Blog

  • Fabrica P&G de la Urlati. Unde se fac sampoane pentru 20 de tari

    Alin Stan are 32 de ani si lucreaza de sapte ani la
    Procter&Gamble, si-a terminat studiile in Germania si s-a
    angajat ca inginer in filiala nemteasca a grupului, apoi a urmat un
    stagiu de trei ani in Belgia. Acum este responsabil de punerea in
    functiune a liniilor de ambalare a sampoanelor din noua fabrica de
    la Urlati, unde grupul american a investit 100 de milioane de
    dolari in cea mai moderna fabrica a grupului din acest
    moment.

    Stan s-a intors in Romania in 2008 si a facut parte din echipa care
    s-a ocupat de dezvoltarea, din primele faze, a proiectului din
    oraselul cu 12.000 de locuitori de langa Ploiesti. Saptamana
    trecuta, la inaugurarea oficiala a fabricii, principala grija a lui
    Alin Stan a fost sa raspunda la intrebari despre detalii tehnice
    pentru grupul de ziaristi echipati cu halate albe carora le-a fost
    ghid in turul de fabrica. Impartita pe zone (de productie,
    ambalare, stocare), fabrica ocupa acum sase hectare de teren din
    cele 25 concesionate de P&G de la Consiliul Judetean
    Prahova.

    Alin Stan povesteste insufletit, langa liniile de ambalare, ca
    materiile prime (“e vorba de peste 100 de ingrediente”) ajung la
    fabrica, sunt descarcate, stocate, folosite apoi in sala de
    productie, iar sampoanele (“linia de balsam va intra in productie
    in cateva luni”) sunt apoi ambalate si isi urmeaza drumul catre
    rafturile depozitului. Cele patru linii de productie instalate in
    fabrica – dintre care trei pentru sampoane si unul pentru balsam de
    par – stralucesc, in asteptarea muncitorilor. Dupa ce vor primi
    toate avizele de calitate (“acum se fac teste”), sampoanele
    (Wash&Go, Head&Shoulders si Pantene) vor tinti 300 de
    milioane de consumatori din 20 de tari, peste 90% din productie
    fiind destinata exportului.

    La finalul turului de fabrica, sute de oameni, din care 250 sunt
    chiar angajatii fabricii, imbracati cu totii in tricouri bleu si
    blugi crem, asteapta ca discursurile oficiale sa fie rostite de pe
    scena ridicata in fabrica. Sunt aici presedintele Basescu,
    ministrul mediului, Laszlo Borbely, Theodor Melescanu si
    oficialitati locale.

    Bob McDonald, director executiv general si presedinte al
    Consiliului de Administratie al P&G, presedintele Traian
    Basescu si Luc Viaene, directorul fabricii din Urlati, asteapta sa
    se faca liniste – una dintre liniile de productie nu a fost oprita
    – inainte de urcarea lor pe scena.

    Bob McDonald, caruia nu i-a luat mai mult de zece minute sa
    aprobe planul de investitii pentru Romania (“dar inainte de a
    ajunge la mine o astfel de propunere trece prin multe maini”) a
    tinut primul discurs, spunand ca se asteapta ca pe viitor “sa
    extindem investitia”, dar nu a oferit detalii suplimentare despre
    sume nici ulterior, in conferinta de presa.
    In cele cateva minute de discurs, presedintele Traian Basescu a
    mentionat ca aceasta investitie “probeaza faptul ca Romania este un
    loc in care sa investesti” si a spus ca fabrica “este importanta si
    pentru ca produsele sunt destinate in primul rand exportului”. A
    adresat multumiri – investitorilor, celor ce au lucrat la ridicarea
    rapida a fabricii, angatilor – si a asigurat audienta, pe un ton de
    gluma, ca “desi nu par, voi fi un consumator al produselor
    P&G”.

    Ultimul discurs oficial a apartinut lui Luc Viaene, directorul
    fabricii P&G din Urlati, care a vorbit in romana. Viaene a
    declarat apoi, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, ca s-a ocupat
    de acest proiect din primul moment, inca inainte de a se fi pus
    problema locului unde va fi ridicata fabrica. “Am facut un studiu
    sa vedem ce loc ar fi cel mai potrivit pentru o noua fabrica. Nu ne
    gandeam la un loc anume, dar acesta s-a dovedit a fi in Romania”,
    spune Viaene, care a venit pentru prima oara la Timisoara, in 1996.
    Vreme de cativa ani, cat s-au derulat investitii in linii de
    productie la Timisoara, Viaene venea destul de des in Romania, dar
    nu cunostea prea bine Bucurestiul.
    Cand s-a intors in 2007, dupa cativa ani de la ultimele vizite, a
    fost surprins de schimbarea prin care trecuse tara – de la numarul
    mai mare de magazine ale retelelor moderne si pana la felul cum
    fusesera renovate cladirile vechi. Se schimbasera si pretentiile
    consumatorilor, dupa o perioada cand consumul avea cresteri anuale
    de cate doua cifre.

    Pe parcursul ultimilor doi ani, pe fondul recesiunii, si
    vanzarile P&G Distribution (care are in portofoliu marci ca
    Ariel, Tide, Ace, Fairy si Pampers) au scazut la 280 milioane de
    euro in 2009, fata de 315 milioane de euro in 2008. In Romania,
    grupul are competitie din partea altor companii multinationale, ca
    Unilever, care a terminat anul trecut cu o cifra de afaceri de 177
    de milioane de euro, si Henkel, cu vanzari totale de 135 de
    milioane de euro (care cuprind bunuri de larg consum si materiale
    de constructii).

    Totusi, in ciuda inaspririi conditiilor economice, pe parcursul
    acestui an “nu am schimbat planul de afaceri din cauza masurilor de
    austeritate”, declara Sotirios Marinidis, CEO al filialei
    romanesti. Dimpotriva, compania are planuri ferme de a investi in
    continuare in fabrica de la Urlati, pe care ar vrea s-o completeze
    cu linii de productie si pentru alte categorii de produse din
    portofoliu. Jon R. Moeller, director executiv financiar al
    grupului, afirma ca P&G investeste in total “4% din valoarea
    vanzarilor”.

    Din cele zece fabrici trecute pe lista de investitii din acest
    an, cea de la Urlati este “a treia, in functie de valoarea
    bugetelor alocate si singura din Europa”, spune directorul
    fabricii. Investitia de aici s-a impus, explica el, pentru ca
    fabrica din Franta care producea pentru tarile unde vor fi vandute
    sampoanele de la Urlati nu mai facea fata cererii. Este insa
    “complet exclus” ca fabrica din Franta sa-si inchida portile,
    sustine Ramona Brad, communications asociate director in cadrul
    P&G.

    Bob McDonald, aflat la a doua sa vizita in Romania, dupa ce in
    urma cu cativa ani a participat la inaugurarea sediului central de
    la Bucuresti, a declarat ca impactul investitiei asupra comunitatii
    locale este important, mai cu seamna ca “de fiecare loc de munca
    din cadrul P&G se leaga alte trei slujbe”. De fapt, investitia
    de la Urlati a revigorat oraselul de 12.000 de locuitori. In
    perioada comunista, cea mai mare parte a acestora lucrau fie pentru
    industria textila – care a intrat in declin -, fie aveau activitati
    legate de extragerea petrolului – dar sondele sunt acum
    parasite.

    Aportul autoritatilor locale la aceasta investitie – cea mai mare
    fabrica inaugurata in acest an in Romania – a constat intr-un
    proiect in valoare de 2,5 milioane de euro pentru “viabilizarea
    terenului si aducerea utilitatilor”, conform lui Mircea Cosma,
    presedintele Consiliului Judetean Prahova. De fapt, zona Ploiesti
    este unul din cei mai importanti poli ai investitiilor la nivel
    national, daca ne gandim ca alti trei mari producatori din
    industria bunurilor de larg consum – Unilever, Bergenbier si
    British American Tobacco – au fabrici in zona. Unilever a inceput
    investitiile in Romania prin achizitia fabricii de detergenti Dero
    din Ploiesti, in 1995. Noua ani mai tarziu, compania a ridicat in
    spatiul alaturat fabricii de detergenti o alta unitate de productie
    pentru marcile Rama, Delma, Knorr si Delikat.

    Producatorul de bere Bergenbier, care a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 135 de milioane de euro, a anuntat recent ca
    doreste sa-si concentreze toata productia de pe piata romaneasca in
    fabrica de la Ploiesti, dupa ce anul trecut a inchis un spatiu la
    Blaj. Acelasi oras a fost ales si de British American Tobacco, cel
    mai mare producator local din domeniul bunurilor de larg consum, cu
    o cifra de afaceri de 1,15 miliarde de euro in 2009. Catre si
    dinspre aceste fabrici fac zilnic naveta zeci de angajati care
    lucreaza in zona Ploiesti, dar locuiesc in Bucuresti. La fel face
    si Alin Stan, care, odata incheiat proiectul de investitie de la
    Urlati, va pleca “cel mai probabil” spre o alta viitoare fabrica.
    Ca navetist, Stan e avantajat: locuinta lui e la iesirea din
    Capitala, pentru ca sotia sa lucreaza acum la o firma cu sediul in
    Pipera.

  • Una calda: salariile cresc la anul. Una rece: doar pentru cei carora le-au crescut si in 2010

    “Nu dramatizati!” Cam asa suna mesajul pe care angajatorii vor
    sa il transmita acum angajatilor. In primul rand pentru ca vor sa-i
    pastreze motivati si apoi pentru ca, asa cum si-au construit
    bugetele pentru 2011, le promit un nou an in care vor castiga mai
    bine.

    Daca ar fi sa luam ca sursa de informare studiile salariale,
    bazate pe chestionarea companiilor, atunci situatia nici n-ar avea
    de ce sa fie dramatica. Salariile nu au contenit sa creasca nici in
    ultimii doi ani, cei mai grei pentru multi dintre cei ce activeaza
    acum pe piata muncii.

    Potrivit Studiului salarial si de beneficii PayWell Romania 2010
    (ale carui concluzii le puteti vedea ilustrate in galeria foto
    atasata acestui articol), realizat anual de compania de consultanta
    PricewaterhouseCoopers, in 2009 si in 2010 salariile au crescut cu
    7,2%, respectiv 4,3% in mediul privat. Valorile sunt la jumatate
    sau chiar un sfert fata de anii trecuti, cand companiile au acordat
    cresteri salariale medii si de 15%, insa pentru vremuri de criza,
    nici majorarile de o cifra nu inseamna putin. 2010 a fost insa
    primul an in care cresterile de lefuri au fost sub rata inflatiei –
    4,3% raportat la 7,58%, cat a fost rata inflatiei, ceea ce inseamna
    ca, desi au castigat mai mult, romanii au avut o putere de
    cumparare mai mica decat pana acum. Spus si mai simplu decat atat,
    au dus-o mai rau.

    Daca privim totusi lucrurile dintr-o perspectiva macro,
    cresterile salariale din ultimii doi ani ar parea chiar
    surprinzatoare, in conditiile in care nu au fost sustinute si de o
    crestere a PIB, ci dimpotriva, economia a scazut cu 7,1% in 2009 si
    este asteptata sa se contracte cu 2% in 2010. Atunci cum si de ce
    si-au platit companiile mai bine angajatii?


    Separat pe domenii si categorii de angajati, studiul PwC arata si
    mai interesant.


    Daca anul trecut managerii au avut cele mai mari cresteri
    salariale, de circa 22%, anul acesta au primit un plus aproape
    insesizabil la salariu – de 2%. Restul de bani s-a dus catre
    stimularea specialistilor, care in 2010 au reprezentat categoria
    care a beneficiat de cele mai importante majorari – 17%, fata de
    numai 1% anul trecut. “Schimbarea centrului de atentie de la
    manageri catre specialisti este destul de usor explicabila –
    companiile nu vor sa riste sa ramana fara talente.

    Daca anul trecut au fost stimulati cei cu putere decizionala,
    anul acesta a venit randul celor pe care companiile nu-si permit
    sa-i piarda, adica specialistii”, spune Horatiu Cocheci, human
    resources consulting manager, PricewaterhouseCoopers Romania.

    Surprinzator este si faptul ca angajatorii au inceput sa
    investeasca in tinerii angajati, in special in absolventii de
    facultate, fara experienta. Anul trecut, cei ce au reusit sa se
    angajeze au avut de intampinat un prim obstacol – salariile le-au
    scazut cu 3%. Anul acesta insa au fost platiti mai bine, in medie,
    cu 13% fata de 2009. De altfel, din ultimii trei ani, in 2010 au
    fost notate cele mai generoase cresteri acordate acestei categorii
    de angajati.


    Daca ne referim strict la sectoare de activitate, aici studiul
    citat nu aduce mari surprize. Angajatii din IT raman cel mai bine
    platiti, aflati sub un oarecare con de protectie si imuni la
    derapajele din economie. Lor le-au crescut salariile cu aproape 6%
    in 2010, aceasta fiind insa o medie la nivelul intregii industrii,
    ceea ce inseamna ca unele companii au mentinut salariile la nivelul
    anului trecut, in timp ce altele au avut majorari si de 20% sau
    30%.

    Urmatorii pe lista norocosilor sunt cei din companiile
    farmaceutice, cu majorari de 5,4%. O prezenta inedita in randul
    domeniilor cu cele mai mari cresteri de salarii este cea a
    companiilor auto. In ciuda faptului ca vanzarile de masini nu si-au
    revenit, angajatorii au gasit resurse pentru a le oferi
    salariatilor cu 4,9% mai multi bani decat anul trecut. Industria,
    bunurile de consum, comertul, agricultura si bancile au fost alte
    domenii unde oamenii au castigat mai mult – in medie, intre 2,9% si
    4,2% peste cat castigau in 2009.

    Mult mai graitoare sunt insa salariile exprimate in valori
    absolute. Concret, nivelul salarial al unui angajat din Bucuresti
    s-a incadrat in acest an intr-o medie de 4.039 de lei, in timp ce
    in afara Bucurestiului se inregistreaza o valoare medie aproape
    injumatatita – 2.427 lei. “Desi se pastreaza in continuare
    diferentele dintre Bucuresti si restul tarii, se observa o scadere
    a decalajului dintre toate celelalte orase ale tarii. Cu alte
    cuvinte, salariile din provincie incep sa se alinieze, indiferent
    de orasul despre care vorbim”, explica Horatiu Cocheci.


    El mai atrage atentia asupra unui fenomen ce poate fi interpretat
    si ca un pont pentru cei aflati in cautarea unei slujbe –
    companiile mai mici ofera salarii mai mari. Explicatia este simpla:
    cu cat sunt mai putini angajati intr-o companie, cu atat ea va avea
    o productivitate mai mare si isi va permite astfel sa dea salarii
    mai mari. Exemplele lui Cocheci sunt elocvente: in companiile cu
    mai putin de 500 de angajati, salariul brut ajunge, in medie, la
    4.109 lei pe luna, si scade pe masura ce avem de-a face cu companii
    mai mari, pentru a ajunge la 2.929 de lei in firmele cu peste 3.000
    de oameni.

    Similara este situatia si atunci cand raportam lefurile la cifra de
    afaceri a companiei. Astfel, cu cat compania are o cifra de afaceri
    mai mare, cu atat salariul mediu brut scade. Daca in firmele cu
    afaceri sub 50 de milioane de euro pe an se inregistreaza un
    salariu mediu brut de 3.237 de lei, in cele cu peste 300 de
    milioane de euro acesta scade la 2.929 de lei.

    Pachetul salarial al unui angajat cuprinde, in majoritatea
    cazurilor, mai mult decat suma fixa incasata la sfarsit de luna.
    Unii au si bonusuri variabile, in functie de rezultate, insa cei
    mai multi primesc diverse beneficii fixe, precum tichete de masa
    sau contributii la diverse instrumente de economisire. 87% dintre
    companiile chestionate de PwC au un plan salarial care cuprinde si
    bonusuri variabile. Cu toate acestea, ponderea lor in pachetul
    salarial total a scazut simtitor, la nivelul minim al ultimilor
    cinci ani. Daca in 2008 pachetul de remunerare a unui angajat era
    format din parte fixa (69%), bonus variabil (20%) si beneficii fixe
    (11%), acum structura arata mult schimbata: partea fixa are o
    pondere de 87%, bonusurile variabile de 8%, iar beneficiile fixe de
    5%.


    Un rationament logic ar duce la concluzia ca, pe timp de criza,
    lucrurile ar trebui sa stea tocmai invers – pentru a creste
    productivitatea angajatilor, companiile ar trebui sa scoata in fata
    bonusurile variabile in functie de performanta, iar cei ce vor
    salarii mai mari trebuie sa fie si mai productivi, reversul fiind
    ca lipsa de productivitate va fi sanctionata cu salarii mai mici,
    ceea ce ar duce la o economie de costuri pentru angajator.

    Horatiu Cocheci spune ca rationamentul este bun in teorie, insa
    aplicarea lui stricta ar duce la o puternica demotivare a
    salariatilor si la o scadere a angajamentului fata de companie,
    avand in vedere presiunile bruste care s-ar crea in aceste
    conditii. In ceea ce priveste beneficiile fixe, companiile au ramas
    fidele, in mare, aceluiasi gen de stimulente acordate angajatilor.
    Tichetele de masa, activitatile de socializare, racoritoarele si
    cafeaua, cadourile pentru ocazii speciale, abonamentele la
    clinicile private si diversele tipuri de asigurari continua sa fie
    acordate de o mare parte a angajatorilor. “80-90% dintre companii
    acorda beneficii fixe, insa valoarea lor a scazut fata de anul
    trecut cu circa 100 de euro pentru fiecare eveniment sau tip de
    beneficiu. In valoare absoluta, companiile acorda bonusuri cu o
    valoare cuprinsa intre 100 si 600 de lei pe eveniment”, comenteaza
    Cocheci.

    Chiar daca multi dintre angajati nu se regasesc in datele pe care
    le prezinta studiile salariale si nu s-au bucurat de salarii mai
    mari in 2010, mai au o speranta pentru anul urmator: aproape
    jumatate dintre participantii PayWell Romania 2010 au bugetat
    pentru 2011 o crestere salariala medie de 6,8%. Daca ea va fi si
    aplicata depinde insa de mersul economiei.

  • Adevarata Partida a Ceaiului

    Miscarea care a atras toata atentia, acel protest amorf, spontan
    coagulat impotriva cresterii rolului guvernului si contra majorarii
    deficitului bugetar este cea pe care as numi-o “Miscarea
    Ceainicului” – pentru ca tot ce fac ei este sa improaste cu
    abur.

    Asta nu inseamna ca energia din spatele lor nu este autentica
    (evident ca este) sau ca nu va avea un impact electoral (cu
    siguranta ca va avea). Dar influentarea alegerilor si influentarea
    viitorului Americii sunt doua lucruri diferite. Dupa tot ce am
    auzit despre aceasta miscare, mi se pare ca e facuta doar din abur,
    dar si ca nu are un motor. Nu are un plan de a readuce Americii
    maretia.

    Aceasta Miscare a Ceainicului nu poate avea un impact benefic
    asupra tarii, pentru ca a si evaluat gresit principala problema a
    Americii si nici nu a oferit o solutie credibila pentru problema pe
    care a identificat-o. Cum poti sa iei in serios o miscare ce
    sustine ca vrea sa taie cheltuielile guvernamentale cu miliarde de
    dolari, dar nu identifica punctual programele de aparare, asistenta
    sociala si medicala sau alte linii bugetare pe care e gata sa le
    suprime?

    Si cum poti sa iei in serios o miscare care a ramas in cea mai mare
    parte tacuta atunci cand administratia Bush a lansat doua razboaie
    si un program de facilitati la medicamentele pe baza de reteta,
    prin programul Medicare, concomitent cu reducerea impozitelor, dar
    care acum este ingrozita de deficitul bugetului si nu mai suporta
    masurile luate de presedintele Barack Obama? Aud? Unde ati fost opt
    ani de zile, oameni buni?

    Problemele care deranjeaza Miscarea Ceainicului – deficitul si
    cresterea cheltuielilor guvernamentale – sunt de fapt simptome ale
    problemei noastre, nu cauzele ei. Ele sunt simptomele unei tari
    aflate intr-o stare de declin accentuat, care isi pierde atuul
    competitiv din cauza ca politicile noastre au devenit doar o alta
    forma de divertisment sportiv, Congresul e un forum pentru mita
    legalizata si principalele noastre institutii legiuitoare sunt
    divizate de partizanate toxice pana la paralizie.

    Partida Ceaiului care conteaza cu adevarat, care se intinde de la
    republicanii de centru pana la independenti, trecand drept prin
    democratii de centru, are o perceptie profunda a situatiei si e in
    cautarea unui lider cu trei caracteristici. In primul rand, sa fie
    patriot: un lider care e mai interesat sa lupte pentru tara lui
    decat pentru partidul lui. In al doilea rand, un lider care sa-i
    convinga pe americani ca el/ea nu are doar un plan de a reduce
    impozitele sau de a extinde pachetele de stimulare economica, ci de
    a face ceva mai mare – sa faca America o tara de succes,
    competitiva si respectata din nou. Si in al treilea rand, cineva
    care are capacitatea de a conduce in fata incertitudinilor si nu
    doar se plange de cat de grele sunt lucrurile – un lider ce crede
    ca treaba lui nu e sa citeasca sondajele, ci sa schimbe
    sondajele.

    Sociologul democrat Stan Greenberg mi-a spus ca, atunci cand face
    un focus grup azi, asta aude: “Oamenii cred ca tara e in necaz si
    ca state precum China au o strategie pentru atingerea succesului,
    iar noi nu avem. Ei vor merge dupa oricine ii va convinge ca are un
    plan sa faca America din nou mare. Asta vor sa auda. Si asta trece
    dincolo de republicani si democrati”. Pentru mine, acesta este un
    plan ce incepe cu intrebarea: Care e acel miez de competenta si
    avantaj strategic al Americii si cum sa-l cultivam? Raspuns: Este
    capacitatea noastra de a atrage, a dezvolta si a descatusa talentul
    creator. Asta inseamna oameni care inventeaza, construiesc si vand
    mai multe bunuri si servicii ce fac vietile oamenilor mai
    productive, mai sanatoase, confortabile, sigure si amuzante decat
    ale celor din alte tari.

    Leadershipul inseamna astazi cum poate guvernul SUA sa atraga si sa
    educe mai multi astfel de oameni talentati si apoi sa puna in
    aplicare legi, reglementari si bugete care sa imputerniceasca acei
    oameni talentati sa dezvolte produsele si serviciile lor, sa le
    vanda in toata lumea si, facand aceasta, sa creeze locuri de munca
    aici. Fara asa ceva nu ne vom putea permite asistenta medicala sau
    cheltuielile cu apararea de care avem nevoie. Acesta este planul pe
    care adevarata Partida a Ceaiului il vrea de la presedintele
    sau.
    Ca sa-l aplice ar fi nevoie sa marim niste impozite – la
    combustibili, spre exemplu – si sa scadem altele, cum ar fi taxele
    corporatiste si cele pe veniturile angajatilor. Ar fi nevoie sa ne
    regandim legile imigratiei astfel incat sa ne controlam mai bine
    granitele, sa lasam sa intre mai multi angajati bine pregatiti si
    sa-i pastram pe acei straini inteligenti ce fac facultatea la noi.
    Si mai e nevoie sa reducem cheltuielile pentru unele servicii
    publice, ca sistemul de asistenta sociala, si sa majoram altele, ca
    educatia si cercetarea pentru o e-co-nomie a secolului 21.
    Cu alte cuvinte, e nevoie de un plan foarte destept, subtil si bine
    tintit ca sa ne folosim resursele aflate acum in scadere in cel mai
    eficient mod, asa incat sa ne recastigam competentele de baza.
    Aceasta este singura problema pe termen lung la problema noastra –
    sa ne croim singuri drumul de iesire din datorii.
    Orice Partida a Ceaiului care spune ca raspunsul este simpla
    reducere a rolului guvernului si taierea impozitelor ar putea sa
    profite, cu acest discurs, la alegerile de la jumatatea mandatului
    din noiembrie. Dar nu poate sa duca America in directia buna.
    Pentru asa ceva exista o alta Partida a Ceaiului, care insa isi
    asteapta inca liderul.

  • Revista presei economice din Romania

    Cum s-au evaporat banii pagubitilor de la Planorama dezvaluie
    Evenimentul Zilei: masini scumpe si bonuri de benzina pe
    banda rulanta – franturi din contabilitatea Euro Habitat arata cum
    s-au cheltuit banii oamenilor, care se intalnesc azi in prima
    adunare a creditorilor. Compania americana Lufkin Industries, unul
    dintre cei mai mari furnizori mondiali de echipamente şi servicii
    pentru industria petroliera, inaugureaza miercuri lucrarile de
    construcţie la fabrica de la Ploieşti.

    Imaginea Bucurestiului ca oras de business, mai proasta
    de la an la an: din cele 36 de orase supuse analizei
    Cushman&Wakefield, Bucurestiul ocupa a 35-a pozitie, fiind
    urmata doar de Atena, in timp ce topul celor mai bune locuri in
    care sa dezvolti o afacere este deschis de orase precum Londra,
    Paris si Frankfurt, informeaza Gandul. Fondurile private de
    pensii performeaza bine chiar si pe timp de criza si se apropie
    vertiginos de pragul primului miliard de euro aflat in
    administrare.

    Oficiali ai statului kazah vor veni la Bucuresti in urmatoarele
    saptamani pentru a negocia cu reprezentantii statului roman
    rascumpararea pachetului de 44,69% din actiunile Rompetrol
    Rafinare, scrie Adevarul, insa statul roman nu recunoaste aceste actiuni ca fiind in
    patrimoniul sau, intrucat conversia obligatiunilor in actiuni din
    30 septembrie este ilegala. Proprietarii de locuinte noi din
    Bucuresti au redus preturile solicitate cu pana la 7% in luna
    septembrie fata de august.

    Fata bolnava a comertului cu carne“: Romania
    Libera
    publica un reportaj din comuna Calugareni, aflata la 50
    de kilometri de Bucuresti, unul dintre cartierele generale ale
    samsarilor de carne din sudul tarii si o sursa de carne provenita
    de la animale bolnave. Bancile vor continua sa acorde credite in
    euro, pentru ca este forma de finantare cea mai solicitata de
    clientii din Romania datorita diferentialului de dobanda inca
    inalt, declara la Dubrovnik presedintele BCR, Dominic
    Bruynseels.

    Omul de afaceri Viorel Catarama, care controleaza compania
    Elvila, da un interviu Ziarului Financiar in care acuza
    lipsa de unitate a oamenilor de afaceri din Romania, care nu pot
    face front comun pentru proiecte de importanta nationala. Renault
    Technologie Roumanie, al doilea centru tehnologic ca marime al
    constructorului francez dupa cel de la Paris, a devenit de la 1
    octombrie prima divizie a Renault din Romania a carei conducere a
    fost preluata de un roman.

  • UniCredit si Ergo lanseaza o asigurare raportata la evolutia indicelui S&P 40 BRIC

    Suma minima pentru investitia in Ergo Oportun este de 3.000
    euro, iar perioada de subscriere se incheie la 30 noiembrie 2010.
    Perioada de subscriere se incheie la 30 noiembrie.

    La scadenta, UniCredit AG Munchen garanteaza 100% din capitalul
    investit. Clientul beneficiaza de un bonus de 10% din suma
    investita daca la scadenta, valoarea indicelui S & P 40 BRIC va
    fi mai mare decat valoarea initiala la cele 10 date de
    evaluare.

    Pe parcursul derularii contractului, clientul are asigurare de
    viata de minim 110% din banii investiti. Clientul are posibilitatea
    de a vinde inainte de termen, la valoarea de piata curenta.

    Ergo, membru al grupului Munich Re, este unul dintre cele mai
    importante grupuri de asigurari din Europa, prezent in peste 30 de
    tari, cu o valoare cumulata a primelor de asigurare de 19 miliarde
    de euro.

    In prezent, cel mai cunoscut produs index linked (care urmareste
    evolutia unui indice bursier sau a mai multora) de pe piata este
    cel al BCR Asigurari de Viata, companie detinuta de Vienna
    Insurance, care a lansat anul trecut o astfel de asigurare (BCR
    Garant) care investeste in obligatiuni emise de BCR si intr-un cos
    de indici (Dow Jones Euro Stoxx 50, Nikkei 225, Eurozone HICP),
    asigurand un randament minim garantat de 84% pentru polita
    denominata in lei si de 45% pentru cea in euro.

  • Basescu l-a chemat la Bruxelles pe Baconschi pentru a conduce delegatia Romaniei la Summit-ul UE-Asia

    Potrivit purtatorului de cuvant al lui Traian Basescu,
    presedintele l-a chemat la Bruxelles pe ministrul de Externe,
    Teodor Baconschi, pentru a asigura conducerea delegatiei nationale
    a Romaniei la Summit-ul UE-Asia in lipsa sefului statului.
    Presedintele si-a scurtat vizita de doua zile la Bruxelles si va
    reveni luni seara in tara, urmare a decesului mamei sale, Elena
    Basescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata ERP coboara sub 100 mil. euro in acest an

    In 2009, piata aplicatiilor software dedicate planificarii
    resurselor companiei s-a diminuat cu 17% fata de anul precedent, pe
    fondul crizei economice care a determinat companiile sa puna in
    asteptare asemenea investitii in aplicatii software. “Piata ERP din
    Romania este caracterizata de aceeasi asteptare combinata cu
    conservarea business-ului, determinate de un mediu economic
    instabil, influentat pe de-o parte de situatia mondiala, dar si de
    miscarile politice interne incoerente si nesigure”, se arata in
    studiul PAC.

    Astfel, in lipsa demararii unor proiecte de anvergura in ultimul
    trimestru al anului, se estimeaza ca piata va pastra tendinta
    descendenta si in acest an, cu toate ca traiectoria va fi mai putin
    abrupta, de numai 4% pe minus. “Din cauza gravitatii crizei
    financiare, competitia dintre furnizorii de solutii ERP s-a
    concentrat pe minimizarea preturilor, uneori chiar sub nivelurile
    acceptabile si bugetate de catre potentialii clienti”, spreciaza
    Eugen Schwab, managing director in cadrul PAC pentru Europa de Est.
    Revenirea pietei este asteptata in 2011, insa volumele din anul
    2008 vor fi depasite de-abia in 2013, urmatorii trei ani fiind
    estimati sa inregistreze o crestere de medie anuala de 14 procente,
    potrivit studiului companiei de consultanta.

    Piata de software ERP a ramas dominata de solutiile SAP si
    Oracle cu 9,5%, respectiv 7,1% din totalul estimat de PAC pentru
    licente si mentenanta software in anul 2009. Solutia Charisma a
    TotalSoft s-a situat pe pozitia a treia, urmata de Siveco
    Applications, fiecare o cota mai mica de 5% din piata.

  • Mii de cadre didactice protesteaza marti la Cotroceni

    Presedintele Federatiei “Spiru Haret”, Gheorghe Isvoranu, a spus
    ca mitingul de marti va avea loc la Cotroceni, pentru ca “tot ce
    s-a intamplat si se intampla rau in tara asta isi are originea la
    Cotroceni”. Sindicalistii contesta, pe langa diminuarea salariilor
    cu chiar pana la 50%, si proiectul legii educatiei care
    permanentizeaza aceasta scadere, desi Curtea Constitutionala a
    precizat ca aceasta masura ar trebui sa fie valabila pe o perioada
    determinata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mama lui Traian Basescu a murit

    Informatia privind decesul mamei presedintelui tarii a fost
    confirmata, pentru MEDIAFAX, de apropiati ai familiei. In octombrie
    2009, Elena Basescu, ce suferea de cancer la san a fost internata
    la Institutul Oncologic Fundeni din Capitala. Atunci, seful
    statului nu a dorit sa dea detalii despre starea de sanatate a
    mamei sale, precizand ca are grija de aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro