecta a fondurilor europene
    pentru agricultura, insa autoritatile dau din colt in colt si spun
    ca vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului. Pentru ca
    fotbalul este atat de popular in Romania, amenajarea unui teren
    sintetic a devenit in numai cativa ani o afacere extrem de
    profitabila.

    Frunza de la brandul turistic al Romaniei este
    un succes, sustine ministrul Elena Udrea, care se declara
    nemultumita, potrivit Romaniei Libere, de “barajul mediatic”
    care o impiedica sa arate cate lucruri bune se fac in Ministerul
    Turismului. Energia eoliana este bazata pe o tehnologie care nu a
    atins inca maturitatea si care, din acest motiv, nu poate
    supravietui decat din subventii de stat, declara omul de afaceri
    Dinu Patriciu.

    Copiii sunt noua tinta a instructorilor de schi si a proprietarilor
    de pensiuni montane, care organizeaza iarna aceasta tabere de schi la tarife incepand de la 318
    euro pe saptamana, anunta Ziarul Financiar. Fondul
    Proprietatea a ajuns sa fie “listat” pe internet, la Viena sau
    Frankfurt, numai la Bursa nu, creand o oportunitate de castig
    pentru entitati fara nicio legatura cu procesul de despagubire a
    fostilor proprietari.

  • Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”

    “Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
    vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
    ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
    Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
    referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
    sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
    farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
    intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
    profitului, ca intr-un magazin obisnuit.

    Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
    care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
    timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
    farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
    Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
    pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
    luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
    scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
    terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
    tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
    reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
    se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
    medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
    pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
    la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
    surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
    motive lesne de inteles.

    In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
    produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
    casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
    faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
    intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
    franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
    vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
    afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
    umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
    sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
    vrei sa fii si onest, mori!”

    Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
    Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
    contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
    prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
    cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
    recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
    multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
    ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
    venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
    CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
    farmacii Sensiblu.

    El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
    normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
    (brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
    anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
    influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
    alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
    brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
    contin aceeasi substanta activa.

  • De ce au devenit angajatii dependenti de bonurile de masa

    La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini
    platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care
    stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le
    scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul
    din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des,
    atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au
    incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la
    salariu a atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din circa
    4,2 milioane de angajati, peste doua milioane primesc bonuri de
    masa de la companiile la care lucreaza. Aceste tichete sunt insa
    oferite doar in mediul privat.


    Si numarul magazinelor care accepta aceasta modalitate de plata
    este mare. “Tichetele emise de Edenred sunt acceptate in 50.000 de
    magazine afiliate din toata tara”, spune Iulian Alexe, directorul
    de marketing si comunicare al emitentului de tichete Edenred,
    fostul Accor Services, cel mai mare jucator de pe piata
    tichetelor.


    De altfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masa
    reprezinta cel mai oferit beneficiu de companiile din Romania – 89%
    dintre companiile chestionate spun ca includ acest beneficiu in
    pachetul extrasalarial al angajatilor si cam asa au stat lucrurile
    si in anii trecuti, cand, in medie, procentul ajungea la circa 75%.
    Atractia acestui tip de beneficii tine de facilitatile fiscale pe
    care le ofera. Astfel, tichetele de masa, tichetele de vacanta si
    tichetele – cadou au adus importante beneficii fiscale companiei
    care le ofera, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit
    si scutite de la plata contributiilor social-salariale si
    social-patronale. Incepand cu luna iulie, legea a fost modificata,
    iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16%,
    corespunzatoare impozitului pe venituri din salarii, platibil de
    angajat.


    Initiativa a fost in mod repetat criticata de angajati si
    angajatori deopotriva, insa in destul de putine cazuri a
    reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masa din
    pachetul de beneficii.

    Raman, chiar si asa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe
    care le pot oferi angajatorii, iar angajatii le pun in topul listei
    de preferinte tocmai datorita accesului imediat si foarte putin
    conditionat in ceea ce priveste utilizarea lor. La o valoare fixa
    de 8,72 de lei pentru un tichet de masa si, in general, la 22 de
    bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumparaturi si
    umple cosul cu produse necesare pentru o saptamana sau doua. Cei
    192 de lei reprezinta, in cele din urma, o suma destul de mica, asa
    ca, in cazul celor mai multi angajatori, tichetele de masa
    reprezinta doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale,
    completat de alte produse sau servicii, precum asigurarile de
    sanatate sau primele acordate la ocazii speciale.

  • Romania. 600.000 de studenti. Bani de la parinti. Joburi putine. Ce e de facut?

    Ce face o tanara de 21 de ani intr-un magazin de telefoane
    mobile, la ora pranzului? “Daca se poate, vreau mai multe minute
    seara. Si sa nu fie nici prea scump.” Dorinta Irinei, studenta la
    jur-nalism, e fireasca: vrea sa-si sune prietenii ca sa iasa la suc
    seara si sa stea la povesti. Mai ales ca zilele ei sunt parca trase
    la indigo. “Nu mi-as pierde serile cu prietenii, dar altceva nu
    gasesc de facut. Cu scoala ma descurc bine, iar in rest ce sa mai
    fac?”, se intreaba fata, in timp ce cauta prin agenda telefonului
    numarul Catalinei, prietena ei de la Stiinte Economice si cea care
    ii tine cel mai frecvent companie in cafenelele din centru.


    Desi a incercat sa-si gaseasca serviciu de luni bune, cautarile
    Irinei au fost in zadar, iar in lipsa altor ocupatii, cum spune,
    nu-i ramane decat sa mai “copilareasca”. Oricum, studenta nu s-a
    preocupat sa-si caute de lucru in alte domenii decat cel pentru
    care se pregateste. “Inca n-am ajuns la o stare de disperare ca sa
    ma interesez de orice fel de job, dar daca o sa se-ntample, imi
    maresc aria de cautare.” Pe peronul statiei de metrou, Irina
    marturiseste ca nu ar munci pentru mai putin de 1.200 de lei pe
    luna, insa vede angajarea aproape imposibila in aceasta perioada.
    Tanara invoca numarul prea mic de locuri de munca si concurenta
    extrem de ridicata, insa vede drept avantaj faptul ca angajatorii
    sunt dispusi sa caute tineri pe care ii pot modela dupa propriul
    plac, daca isi doresc un suflu nou in companie.


    200.000 de studenti lucreaza


    In pregarirea articolului de fata, i-am intrebat pe cititorii
    www.businessmagazin.ro daca ar trebui sau nu sa munceasca
    studentii. Opiniile au fost impartite, insa cu totii au fost de
    acord ca a gasi un job in aceasta perioada, pentru un absolvent,
    dar mai ales pentru un student, e o misiune foarte dificila.
    “Studentul trebuie sa invete, trebuie sa i se acorde posibilitatea
    sa aprofundeze materiile care ii asigura un viitor stabil. Dar
    avand in vedere ce ne rezerva Romania zilelor noastre, este putin
    probabil ca un student sa se dedice doar studiului, atata timp cat
    cheltuielile cu scoala, cele de bloc, mancarea si chiria ii bat la
    usa in fiecare luna.” E comentariul lui Andrei Iacob, reactie la
    opinia redactorilor BUSINESS Magazin care discutau cu argumente pro
    si contra angajarea de pe bancile scolii.


    Conform Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca, circa
    338.000 de tineri sub 23 de ani erau angajati, la nivel national,
    in acest an. Cata vreme circa trei tineri din patru ajung la de la
    liceu la facultate, putem estima ca aproximativ 200.000 de studenti
    ar avea in momentul de fata serviciu, cu stagiu complet sau
    part-time. Pentru mai multa acuratete, am trecut aceasta cifra si
    prin filtrele specialistilor din agentiile de recrutare
    specializate pe acest sector.


    Dragos Gheban, Business Development Manager al Catalyst
    Solutions, observa ca datele primite de la ANOFM corespund in mare
    masura cu estimarile sale. Doar ca procentul de 20-30% dintre
    studenti care lucreaza cu forme legale trebuie privit pe doua
    paliere: pe de-o parte, in functie de orasul unde locuiesc, iar pe
    de alta parte, dupa specificul facultatii: “In Bucuresti, ponderea
    celor care lucreaza urca inspre 30%, in timp ce in orasele din
    provincie ajunge la doar 15%. Sunt mai putini la Politehnica sau
    Medicina, dar mai multi in domeniile economic si al stiintelor
    sociale”.Explicatia e ca in Bucuresti sunt mult mai multe companii
    care presteaza servicii, deci care au nevoie de tineri, fata de
    provincie, unde e mai dezvoltat sectorul de productie, deci nu e o
    nevoie atat de mare de absolventi sau de persoane cu studii
    superioare.


    “Cei din provincie care raman aici peste vara isi cauta de
    regula de lucru. Si, dupa ce vad ca au un venit luna de luna, nu
    mai vor sa renunte la el”, spune Ionut Poenaru, seful Uniunii
    Studentilor din Romania. In timpul facultatii insa, foarte putini
    se angajeaza in domeniul pentru care se pregatesc, criteriu care
    incepe sa conteze abia la master. “Crede-ma ca, din zece studenti,
    daca lucreaza unu in domeniul in care a studiat e foarte bine”,
    adauga tanarul. Irina, la randul ei, declara ca o sa se lupte pe
    cat posibil sa-si gaseasca de lucru cat mai aproape de domeniul
    pentru care se pregateste. Deocamdata, in lipsa unui loc de munca
    in presa, a ales sa lucreze la un site pe domeniul culinar. “Castig
    20 de lei pe articol si in plus muncesc si de acasa. E o solutie
    foarte practica sa castig niste bani, dar nu prea e de
    perspectiva.”

  • Programul turistic “Inscrieri timpurii”, editia de iarna, prelungit pana la 1 decembrie

    Aceasta este prima editie de iarna a programului lansat de ANAT
    in 2009, in parteneriat cu patronatele hoteliere alaturi de
    celelalte organizatii din turismul romanesc. Pachetele sunt
    disponibile din septembrie, iar termenul limita initial era 15
    noiembrie.In program s-au inscris circa 50 de hoteluri de 2, 3 si 4
    stele din statiuni montane (Arieseni, Busteni, Gura Humorului,
    Poiana Brasov, Predeal, Sinaia etc), balneare (Baile Olanesti,
    Covasna), zone de turism rural (Maramures, Bucovina, Marginimea
    Sibiului, Bran-Moieciu, Valea Mare) sau Litoral (Eforie Nord,
    Mamaia).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un grup iranian a preluat Daewoo Electronics, pentru 520 milioane de dolari

    Entekhab a concurat cu grupul suedez Electrolux pentru preluarea
    Daewoo Electronics, companie care a avut rezultate slabe in ultimii
    ani.Daewoo Electronics a fost infiintata in 1999, in momentul
    divizarii conglomeratului sud-coreean Daewoo, si include productia
    de electrocasnice ca frigidere, masini de spalat, cuptoare cu
    microunde sau televizoare.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Impuscaturi intr-o cafenea din Piatra Neamt. O persoana a murit

    Aurelian Soric, seful Politiei Piatra Neamt, a declarat ca
    incidentul s-a petrecut, duminica, in jurul pranzului, cand o
    persoana necunoscuta a intrat intr-o cafenea din centrul
    municipiului Piatra Neamt si a tras cu un pistol cu glont inspre
    doua persoane din local, una dintre acestea fiind ranita foarte
    grav, iar cealalta mai usor.

    Potrivit sursei citate, la ora actuala exista un suspect in
    acest caz , Parchetul Tribunalului Neamt declansand deja
    investigatii cu privre la imprejurarile in care s-a produs
    incidentul, sub aspectul comiterii infractiunilor de tentativa de
    omor si, respectiv, omor, dar si pentru nerespectarea regimului
    armelor si munitiilor, cu atat mai mult cu cat din primele date a
    reiesit ca suspectul ar fi folosit arma in mod ilegal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul german: Mercedes nu a investit in Romania pentru ca infrastructura nu era suficient de buna

    Intrebat cum se simte ca cetatean din Germania intr-o tara in
    care exista o lipsa de autostrazi, ambasadorul a spus: “Pot sa ma
    descurc cu asta. Nu trebuie sa ajung intr-o ora de aici la Brasov.
    Dar este o problema pentru industrie”.

    Ambasadorul a mentionat explicit cazul firmei Mercedes, care nu
    a investit in Romania acum cativa ani, pentru ca infrastructura in
    transport nu era suficient de buna”.

    “Eu personal merg cu mare placere pe drumul national, dar
    firmele au nevoi logistice. Si daca aceste cerinte logistice sunt
    satisfacute este frumos, iar mai tinerilor mei colegi de la
    ambasada, carora le place sa mearga la Marea Neagra la sfarsit de
    saptamana, li s-ar parea foarte frumos daca autostrada spre
    Constanta ar ajunge pana pe litoral”, a explicat diplomatul pentru
    Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce solutii de criza au gasit hotelierii

    Vineri seara, pe langa cocktailurile oferite din partea casei,
    clientii s-au relaxat si cu o piesa de Goldoni, interpretata de
    actori constanteni.

    In luna noiembrie restaurantul unui hotel de la malul marii este
    ticsit ca in plin sezon. Motivul? Clientii au fost invitati sa
    urmareasca o piesa de teatru in timpul mesei. Comanda se spune in
    soapta chelnerului, care trebuie sa se strecoare cu mare atentie
    printre actori.

    Conducerea hotelului are si alte strategii de supravietuire pe timp
    de criza, pregatesc nopti de cabaret pentru clienti.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro