BusinessMagazin

Blog

  • S&P: O noua criza financiara globala ar afecta Asia mai sever decat cea de acum trei ani

    Agentia de rating a aratat ca nu anticipeaza o “reluare” a
    crizei financiare care a prabusit acum trei ani pietele financiare
    si a aruncat economia globala in cea mai severa recesiune de dupa
    cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

    Compania a avertizat ca, in cazul declansarii unei noi crize
    financiare, Asia va fi lovita de mai multe retrogradari de
    ratinguri de tara.
    “Daca va veni o noua franare, va crea un impact mai adanc si mai
    prelungit decat ultima. Implicatiile pentru ratingurile de credit
    din regiunea Asia-Pacific vor fi probabil mai negative decat
    anterior si va urma un numar mare de decizii negative de rating”,
    se spune in comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TINERI MANAGERI DE TOP: Kinga Agnes Daradics, sefa benzinariilor Mol

    Kinga Agnes Daradics este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Kinga Agnes Daradics a facut liceul la Miercurea Ciuc, facultatea a absolvit-o la Cluj in 2003 (Marketing in cadrul Universitatii Babes Bolyai), apoi a facut un master de marketing si management tot la Cluj, un Summer MBA la Wirtshaftsuniversitat in Viena si din 2005 un Executive MBA la University of Sheffield la Londra. Noul countrymanager al Mol Romania si-a inceput cariera in 2003 in cadrul grupului Mol, in divizia de dezvoltare de carduri – unde se ocupa atat de noile produse de fi delizare a clientilor, cat si de coordonarea call-center-ului.

    |n 2007 este promovata ca si card management manager, iar in 2010 devine head of card products, avand scopul de a transforma Mol intr-un lider est-european pe piata serviciilor de carduri de carburanti. Pe tot parcursul anului trecut a dezvoltat strategia de vanzari si dezvoltare de carduri pentru 9 tari si 11 retele de statii, cu scopul de a maximiza profi tabilitatea pe acest segment a companiei. {i-a atins targeturile, iar in 2011 a fost din nou promovata, de data aceasta in afara Ungariei, la Bucuresti. Kinga Agnes Daradics este pentru prima data in cariera CEO si country manager si a preluat de la predecesorul sau, Szabolcs Ferencz, un business in crestere: MOL Romania a incheiat 2010 cu o cifra de afaceri de 560 milioane euro, cu peste 20% mai mare fata de nivelul din 2009.

    MOL detine local o retea de 126 de benzinarii, prin care controleaza o cota de piata de 11% din vanzarile de carburanti. Dincolo de dezvoltarea retelei – pentru care sunt programate minimum cinci noi statii – si de coordonarea unui buget de investitii de 27 mil. euro (destinat segmentului explorare si productie, dezvoltarii capacitatilor logistice si retelei de benzinarii), noul manager urmeaza sa continue demersurile necesare pentru ca, in maximum cinci ani, Mol sa poata demara productia de hidrocarburi pe cele trei perimetre localizate in Arad si Bihor, pentru care Mol a incheiat acorduri de concesiune cu ANRM si care au potential de resurse recuperabil de circa 40 de milioane de barili echivalent petrol.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    BUSINESS Magazin prezinta, in cea de-a sasea editie a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, o noua generatie de business, managerii si antreprenorii de pana in 40 de ani care conduc cele mai importante si dinamice companii din Romania.

    Comanda acum varianta electronica a catalogului la pretul de 25 lei.

     

  • Ziua cea mai lunga. Bursele europene si-au revenit dupa ce incepusera ziua in scadere

    Indicele european de referinta FTSEurofirst 300 a crescut cu
    0,6%. Indicele IBEX al bursei de la Madrid a urcat cu 3,6%, iar
    FTSE MIB – Milano a avansat cu 4,4%.
    Marile piete europene au deschis in scadere, trase in jos de
    sectorul minier, afectat de temerile privind cererea din SUA dupa
    ce Standard & Poor’s a redus ratingul tarii cu o treapta, la
    AA+.
    BCE a anuntat duminica seara ca va “implementa activ” programul de
    achizitii de obligatiuni, sugerand ca va cumpara titluri italiene
    si spaniole de pe piata secundara pentru a impiedica efectul de
    contagiune al crizei datoriilor de stat.
    Randamentele obligatiunilor celor doua tari au scazut puternic
    luni, iar moneda euro s-a apreciat, datorita masurilor BCE.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Dragos Damian: Mesaj catre noul Ministru al Sanatatii

    In primul rand va urez succes la venirea in turnul de control a
    sistemului sanitar, sistem cunoscut in ultima vreme sub denumirea
    de “devoratorul”, “rasnita” sau “malaxorul de ministri”, asta
    pentru ca sistemul a inghitit un ministru pe an (statistic
    vorbind), fie el politic sau tehnic, cu experienta sau nu,
    permanent sau interimar . Va place sau nu, personal veti valida
    statistica de mai sus, si asta pentru ca mandatul Dumneavoastra
    este doar de circa un an, pana la alegeri. Asa cum analistii au
    vazut deja in bila de cristal aveti in mod evident doua variante
    tactice de lucru, ambele defavorabile in scurtul parcurs al
    carierei Dumneavoastra la Ministerul Sanatatii: sa continuati si sa
    accelerati reforma sistemului sanitar deschizand inca doua-trei
    fronturi in zonele dureroase (veti fi acuzat de succesor ca ati
    prapadit banii unde nu trebuia si ca i-ati transferat un dezastru)
    sau sa parcati reforma in conservare, facand ce se poate face cu o
    eventuala rectificare in octombrie plus un credit de angajament si
    un buget mai important in valoare absoluta pentru 2012 si neuitand
    a oferi cand vine momentul si unde este cazul cateva cadouri
    electorale (veti fi acuzat de succesor ca nu ati facut nimic in
    ultimul an si ca i-ati transferat un dezastru).

    Oricum ar fi, trebuie fiti prevenit si pregatit ca pe biroul
    ministerial zace vraful de documente care descriu cu lux de
    amanunte problemele si multimea de solutii pentru reformarea
    sanatatii: nevoia modernizarii legislatiei, problemele de finantare
    incluzand noi resurse, administrarea si finantarea spitalelor,
    nemultumirea si exodul medicilor, independenta fata de Ministerul
    Sanatatii si modalitatea de administrare a CNASS, SIUI-ul, pachetul
    bazal, cardul de sanatate, asigurarile private, interesele si
    lobby-ul industriei, medicamente inovative vs. generice,
    claw-back-ul, etc., etc., etc. A, si sa nu uit, coruptia, frauda,
    risipa.

    Cred ca am omis in enumerarea de mai sus multe teme care au fost
    pe agenda predecesorilor Dumneavoastra. Dar nu despre asta este
    vorba in demersul meu catre Dumneavoastra. Mai jos imi permit sa
    enumar o serie de solutii de strategie sau de crestere a
    veniturilor si scadere a cheltuielilor care au fost mai putin sau
    deloc discutate la nivel public, un fel de “thinking outside the
    box”, care ar putea sa ajute la unele decizii pe care le veti lua.
    Astfel, puteti avea in vedere si urmatoarele:

    Crearea unei Comisii Nationale de Reforma
    Creati-va o comisie de guvernare a reformei formata din minti
    pragmatice, luminate, nepervertite de analize de televizor,
    declaratii tragice si nevoi urgente. O comisie formata de
    specialisti tehnici care sa va elaboreze un business case al
    reformei, cu tot ceea ce inseamna asta.

    Contributii diferentiate la FNUASS
    Contributia uniforma a angajatului desi echitabila este evident
    ineficienta, de fapt nemultumitoare pentru cei care vor sa
    investeasca mai multi bani prin sistemul public in propria
    sanatate. O solutie ar fi s-o diferentiati optional, dand la schimb
    un sistem de carduri diferentiate (argint, aur, platina) care sa
    acceseze pachete de servicii diferentiate. Dupa modelul “frequent
    flyer” din transporturile aeriene, de exemplu.

    Privatizarea spitalelor prin metoda MEBO
    Oricum extrem de multe spitale sunt “privatizate”, cred ca stiti la
    ce ma refer. Vindeti-le angajatilor asa cum sunt, chiar si pentru
    un leu daca au datorii, si lasiti-i sa le administreze singuri. Va
    veti mira cum noii proprietari vor sti sa isi gestioneze eficient
    noua proprietate iar sistemul sanitar va scapa de o mare bataie de
    cap, de data asta fara victime colaterale.

    “Supra-programul” national de oncologie
    Europa si mapamondul se confrunta cu cresterea nevoilor in
    oncologie, cu atat mai mult cu cat cancerul poate fi depistat din
    ce in ce mai precoce si este din ce in ce mai tratabil; se
    estimeaza ca nevoile de servicii medicale vor creste cu 35% pana in
    2015 pe segmentul oncologie, si asta doar in UE. De aceea, o
    solutie ar fi sa scoateti oncologia din practica pachetului comun
    al administrarii programelor nationale si sa alocati absolut tot
    ceea este necesar pentru a se incepe obtinerea unor rezultate
    masurabile.

    Taxa pe fast-food
    Ideea taxei nu este ceva nou, insa a fost lasata la pastrare, la
    mijloc fiind interese comerciale extraordinar de puternice.
    Introduceti-o cu orice pret, inclusiv al carierei Dumneavoastre
    politice, pentru ca asistam la exterminarea lenta a populatiei (in
    special tinere) prin distructie metabolica. In 10 ani va asigur ca
    manualele de istorie va vor cita ca pe eroul vizionar care a salvat
    Romania de la obezificare.

    Medicamentele
    Aici nu sunt pe departe la fel de bun cat sunt cei care apar la
    televizor si isi dau cu parerea despre gama variata de solutii
    originale sau importate care pot fi aplicate pentru “aprovizionarea
    cu medicamente a populatiei”. Nici nu am sa vorbesc despre teme
    indelung analizate si despre solutiile vehiculate in zona
    arieratelor create de industrie, a listelor generoase de
    compensare, a rolului medicamentului inovativ si a celui generic, a
    paradoxului preturilor mici sau a falsei cresteri (prin neincasare)
    a pietei farmaceutice, a claw-back-ului , a “concubinajului” dintre
    companiile farmaceutice si medici, etc. Dar, daca doriti sa aflati
    si solutii neabordate la problemele legate de “aprovizionarea cu
    medicamente a populatiei” va stau la dispozitie sa discutam despre
    nevoia de strategie nationala a medicamentului (ca sa nu mai avem
    “cazul Cantacuzino”), despre campaniile guvernamentale de educatie
    pro-generice (ca sa nu mai fim victimele manipularii practicate de
    interese comerciale), despre taxa pe reprezentantul medical (in asa
    fel incat “concubinajul” descris mai sus sa aduca bani Ministerului
    Sanatatii), despre incentivul generic (in asa fel incat medicul sa
    fie incurajat sa prescrie medicamentul generic), despre sisteme de
    marje regresive (in asa fel incat farmacia sa fie incurajata sa
    elibereze medicamentul generic), despre modalitati de atragere a
    investitiilor in industrie (si modul in care o fac eficient China,
    India, Rusia, Turcia, unde se concentreaza noile platforme
    tehnologice din domeniu)

    La final insa, nu pot insa decat sa confirm urgenta pe termen
    scurt semnalata de Ministrul Attila Cseke, si anume ca in acest
    moment sistemul sanitar din Romania chiar are nevoie de 4 miliarde
    de Ron pentru a-si plati datoriile si a merge mai departe.

    Vor fi multe nopti nedormite in mandatul Dumneavoastra la
    Ministerul Sanatatii, dupa ce va veti aseza in fotoliul
    ministerial, asa ca sincer, inca o data va urez succes.

    Cu respect,

    Dragos Damian

    Dragos Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania.

  • Bursele din Asia au scazut puternic luni dupa retrogradarea ratingului SUA

    Marile burse asiatice au inregistrat scaderi cuprinse intre 2%
    si 4%, iar piata din Seoul cobora la un moment dat chiar cu 7%.
    Tranzactiile futures pe actiunile din componenta indicelui S&P
    500 al bursei de la New York au indicat deprecieri de 2,8%,
    anuntand o noua saptamana de pierderi importante pe Wall Street,
    iar analistii anticipeaza scaderi de circa 2% pe bursele europene
    la deschidere. Saptamana trecuta a fost una dintre cele mai “negre”
    pentru marile burse ale lumii de la colapsul Lehman Brothers in
    ultima parte a anului 2008, pietele fiind afectate de ingrijorarea
    ca SUA ar putea intra in recesiune, de neincrederea generata de
    asteptarile ca ratingul Statelor Unite ar putea fi redus, dar si de
    criza datoriilor de stat din zona euro. Investitorii au continuat
    luni sa caute adapost pe active considerate sigure in perioade de
    criza, impingand francul elvetian si aurul la noi maxime record
    fata de dolar. Statele G7 au promis masuri coordonate pentru
    stabilizarea pietelor , iar Banca Centrala Europeana va incepe sa
    cumpere obligatiuni italiene si spaniole de pe piata secundara
    pentru a impiedica efectul de contagiune a crizei datoriilor de
    stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va bloca si anul viitor angajarile din sectorul public

    “Incadrarea in acest plafon de 7,2% din PIB cu cheltuielile de
    personal inseamna ca, in 2012, Romania trebuie sa continue politica
    de a ocupa doar un singur post vacant din sapte, pentru a putea
    incepe, din 2012, recuperarea salariala si a ajunge, incetul cu
    incetul, la salariile de dinainte de taiere. Obiectivul nostru este
    ca, incepand cu ianuarie 2012, sa incepem sa recuperam ce mai este
    de recuperat din pierderile salariale din 2010, nu deodata, ci
    treptat”, a spus Boc intr-o videoconferinta sustinuta cu prefectii.
    El a atentionat ca recuperarea salariala este conditionata de
    limitarea angajarilor in sectorul public, inregistrarea unei
    cresteri economice de cel putin 3,5% anul viitor si incadrarea
    intr-un deficit bugetar de 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Cum constata Basescu si Boc ca e criza in lume si ca nu trebuie sa ia masuri populiste

    Cu cine vorbea premierul ?

    Formal, in sala, pe ecrane, erau prefectii si secretarele lor.
    Dar pe fond, cui era adresat discursul ?

    La fel ca si presedintele Basescu, liderii nostri politici sunt
    niste constatatori: ca e criza in lume, ca economia noastra este
    fragila, ca trebuie continuate reformele, ca in sanatate nu s-a
    facut nimic, ca avem un sistem de asistenta sociala care nu mai
    poate fi sustinut sau ca nu trebuie sa fim populisti, acum, in
    aceste vremuri de criza, ca altfel avem soarta Greciei !

    Dar toate aceste lucruri, situatii, evenimente, le apartin lor,
    celor care conduc, celor care au puterea in mana. Cresterea
    salariilor sau a asistentei sociale peste cat tine plapuma,
    definite ca masuri populiste, este data de cei aflati la putere, de
    cei care aproba si semneaza hotararile de guvern sau care ratifica
    la presedintie. Contractele cu baietii destepti din energie,
    constructii, transporturi, sanatate, IT, nu vin de nicaieri. La fel
    ca si datoriile. Nu au aparut din neant. Cineva a semnat si
    semneaza pentru contracte. Si cei mai multi, la sume mari, au
    binecuvantarea de sus. La fel ca si in sanatate, unde presedintele
    Basescu descopera lunar ca sunt noi arierate, de sute de milioane
    de euro. Pai sistemul care le genereaza este sustinut an de an de
    cei de la putere. Iar tocmai ei il critica si cer reforma. La fel
    cum premierul Boc cere sa nu se ia vacanta in absorbtia fondurilor
    europene. Adica isi cere siesi sa nu ia vacanta.

    In timpul acesta in afara Romaniei se fac rugaciuni ca lumea
    financiara mondiala sa nu intre in colaps din cauza retrogradarii
    Americii si ca liderii politici, fie ca sunt cei din Europa , fie
    ca sunt cei din SUA, sa se inteleaga si sa vina cu solutii viabile
    care sa rezolve problema datoriilor sau problema asistentei sociale
    care nu mai poate fi sustinuta pe termen lung.

    Investitorii penalizeaza statele si pe politicienii pe care le
    conduc pentru ca nu cred ca pot veni cu solutii pe care sa le si
    aplice. Actualii lideri nu pot veni in fata propriilor cetateni si
    sa ceara austeritate si taierea cheltuielilor atata timp cat ei
    le-au generat.

    Iar politicienii au ajuns sa fie prizonierii investitorilor, ai
    bancherilor, ai marilor fonduri de investitii care au pe mana
    trilioanele de dolari. Atata timp cat politicienii – fie ca sunt
    cei actuali, fie ca sunt cei care vor veni la putere – nu au idee
    cum sa isi aduca tarile la liman si sa convinga pietele financiare
    sa ii imprumute din nou, criza va dura. Politicienii au salvat
    pietele in 2008, dar acum pietele le intorc spatele.

    La noi, cu exceptia catorva masuri rapide luate cu spatele la
    zid, presedintele Basescu si premierul Boc nu s-au facut remarcati
    cu alte masuri active. Ei primesc aplauze de la FMI si de la
    analistii straini pentru masuri le de austeritate luate, nu pentru
    masurile de crestere economica.

    Premierul se lauda ca in sistemul bugetar a disponibilizat
    165.473 de oameni. Dar s-a schimbat ceva in administratie? Merg
    lucrurile mai bine? Iti poti plati acum toate impozitele intr-un
    singur loc, fara sa treci prin “in birouri”?

    Pai asta e reforma statului despre care vorbeste presedintele
    Basescu ca se face acum?

    La fel cum premierul Boc vorbeste despre faptul ca investitiile
    aduc locuri de munca. WOW, nu stiam. Tot el se lauda ca in ultimele
    trei luni s-au inregistrat vreo 600.000 de noi contracte de munca.
    Dar cate i-au apartinut lui? Unde sunt investitiile? Ca de la
    inceputul anului s-au facut economii in acest domeniu.

    Urmeaza 2012, anul electoral de care se sperie toata lumea. Cei
    de la putere pentru ca oamenii nu ii vor mai vota si vor pierde
    puterea daca nu le dau salariile inapoi si investitorii pentru ca
    se gandesc ca Guvernul nu va tine lucrurile in frau.

    Basescu, un politician care a castigat alegerile prin carisma si
    populism, atrage atentia Guvernului, adica oamenilor pe care ii
    sustine, sa nu scape din mana economia pentru ca este foarte
    fragila in contextul crizei globale. Pai el este pus acolo ca sa
    vegheze la acest lucru, nu sa constate post-factum, asa cum face
    acum cu perioada guvernarii Tariceanu. Basescu era la putere cand
    Tariceanu impartea banii in dreapta si stanga si nu spunea nimic.
    Pentru ca unde se imparteau banii erau si votantii lui.

    Acum, atat presedintele Basescu, cat si premierul Boc au ocazia
    sa nu mai constate lucrurile pe care le vedem cu totii- ca e criza,
    ca America are probleme, ca Europa este inglodata in datorii din
    cauza protectiei sociale mari acordate, ca baietii lor destepti fac
    in continuare bani- si sa treaca la masuri active. Nu cum a zis
    ministrul Economiei, Ion Ariton, ca nu este momentul sa vorbim acum
    despre criza.

    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar.

  • Suferintele doamnei Merkel. Cum resimte Germania furtuna care cutreiera Europa

    Confruntate cu posibila retrogradare a Statelor Unite de la
    ratingul maxim AAA, pietele financiare nici nu se gandesc sa isi
    puna manusile cand vine vorba de plasamentele in obligatiunile
    altor state, nu doar ale celor de la periferia zonei euro. Summitul
    de la jumatatea lunii iulie, in care s-a convenit asupra unui nou
    pachet de salvare de 159 miliarde de euro pentru Atena, nu a fost
    decat un moment de respiro. Dobanzile cerute statelor cu probleme
    au inceput din nou sa urce, pe masura ce investitorii nu se hotarau
    daca obligatiunile americane sau cele germane le pot proteja mai
    bine profiturile in fata cutremurului pe care unii cred ca acordul
    de salvare a Greciei si compromisul de majorare a plafonului
    indatorarii SUA n-ar face decat sa-l amane.

    Efectul de contagiune, pe care liderii europeni s-au laudat ca
    il vor tine sub control cu repetate mustrari si masuri punitive la
    adresa economiilor cu probleme, este cel care inghesuie acum in
    colt si Spania si Italia si, in spatele lor, la orizont, Franta si
    Germania. Cresterea din ultima vreme a diferentei intre dobanzile
    cerute pentru cumpararea de datorie suverana spaniola sau italiana
    si cele pentru obligatiunile germane (mult-laudatele “bund”-uri) a
    fost citita in special ca semnalizand probleme iminente pentru
    spanioli si italieni.

    Trebuie notat insa ca problemele lor sunt cu atat mai mari cu
    cat, intre timp, si nivelul dobanzilor cerute de investitori
    Germaniei au crescut pana la 2,8% inainte de a scadea spre 2,6% la
    sfarsitul lunii trecute. In acelasi timp, in doar o luna, Italia a
    inregistrat o crestere de aproape un procent a dobanzilor la
    obligatiunile cu scadenta la zece ani, ajungand la 5,77% la
    sfarsitul lunii trecute de la 4,94% la sfarsitul lui iunie.

    Obligatiunile germane nu mai sunt chiar atat de atractive de mai
    multa vreme: anul trecut sase licitatii organizate de finantele
    germane au inregistrat subscrieri insuficiente, iar anul acesta
    inca trei. Nu e o catastrofa, pentru ca obligatiunile ramase sunt
    scoase apoi la vanzare treptat in zilele si saptamanile imediat
    urmatoare, dar e un semnal ca investitorii internationali sunt tot
    mai prudenti fata de amanarea unor decizii care sa rezolve problema
    datoriei (sau, dupa sintagma deja consacrata, fata de tactica
    “kicking the can down the road” – “rostogolirea tinichelei mai
    departe”).

    Pana acum, Berlinul s-a multumit sa amane pana in ultima clipa –
    uneori, chiar si dupa, starnind iritarea si a Bancii Centrale
    Europene – luarea unor decizii in chestiunea crizei datoriilor din
    zona euro, pentru ca administratia condusa de cancelarul Angela
    Merkel sa nu fie nevoita sa explice electoratului de ce trebuie
    alocate si mai multe miliarde din bugetul federal pentru
    rostogolirea datoriilor Greciei (cel mai recent exemplu, dar
    urmeaza si Irlanda si Portugalia, poate chiar Cipru, Italia sau
    Spania).

    In Germania se desfasoara in acest an un scrutin parlamentar la
    nivelul landurilor: dupa ce la bataliile de primavara coalitia de
    guvernare a iesit serios sifonata, spera acum sa isi poata lua
    revansa la alegerile din octombrie. Pentru a fragezi dezbaterile,
    ministrul de finante Wolfgang Schäuble a readus in discutie
    propunerea profund anticonstitutionala (din punctul de vedere al
    Tratatului de la Lisabona) pe care Angela Merkel a incercat anul
    trecut sa o impuna colegilor din zona euro: transferul de
    autoritate privind propriul buget catre organismele europene pentru
    statele care inregistreaza datorii nesustenabile.

    Scopul propunerii este ca aceia care dau banii (in primul rand
    Germania, conform ponderii ei in Fondul European pentru Stabilitate
    Financiara si conform ponderii in bugetul UE) sa poata presa cu
    succes introducerea unor programe de austeritate care sa asigure ca
    fondurile nu intra intr-o gaura neagra, asadar ca banii
    contribuabililor nemti nu sunt pierduti, mai ales dupa ce insasi
    Merkel i-a criticat de curand pe greci, de pilda, afirmand ca
    acestia ar trebui sa urmeze exemplul harniciei nemtilor si sa-si ia
    mai putine zile de concediu.

  • Standard & Poor’s: Deteriorarea ratingului SUA nu va avea un impact prea mare luni pe piete

    Intrebat despre posibilitatea unei noi reduceri a ratingului
    Statelor Unite, Beers a aratat ca perspectiva negativa atribuita de
    S&P indica “riscuri pe partea negativa”. El a precizat ca
    decizia anuntata vineri privind ratingul SUA nu a fost determinata
    de pozitia unui partid politic privind bugetul. “Credibilitatea ar
    fi atinsa daca un acord ar primi sprijinul ambelor partide
    politice”, a aratat reprezentantul S&P. Beers a calificat
    criticile aduse analizei S&P de Trezoreria SUA drept “o
    denaturare totala” a faptelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Browserul si IQ-ul

    Am avut intotdeauna probleme cu diversele versiuni ale browserelor Internet Explorer de la Microsoft. Ca proiectant de aplicatii web, trebuie sa ma asigur ca utilizatorii le pot accesa indiferent de browserul pe care-l folosesc, asa ca pe sistemele mele ruleaza cam orice program ce vizualizeaza pagini web pe care l-am gasit, in diverse versiuni si sub diverse platforme. Insa este de notorietate faptul ca versiunile mai vechi ale IE nu s-au prea aliniat standardelor pentru un motiv foarte simplu: avand o cota de piata uriasa (care intr-o vreme trecuse de 95%), browserul de la Microsoft s-a impus ca un standard de facto, care-si permitea sa incalce standardele de jure pentru ca majoritatea proiectantilor dezvoltau situri sau aplicatii anume pentru IE.

    Intre timp insa, situatia s-a schimbat, pentru ca Mozilla Firefox, Google Chrome si Apple Safari au erodat cota de piata detinuta de IE, pana la nivelul la care dezvoltatorii web au ajuns la concluzia ca e mai rentabil sa urmeze standardele oficiale (in special JavaScript), rezultatul firesc fiind ca acum aplicatiile functioneaza in general in browsere non-Microsoft, dar, spre exasperarea dezvoltatorului, necesita diverse “adaptari” pentru IE.

    Microsoft a inteles intr-un tarziu ca nu mai este in pozitia de a impune regulile in materie de browsere web, asa ca a schimbat macazul si a venit cu o noua versiune (IE9), care a imbunatatit semnificativ compatibilitatea cu standardele oficiale. Dar problemele nu s-au terminat, pentru ca toate aceste imbunatatiri nu se vad din perspectiva utilizatorilor, asa ca multi dintre ei nu trec la ultima versiune. Daca mi se semnaleaza ca (de exemplu) un utilizator din cine stie ce primarie scandinava nu poate sa acceseze o functionalitate dintr-o aplicatie dezvoltata de mine, problema este intotdeauna cauzata de o versiune antica de Internet Explorer (uneori chiar IE6, din 2001). Iar depanarea nu este simpla, pentru ca nu mai gasesc prin preajma sisteme cu respectiva versiune IE, asa ca adesea lucrez “in orb”, cu feedback telefonic si alte complicatii. Desigur, in astfel de situatii imi reprim cu greu tentatia de a specula cu privire la IQ-ul utilizatorului respectiv (sau al managerului IT, pentru ca multe institutii au politici stricte cu privire la softul folosit in birouri).

    In acest context, e firesc ca am fost foarte interesat de un raport publicat la sfarsitul lunii iulie de firma canadiana AptiQuant Psychometric Consulting, sub titlul “Intelligence Quotient (IQ) and Browser Usage”. Pe scurt, compania spune ca a corelat rezultatele obtinute de circa 100.000 de utilizatori, care au raspuns testelor de inteligenta publicate pe situl propriu, cu browserele web folosite de acestia. Statisticile indica un IQ mediu cu putin peste 80 in cazul utilizatorilor IE6 si ceva mai mare (dar tot sub 100) pentru utilizatorii celorlalte versiuni de IE, in vreme ce in cazul celorlalte browsere, media este mereu peste 100, ordinea crescatoare fiind: Firefox, Chrome, Safari, IE cu Chrome Frame, Camino si Opera. Trebuie mentionat ca Chrome Frame este un add-on pentru IE care foloseste motorul de randare si interpretorul JavaScript din Chrome pentru paginile ce cuprind un marcaj special.

    Raportul a facut repede valva si a fost imediat preluat de numeroase institutii de presa cu foarte buna reputatie, in frunte cu BBC si CNN. Daca sunteti utilizatori de Internet Explorer nu merita sa va simtiti ofensati, iar daca sunteti impotriva browserelor Microsoft, nu va grabiti sa va umflati in pene: raportul este un fals, o simpla pacaleala, un “hoax”. Firma AptiQuant nu exista, domeniul web a fost inregistrat la 14 iulie 2011, adresa postala indicata nu exista, materialele de pe site (mai putin raportul) sunt preluate de pe situl unei firme franceze numite Central Test (inclusiv fotografiile cercetatorilor), testul invocat (Wechsler) este sub copyright si nu poate fi administrat online. Suficiente indicii ca ceva este in neregula, dar se pare ca jurnalistii n-au avut timp de indoieli, iar BBC s-a trezit luni dimineata intr-o postura jenanta, inlocuind articolul initial cu o dezmintire.

    Autorul farsei este un proiectant de aplicatii web care semneaza Tarandeep Gill, exasperat la randul lui de problemele pe care vechile browsere Microsoft le provoaca. Inspirat de teoria lui Richard Dawkins, s-a hotarat sa lanseze o “mima” (meme) care, daca va avea succes, va atrage atentia multor utilizatori de Internet Explorer ca e cazul sa faca upgrade. Nu pot decat sa-i fiu recunoscator.