BusinessMagazin

Blog

  • Cateva cifre

    Cresterea bugetelor IT in Europa de Vest va fi sub asteptari pana in 2008, potrivit unui  raport prezentat de compania de cercetare a pietei Gartner

     

    2.600 mld. $ Nivelul cheltuielilor pentru IT in lume anul acesta.

    700 mld. $ Aportul pietelor mature din Europa Occidentala la totalul cheltuielilor mondiale pentru IT din acest an.

    3% Cresterea cheltuielilor IT in 2005 fata de 2004 in cele mai dinamice regiuni din Europa de Vest (Scandinavia si Benelux). In Franta, cheltuielile vor ramane la fel ca anul trecut, iar in Italia si Germania vor scadea.

    25% Procentul aproximativ al companiilor interesate de oferta de servicii IT complexe.

  • Computerul-sabie

    Asa-numitele „blade servers“ (servere de tip „lama“) sunt o combinatie de hardware si software care asigura companiei care le foloseste o flexibilitate mai mare in realocarea resurselor IT pentru propriile proiecte.

     

    CUM ARATA? Dupa cum spune si numele, ca niste sabii. Acestea se introduc in niste locatii speciale din interiorul serverelor si intra in functiune imediat.

    LA CE FOLOSESC? Monitorizeaza si realoca resursele (puterea procesoarelor, spatiul de stocare, memoria etc.) in functie de necesitatile de moment.

    UN BUSINESS IN CRESTERE Oficialii HP spun ca „blade serverele“ au reprezentat 2% din cifra de afaceri a diviziei Servere si Echipamente de Stocare in urma cu un an. In prezent, ele aduc 5% din veniturile diviziei, iar procentul va creste la 50% in 2008

  • IT pentru Formula 1

    Una din cele mai clare exemplificari ale conceptului de „adaptive enterprise“ se gaseste in functionarea unei echipe de Formula 1, spun oficialii companiei americane. De pilda, Williams F1 aduce la fiecare doua saptamani masinile de Formula 1 pe pista in urma efortului a peste 500 de oameni, a spus Alex Burns, director de operatiuni al echipei.

     

    Williams F1 este sponsorizata de HP si foloseste aproximativ 300 de servere ale companiei americane pentru a procesa cantitatea enorma de date care trebuie analizate inainte si in timpul curselor. „Industria Formulei 1 este dominata de reguli. Numai ca in ultimul timp regulile s-au schimbat in fiecare an, iar noi a trebuit sa ne adaptam pentru a ne putea indeplini unicul scop: sa facem masinile mai rapide“, a spus Burns. Pentru a descoperi care este cea mai buna combinatie intre software si hardware la bordul masinii, specialistii trebuie sa simuleze pe computer nenumarate modele.

     

    Insa cum cantitatea de date de analizat este uriasa, adesea inginerii Williams F1 trebuie sa lase computerele sa lucreze timp de mai multe ore sau chiar pe durata intregii nopti pana cand obtin rezultatele. De cand au instalat noile servere, specialistii britanici au reusit sa reduca timpul de procesare al celui mai complex model de la trei zile la 12 ore. Este drept ca tranzitia nu a fost deloc simpla, ci a durat patru ani. In acelasi timp, ei au reusit sa mareasca dimensiunile modelului maxim care poate fi procesat de 35 de ori, sustine Burns. „Si toate acestea au fost realizate fara a mari bugetul alocat IT-ului“, a spus el.

  • Transplant de cord

    Apple a anuntat ca va folosi procesoare produse de Intel. Dupa ce a reusit sa dezvolte un sistem de operare extrem de apreciat, Apple va trebui sa-l porteze pe noua platforma. Steve Jobs are un as in maneca.

     

    De curand, Apple a reusit din nou sa uimeasca intreaga comunitate IT. In data de 6 iunie 2005 a inceput Worldwide Developer Conference (WWDC) – o manifestare anuala organizata de Apple – si, in cadrul cuvantului inaugural, Steve Jobs a anuntat ca Apple va renunta la procesoarele PowerPC pe care le foloseste in toate computerele pe care le produce si va adopta in viitor procesoare de tip x86 produse de Intel. Planul migrarii prevede ca primele modele de „MacIntel“ – cum au fost repede poreclite – sa fie livrate pe la jumatatea anului 2006, urmand ca pana la sfarsitul lui 2007 intreaga gama sa fie disponibila si in varianta Intel.

     

    Stirea a tinut capul de afis al paginilor de tehnologie din intregul web, urmand ca in zilele urmatoare sa genereze nenumarate comentarii, reactii, speculatii si controverse in presa scrisa sau electronica. Walt Mossberg noteaza in Wall Street Journal ca evenimentul a fost descris cu epitete ca seismic, epic sau stupefiant. Tot ce face Apple este urmarit de intreaga industrie, pentru ca de aici au venit multe dintre inovatiile care definesc informatica moderna.

     

    Se spune, pe jumatate in gluma, ca Apple are mai multa influenta decat cota de piata. Primii care si-au aratat satisfactia au fost reprezentantii lui Intel, dar si reprezentantii Microsoft si Adobe s-au aratat la fel de entuziasti si s-au angajat sa furnizeze cat de curand versiuni ale produselor lor atat pentru varianta cu Intel cat si pentru PowerPC. Cei de la Sun Microsystems s-au aratat si ei interesati si chiar au lansat o propunere de colaborare. Insa nu toata lumea s-a aratat la fel de incantata iar analistii au inceput sa caute motivele pentru care Apple a facut aceasta miscare si sa puncteze dificultatile pe care le vor intampina.

     

    In privinta motivelor, se pare ca cei de la Apple au fost nemultumiti de intarzierea IBM-ului in privinta noilor procesoare G5 si incalzirea acestora la frecventele sporite pe care le dorea Apple. Problema este delicata, deoarece noul MacOS X Tiger poate trage foloase importante din arhitectura pe 64 de biti a lui G5 insa, datorita temperaturii inalte, Apple nu le poate folosi decat in servere.

     

    Acesta este motivul pentru care atat iMac si Mac Mini (care nu au ventilatoare) cat si portabilele PowerBook si iBook sunt construite in continuare cu versiunea G4. Pe de alta parte, IBM a cucerit o piata excelenta pentru procesoarele PowerPC: masinile pentru jocuri. Toti marii producatori – Sony (PlayStation), Microsoft (Xbox) si Nintendo – folosesc cantitati mari de procesoare si nu au pretentiile celor de la Apple…

     

    In privinta dificultatilor tehnologice, schimbarea procesorului echivaleaza de obicei cu un veritabil transplant de cord din per-spectiva softului. Insa Apple a dovedit in trecut ca se pricepe la aceasta operatie, reusind fara mari probleme tranzitia de la procesoarele Motorola la PowerPC in urma cu zece ani. Pe de alta parte, Jobs a mai furnizat o surpriza la WWCD, prezentand o masina Intel ruland MacOS X. Zvonul conform caruia Apple MacOS X a fost mereu dezvoltat in paralel si pentru procesoare x86 s-a adeverit. Insa trebuie remarcat ca nucleul open source Darwin pe care se bazeaza sistemul de operare MacOS X ruleaza de mai multa vreme pe masini Intel.

     

    Pe de alta parte, celalalt predecesor al sistemului, OpenStep, a fost dezvoltat si el intr-o maniera multi-platforma. In fine, mediul de dezvoltare Xcode se bazeaza pe compilatoarele GCC, care pot produce cod binar pentru diverse procesoare. Mult mai serioasa apare dificultatea comerciala. E posibil ca utilizatorii Mac actuali sa nu-si mai inoiasca computerele, preferand sa astepte aparitia modelelor bazate pe procesoare Intel. Apple s-a angajat sa furnizeze inca cel putin doi ani toate softurile noi si in varianta pentru PowerPC, insa este evident ca pentru multi potentiali cumparatori perspectiva unui produs aflat „pe linie moarta“ nu va fi atractiva.

     

    Pentru utilizatorul obisnuit, Apple este de fapt ceea ce se vede pe ecran, asa ca tranzitia nu se va simti. Insa pentru producatorii de software, multe intrebari inca sunt deschise. Va folosi oare Apple placi de baza si chipset-uri Intel sau (mult mai probabil) va opta pentru o arhitectura proprie? Va rula MacOS X pe PC-uri standard? Dar Windows pe masini MacIntel? Cert este insa ca Mac-ul devine din ce in ce mai putin exotic, pastrandu-si insa farmecul inconfundabil.

  • Virusii de mobil

    Call center-urile operatorilor de telefonie mobila primesc destule apeluri disperate cum ca unele telefoane mobile sunt virusate. Clientii cer sfaturi, cer ajutor, dar in final in majoritatea cazurilor se dovedeste ca problema tine de defectarea telefonului, si nu de infectarea cu un virus informatic.

     

    Initial virusii de mobil au aparut ca demonstratie ca infectarea unui terminal GSM sau a unui organizator personal este posibila. Primele variante incercate de autorii de virusi au fost insa extrem de simple si pline de defectiuni – bug-uri. De asemenea, in prima etapa a dezvoltarii acestui fenomen au fost creati virusi-concept pentru terminale mobile, atat GSM cat si organizatoare personale (PDA). Abia apoi autorii de virusi au inceput sa acorde o atentie mai mare telefoanelor mobile.

     

    Ratiunea este aceeasi ca la computere: telefoanele mobile sunt mai raspandite decat PDA-urile. Veti vedea mai departe ca aceasta gandire a functionat si in alegerea platformei pe care sa se raspandeasca programele malefice. Inca de la inceput, autorii de virusi si-au dat seama ca, exact ca virusii de PC, si cei de mobile aveau nevoie sa foloseasca e-mailul ca mod de raspandire. Ca urmare, segmentul de telefoane si terminale mobile tintit de autorii de virusi s-a restrans automat doar la modelele high-end, care poseda propriul sistem de operare, asemenea unui PC in miniatura.

     

    Aici intra in scena si ratiunea de mai sus. Urmarea a fost ca platforma preferata initial de autorii de virusi a fost Symbian, cel mai raspandit sistem de operare pentru telefoane inteligente. Astfel au aparut virusi-concept pentru modele de smartphone cu Symbian, precum unele produse Nokia, Panasonic, Sendo sau Siemens. La organizatoarele personale era si mai simplu: toate erau dotate cu sistem propriu de operare. Mai trebuia sa li se adauge componenta care sa permita conectarea la Internet si la alte dispozitive. Problema „rezolvata“ la ultimele generatii, echipate atat cu tehnologie GSM cat si WiFi sau Bluetooth.

     

    Dar oricum, avand in vedere gradul redus de raspandire in comparatie cu telefoanele mobile, PDA-urile nu au intrat inca in atentia autorilor de virusi. La telefoanele mobile, o data ce virusul a ajuns in stadiul de a rula fara probleme pe telefon, urmatorul obstacol a fost gasirea unei metode prin care sa se raspandeasca. Astfel, telefonul-tinta trebuia sa primeasca o copie a virusului si sa o execute. O prima posibilitate: primirea unui e-mail cu virusul ascuns intr-un atasament –  metoda clasica utilizata de viermii de PC-uri.

     

    O a doua: raspandirea prin intermediul tehnologiei Bluetooth care permite conectarea unui dispozitiv la un altul compatibil, fara ajutorul unor fire si fara a avea  activata conexiunea la Internet. Sa nu uitam ca tot prin Bluetooth se pot copia fisiere de pe un dispozitiv pe celalalt cu care se afla in conexiune. Primul virus care implementeaza corect protocoalele de comunicatie si incearca sa infecteze toate terminalele Bluetooth din zona a fost CommWarrior. Acesta ne da insa si o veste neplacuta si anume ca nu doar telefoanele mobile sunt posibile tinte, ci orice dispozitiv care ruleaza pe platforma Symbian si are suport Bluetooth.

     

    O alta veste neplacuta este ca acest CommWarrior se poate raspandi si prin MMS (mesaje multimedia). Din fericire insa aceasta inventie a autorilor virusului nu este deloc eficienta, pentru ca un mesaj MMS infectat poate compromite un telefon pe care ajun-ge doar daca acesta are suport MMS, proprie-tarul si-a activat serviciul MMS si telefonul are un sistem de operare infectabil.

     

    Dar dincolo de aceste imperfectiuni, CommWarrior produce totusi pagube caci mesajele MMS trimise de virus trebuie ulterior platite de proprietarul terminalului infectat. In plus, CommWarrior a mai imprumutat tehnici de tip social-engineering de la virusii de PC-uri. In ce constau aceste tehnici? Mesajele MMS trimise au subiect si continut special gandite incat sa determine utilizatorul sa instaleze fisierul ce incorporeaza virusul. Astfel, mesajul pretinde ca fisierul atasat contine, printre altele, utilitare software pentru telefon sau actualizari pentru unele programe de securitate.

     

    CommWarrior a ajuns si in Romania. In cazul confirmat, deocamdata singurul, infectarea a fost posibila prin transferul Bluetooth. Versiunile de virusi de mobil progreseaza de la varianta la varianta. Ca tendinte se observa utilizarea de tehnici de social-engineering sau suportul pentru lansarea unui alt virus. Acesta este cazul ultimei variante SYMBOS_SKULLS.L, care pretinde a fi o copie piratata a unui antivirus, iar cand este lansat in executie, ruleaza si o varianta de Cabir, versiunea SYMBOS_CABIR.A.

     

    Riscurile la care se supune posesorul unui terminal infectat variaza de la efectele minore, cum ar fi descarcarea mai rapida a bateriei si, in cazul unei infectii cu Comm-Warrior, o factura de plata pentru serviciile MMS mult mai mare, pana la compromiterea terminalului in cazul virusilor care suprascriu unele fisiere critice de sistem.

     

    Totusi, pe masura ce virusii de mobil evolueaza, pe viitor este posibil ca o infectie sa aiba rezultate dezastruoase, cum ar fi distrugerea sau furtul de date personale stocate pe terminal. Astfel ne putem astepta ca in curand atacurile sa nu mai fie generice, la adresa oricarui terminal infectabil, ci directionate asupra anumitor tinte (ce poseda informatii dorite de atacatori), cat si la o serie de atacuri mai ample, cum ar fi campanii de trimitere de mesaje de tip spam pe telefoanele mobile. Asaltul virusilor asupra mobilelor de-abia incepe…

  • www.ziarele-incotro.com

    Presa scrisa a fost dintotdeauna mingea de ping-pong a profetiilor despre media. Cand a aparut radioul, iar mai apoi televiziunea, s-a spus ca nu-i exclus ca ziarele sa dispara. La fel s-a intamplat si o data cu ascensiunea Internetului si a noilor tehnologii. Previziunile nu s-au adeverit. Asta nu inseamna ca publisherii dorm linistiti.

     

    Moromete fu intampinat de departe cu exclamatii. Iocan abia deschisese si poiana era plina, ca la sarbatoare. Silistenii venisera, ca in fiecare duminica, sa-l asculte pe Patanghel cum comenteaza gazetele cu Dumitru Nae si Cocosila. Dar cel mai mult le placea silistenilor cum le citea Moromete din ziar. Si cum le interpreta el pe toate cate erau scrise acolo, intr-un fel in care numai el stia sa o faca.

     

    Au trecut saizeci de ani de la momentul pe care Marin Preda l-a descris in „Morometii“, iar lucrurile s-au schimbat esential in Silistea-Gumesti. Poiana lui Iocan e pustie. Doar din cand in cand se mai opreste cate cineva sa-si adape animalul la batrana fantana din poiana, ramasa inca acolo. Iar silistenii nu se mai aduna sa dezbata ce scrie la gazeta – poiana lui Iocan s-a mutat in ograda fiecaruia dintre ei. Mai toti au televizoare si aparate radio, de unde isi iau singuri informatia si dezbaterea „de-a gata“. Nu mai e Moromete lider de opinie, dar cate-un dram de Moromete e in fiecare dintre diversii invitati de la diversele talk-show-uri de televiziune.

     

    Dar, desi au televizoare in sat – si, mai nou, cablu – urmasii Morometilor n-au renuntat chiar de tot la ziare. Ba chiar par destul de receptivi la miscarile publisherilor de la Bucuresti. „Unii s-au dat dupa Cristian Tudor Popescu si si-au facut abonament la Gandul, renuntand la Adevarul“, spune Vasile, postasul satului. „Mai ales ca abonamentul e mai ieftin la Gandul cu 45.000 de lei“, explica el. „Avem abonamente si la Jurnalul – mai multe decat la Teleormanul“, mai spune Vasile, „de cand cu suplimentele astea in fiecare zi… Azi omul citeste despre medicamente si boli, maine de-ale bucatariei, poimaine de-ale gradinii si tot asa. Daca tot da un ban, de ce sa nu primeasca si ceva gratis, in plus?“, spune Vasile, multumit de gandirea lui, turnandu-si o tuica.

     

    In spatele vorbelor postasului din Silistea-Gumesti se afla, de fapt, o realitate de marketing. Reducerea pretului la abonament, promotiile si suplimentele (care induc ideea de gratuitate) sunt principalele motoare ale marketerilor din publishing, in ultima vreme. Un exemplu recent este cresterea spectaculoasa in ultimul Studiu National de Audienta a Jurnalului National, care a ajuns din urma Evenimentul Zilei  contrar tuturor previziunilor. Iar ceea ce se intampla in satul lui Preda se intampla, la alte proportii, si pe plan mondial, oricat ar parea de putin probabil.

     

    Daca Morometii anilor 2000 par sa fi capatat un apetit pentru suplimente gratuite, „consatenii“ lor din „satul global“ au prins gustul ziarelor gratuite. Unul dintre principalele fenomene ale lui 2004 in presa scrisa e cresterea ziarelor gratuite, care au ajuns, in total, la 15 milioane de exemplare pe zi. Un adevarat fenomen, unul ingrijorator, dezbatut si in discutiile multor publisheri reuniti recent la Seul, la congresul anual al Asociatiei Mondiale a Ziarelor (WAN).

     

    Diferenta dintre realitatea zugravita de postasul Vasile – care da glas jumatatii rurale a Romaniei, dar nu numai – si realitatea pe care publisherii din lume au exprimat-o recent in Coreea este de fapt o diferenta intre gradele de „curtare“ a cititorilor. In timp ce romanii economisesc bani, spera sa castige ceva sau primesc ceva in plus cand iau un ziar, in alte tari sunt tot mai multi cititori care il primesc gratis, cu totul. Dupa unele estimari, audienta ziarelor gratuite a fost in jur de 30 de milioane de cititori, zilnic, in 2004. Iar tendinta se accentueaza.

     

    Principala cauza este ascensiunea fulminanta a Internetului in deprinderile consumatorilor de media, obisnuiti acum sa primeasca gratuit informatia de pe alte canale. De aici si ascensiunea Internetului in bugetele advertiserilor. Iata o comparatie: anul trecut, numarul celor care au citit editiile electronice ale ziarelor a crescut cu 32% la nivel mondial fata de 2,1%, cat a reprezentat cresterea globala a vanzarilor de ziare (ceea ce, oricum, a reprezentat un reviriment fata de scaderea din anul anterior). Iar diferenta dintre cresterea incasarilor din publicitate a editiilor electronice si cea a incasarilor editiilor tiparite a fost de circa 17%, in favoarea primelor.

     

    Si in Romania se contureaza tot mai vizibil aceasta tendinta. De exemplu, numarul cititorilor sitului Hotnews.ro – fosta revistapresei.ro – s-a dublat in ultimele sase luni, conform unor estimari ale Asociatiei Editorilor Online. Iar editiile electronice ale ziarelor sunt tot mai „traficate“. Fenomenul nu pare sa fi devenit deocamdata ingrijorator pentru proprietarii ziarelor. Oare ce s-ar intampla daca publisherii romani ar arde niste etape de dezvoltare si ar incepe sa-si distribuie gratis ziarele, in goana dupa audienta? Atunci ar fi interesant de analizat optiunile romanilor.

     

    Dar, deocamdata, ipoteza gratuitatii ziarelor nu sta pe buzele publisherilor autoh-toni. Asa rezulta dintr-un sondaj despre cum va arata presa cotidiana din Romania peste zece ani, realizat de BUSINESS Magazin in randul celor mai importanti editori de ziare din Romania. Fie nici nu s-au gandit la asta, fie sunt convinsi ca realitatea din alte tari nu se va transfera prea repede si la noi.

     

    In majoritate, publisherii intervievati admit ca exista o crestere a ponderii Internetului in raportul dintre editiile tiparite si cele electronice. Parerile sunt insa impartite asupra gradului de impletire dintre acestea. Daca Marius Tuca, directorul Jurnalului National, admite ca vom asista la o crestere constanta a Internetului, „dar nu atat de mare ca in ultimii ani“, Doru Buscu de la Cotidianul spune ca „va exista o puternica presa pe web, de multe ori o prelungire a celei tiparite“.

     

    Razvan Corneteanu de la Ringier, spune ca relatia presei scrise cu Internetul nu va fi „foarte diferita fata de azi“, iar Aurelian Amuraritei de la Adevarul spune ca acestea vor „convietui“, dar ca va creste ponderea cititorilor de presa online in defavoarea celor care citesc editiile tiparite. Dragos Stanca de la Publimedia este cel mai categoric: „Va fi o integrare totala“.

     

    Principala consecinta a faptului ca cititorii vor „rasfoi“ tot mai des paginile electronice ale ziarelor se va vedea in bugetele de publicitate atrase. Acestea cresc deja galopant de la un an la altul: saltul a fost de 50-100% in ultimii doi ani, dupa estimarile lui Orlando Nicoara, director general al Net-Bridge Communications, companie care detine Boom.ro, liderul pietei de publicitate online.

     

    In prezent, editiile electronice ale ziarelor atrag 30-40% din totalul pietei de publicitate online (estimata la un milion de euro anul trecut). Dar Nicoara estimeaza ca peste 10 ani acestea vor atrage 60-70% din totalul bugetului de publicitate online. Adica aproape isi vor dubla incasarile din publicitate. Cresterea se va produce in contextul general al maturizarii pietei de publicitate online (care a crescut de 20 de ori in ultimii 5 ani), explica el.

     

    Din aceasta piata, NetBridge detine cam 60-70%, in prezent, conform propriilor estimari. Compania are in portofoliu principalii editori de ziare (si nu numai): Ringier, Intact, MediaPro, Edipresse, Gandul si, in curand, va semna un contract si cu Grupul Catavencu, spune Nicoara. Nici ARBOmedia nu pierde timpul. Compania, care a atacat si segmentul electronic al bugetelor media, pare sa isi astearna inca de pe acum premisele business-ului, „r la longue“. ARBOmedia a muscat serios din bugetele de provincie, mizand pe rolul puternic pe care actualele cenusarese, ziarele locale, il vor juca peste ani. Atat in variantele tiparite, cat si in cele electronice.

     

    Dar in timp ce in Romania, piata de publishing inca se asaza si jucatorii inca isi mai delimiteaza teritoriile, in lumea occidentala editorii devin tot mai preocupati de supravietuirea ziarelor. Si nu e vorba de „drobul de sare“. Sunt cifre care arata migratia evidenta si accentuata a cititorilor catre ziarele online. Tinerii si adolescentii nu citesc ziarele. Bugetele de publicitate se varsa tot mai mult in buzunarele electronice.

     

    Iar tabloidizarea si distributia gratuita sunt fenomene tot mai prezente, de care nici ziarele serioase, consacrate, nu au scapat. Cel mai recent exemplu este insusi Financial Times (care editeaza, din martie, o editie tabloid de seara, distribuita gratuit). Conform unor statistici ale WAN, anul trecut, circa 36% dintre ziare adoptasera deja formatul compact sau tabloid.

     

    La toate acestea, se adauga „sarea si piperul“ framantarilor editorilor: unele previziuni sumbre care spun ca ziarele vor disparea in forma lor fizica. O astfel de previziune a facut obiectul unui recent scurtmetraj de opt minute, „Epic 2014“, despre viitorul ziarelor. „Epic 2014“, produs in urma cu cateva luni de fictivul Muzeu de Istorie Media – in realitate, realizat de doi jurnalisti, Matt Thompson si Robin Sloan – zugraveste un viitor in care experienta pe care publisherul de azi o are intr-ale presei scrise e interesanta, dar complet inutila.

     

    Actiunea se petrece, asa cum indica si titlul filmuletului, in anul 2014. Presa, asa cum o stim, nu mai exista, jurnalismul traditional a sucombat. Tot ce inseamna stiri s-a adunat in mainile gigantului media Googlezon (Google preluase mai multe companii, dupa care isi unise fortele cu Amazon). Iar stirile inseamna blog-uri, atitudini, descoperiri, preferinte, ganduri si dorinte la intamplare, adunate si puse intr-o forma oarecare de computere si editori, apoi retransmise oamenilor obisnuiti. The New York Times isi inceteaza aparitia pe Internet, dar editia tiparita inca mai exista: doar ca ziarul cu nenumarate sectiuni de altadata se transforma in-tr-un newsletter, citit doar de elite si de varstnici.

     

    Totul va incepe, potrivit previziunii celor doi jurnalisti, in 2006: Google isi integreaza serviciile (inclusiv Gmail, Blogger si Google News) in conceptul Google Grid, care ofera spatiu de stocare nelimitat si largime de banda pentru a stoca si imparti spatiu de media. Google invinge Microsoft in razboiul stirilor din 2010 (alte companii de stiri nefiind implicate). In 2014, Googlezon creeaza EPIC (Evolving Personalized Information Construct – o constructie de informatie personalizata intr-o continua evolutie – n.r.). „Acum toata lumea contribuie la realizarea si distribuirea stirilor: parerile oamenilor, imaginile de pe telefonul mobil, reportajele video, investigatiile etc.“, pronosticheaza filmul.

     

    „Fiecare dintre noi este producator de stiri, dar si consumator de stiri in acelasi timp. Computerele selecteaza stirile in functie de nevoile si preferintele fiecaruia dintre noi. Stirile au prioritate in functie de criteriul numarului de utilizatori-cititori. Nu mai exista factori de decizie (gate-keepers) care sa filtreze ce sa vedem sau ce stiri sunt mai importante decat altele.“

     

    „Epic 2014“ e o satira, o gluma, o poveste SF, la urma urmei. Dar, intr-o anumita masura, o poveste plauzibila si inspaimantatoare. Fara oameni care sa decida in procesul stirilor, nimeni nu mai poate garanta veridicitatea lor si nimeni nu mai este raspunzator. Reporterii ar urma sa fie platiti in functie de popularitatea materialelor lor. Oare tot ceea ce vor oamenii sa vada si sa citeasca jurnalism?

     

    Desi ofera un pretext de introspectie, Epic este considerat de unii specialisti drept un material trivial, superficial si neplauzibil. Dar ramane, totusi, o „lectie de analiza media“, atentioneaza ei. In pasi marunti sau mai repezi catre 2014, mogulii media iau tot mai des decizii in contextul unor previziuni de acest tip. Rupert Murdoch, (care detine, printre altele, Fox TV, The Times si The Sun) a incurajat recent Societatea Americana a Editorilor de Ziare sa-si indemne cititorii sa foloseasca Internetul ca pe un supliment al editiei tiparite si a avertizat ca ziarele risca sa fie exilate catre statutul de perdante daca nu folosesc Internetul. Un editorialist de la New York Observer spunea recent, intr-un comentariu al sau, ca Murdoch a fost doar politicos.

     

    „Ceea ce a vrut Murdoch sa spuna de fapt, a fost faptul ca ziarele sunt moarte.“  Pentru publishing-ul romanesc, este „Epic 2014“ doar un film SF? Este plauzibil aici scenariul configurarii propriilor elemente de stiri, im functie de preferintele fiecaruia dintre noi? Alimentarea – intr-un „Google Grid“ – a unui flux de stiri continuu pare un scenariu posibil. Poate fi o forma mai elaborata de newsletter. Dar alimentarea ziarelor electronice pe baza contributiilor fiecaruia dintre noi – fara un filtru prealabil dat de catre factorii decizionali in procesul stirilor – e un scenariu greu de crezut.

     

    Cum ar arata stirile despre rapiri, terorism, catastrofe naturale, conflicte sau razboaie? Cum ar vedea postasul Vasile din Silistea-Gumesti integrarea Morometilor in scenariul „Epic 2014“? Cu siguranta, nu ar sti ce sa mai spuna. Si-ar putea cel mult imagina cum ar putea primi acestia stirile prin telefonul mobil (un scenariu tot mai vehiculat in ultima vreme in publishing). Si asta pentru ca reclama TV la serviciul 3G a penetrat deja in mintile multor silisteni. Nu toti au inteles cum sta treaba cu 3G – ar avea nevoie de un Ilie Moromete sa le explice -, dar pare ca deja le-a facut cu ochiul ideea. Cum ar fi sa-i arati vecinului din capul ulitiei cum i-au crescut stiuletii din camp, in direct, prin telefon?

     

    In zece ani, ar fi destul timp pentru toate: serviciul sa fie disponibil in intreaga tara, acesta sa devina accesibil si in zonele rurale, sa fie incheiate parteneriate intre furnizorii  3G si furnizorii de stiri, iar Morometilor europeni sa le fie captat interesul prin gaselnite de marketing adaptate acelor timpuri. Ar fi, asadar, destula vreme pentru „Moromete GSM“ sa devina „Moromete 3G“. Si asta pentru ca are timpul destula rabdare pentru el, cum ar spune Preda. Numai ca, daca Morometii anilor 2014 si-ar citi citi/vedea stirile pe telefon, ce rost ar mai avea Vasile, omul care aduce ziarele?

  • Cum vor arata ziarele romanesti in 2014?

    Cea mai recenta previziune despre viitorul ziarelor tiparite a fost facuta de doi jurnalisti americani, care prevad disparitia acestora in 2014. Previziunea, facuta sub forma unui film de cateva minute, nu e, potrivit analistilor, suficient de serioasa si de fundamentata pentru a fi luata in seama – dar asta nu inseamna ca intrebarea „cum va arata presa scrisa in 2014?“ nu e legitima. Care e diferenta dintre previziunile jurnalistilor americani si cele ale publisherilor romani? Va „arde“ presa romaneasca etapele firesti ale dezvoltarii si se va „electroniza“ prematur, inaintea unei necesare consolidari? Cum va arata, de fapt, presa romaneasca in 2014, anul luat in discutie in filmul „Epic 2014“? BUSINESS Magazin a adresat un set de sapte intrebari principalilor publisheri din Romania.

     

    1. Cate cotidiene centrale vor fi?

    2. Care va fi principalul canal de distributie?

    3. Cate exemplare vor fi vandute zilnic?

    4. Care va fi ponderea ziarelor in bugetele de publicitate?

    5. Care va fi relatia ziarelor cu Internetul?

    6. Cum vom citi ziarul (care va fi ritualul)?

    7. Care va fi cel mai mare publisher din Romania?

     

    AURELIAN AMURARITEI – ADEVARUL

    „Broadsheet-ul va fi citit in pauza de cafea“

    1. COTIDIENE CENTRALE: Vor fi 5 cotidiene, dintre care 2 tabloide: unul de bulevard – care va fi si liderul, plus unul de scandal, de nisa. Vor fi 2 ziare in format broadsheet: unul de stanga si unul de dreapta. Cel de stanga va fi liderul pietei. Si va mai fi un cotidian specializat (de nisa).

    2. CANALE DE DISTRIBUTIE: Vor fi 2 – 3 distribuitori mari, internationali.

    3.EXEMPLARE VaNDUTE ZILNIC: 1.000.000 (400.000 liderul tabloid, 250.000 tabloidul de scandal, 150.000 liderul broadsheet, 100.000 broadsheet-ul de dreapta si restul vor fi cotidiene specializate).

    4. PONDEREA ZIARELOR IN BUGETELE DE PUBLICITATE: N/A

    5. RELATIA ZIARELOR CU INTERNETUL: Relatia ziarelor cu Internetul va fi una de convietuire. Va creste ponderea cititorilor de presa online in defavoarea celor care citesc editiile tiparite.

    6. CUM VOM CITI ZIARUL?: Broadsheet-ul va fi citit in pauza de cafea, iar tabloidele prin rasfoire rapida.

    7. CEL MAI MARE PUBLISHER DIN ROMaNIA: Cel mai mare publisher din Romania va fi un grup international puternic (nu cred ca Ringier va mai fi lider).

     

    DORU BUSCU – GRUPUL CATAVENCU (EDITOR COTIDIANUL)

    „Va exista o puternica presa pe web. Ziarele vor ramane totusi puternice“

    1. COTIDIENE CENTRALE: Numarul cotidienelor centrale va scadea. Vor disparea cel putin jumatate. Se vor consolida patru – cinci. Publicul fiecaruia va fi bine segmentat. E momentul in care categoriile demografice isi vor selecta corespunzator ziarele.

    2. CANALE DE DISTRIBUTIE: Cred ca ponderea abonamentelor va creste semnificativ, o data cu reabilitarea infrastructurii (Posta, cutiile postale, transportul). „Subscriptiile“ vor fi preferate de publicul educat, cu venituri medii si mari. Este un comportament previzibil, dependent de cresterea standardului de viata si aparitia „tabieturilor de clasa“.

    3. EXEMPLARE VaNDUTE ZILNIC: Cotidienele de mare tiraj vor ramane. Tabloidele isi vor creste si mai mult vanzarile cu bucata. Ziarele „se-

    rioase“, generaliste, vor avea de facut multe optiuni de pozitionare si marketing. Vor lupta sa-si pastreze cititorii marind oferta editoriala. Ziarele de nisa vor deveni afaceri excelente. Isi vor controla publicul,

    vor deveni instrument si vor transforma actul de presa in actiune de marketing.

    4. PONDEREA ZIARELOR IN BUGETELE DE PUBLICITATE: In Europa Occidentala, presa scrisa trece de 50% din piata de publicitate. Pe aici vom fi si noi. Exista deja o tendinta de usoara reorientare a advertiserilor dinspre TV spre tipar.

    5. RELATIA ZIARELOR CU INTERNETUL: Va exista o puternica presa pe web, de multe ori o prelungire a celei tiparite. Versiunile online ale ziarelor vor fi mult mai mult decat reluarea publicatiei. Vor avea autonomie si imense resurse de exprimare vizuala. Ziarele vor ramane totusi puternice.

    6. CUM VOM CITI ZIARUL?: Cred ca cititul se va specializa, adica fiecare va citi pe criterii in primul rand utilitare. Afinitatile vor ceda locul pragmatismului. Vom citi ziarele care ne inarmeaza pentru competitie. Presa „escapista“ va fi saptamanala si mai degraba lunara. Obligatoriu glossy.

    7. CEL MAI MARE PUBLISHER DIN ROMaNIA: Probabil un grup multinational care va reusi sa controleze principalele titluri din segmentele respective de piata.

     

    RAZVAN CORNETEANU – RINGIER (EDITOR EVENIMENTUL ZILEI, LIBERTATEA, PRO SPORT)

    „Toate ziarele importante vor avea editii web generoase si platite“

    1. COTIDIENE CENTRALE: Vor fi cu 50% mai putine cotidiene decat azi.

    2. CANALE DE DISTRIBUTIE: Vor fi 3-5 mari distribuitori regionali specializati.

    3. EXEMPLARE VaNDUTE ZILNIC: A 80% peste ce se vinde azi.

    4. PONDEREA ZIARELOR IN BUGETELE DE PUBLICITATE: 50% incasari din totalul pietei de publicitate.

    5. RELATIA ZIARELOR CU INTERNETUL: Relatia cu Internetul nu va fi foarte diferita de azi; toate ziarele importante vor avea editii generoase si platite.

    6. CUM VOM CITI ZIARUL?: N/A

    7. CEL MAI MARE PUBLISHER DIN ROMaNIA: Cei care vor aplica standarde profesioniste in zona publishing-ului.

     

    MARIUS TUCA – INTACT (EDITOR JURNALUL NATIONAL, GAZETA SPORTURILOR)

    „Media va fi de 100.000 exemplare / cotidian“

    1. COTIDIENE CENTRALE: Vor fi 4 sau 5 cotidiene. Parte din cele care exista acum nu-si vor mai gasi locul atunci. Chiar daca se vor mai lansa si altele intre timp, cred ca vor fi maxim 5 cotidiene atunci.

    2. CANALE DE DISTRIBUTIE: Probabil ca nu va mai fi un canal principal. Sistemele private vor dezvolta retele nationale si locale.

    3. EXEMPLARE VaNDUTE ZILNIC: Media va fi de 100.000 de exemplare per cotidian. Deci 400-500.000 in total.

    4. PONDEREA ZIARELOR IN BUGETELE DE PUBLICITATE: 60-70%

    5. RELATIA ZIARELOR CU INTERNETUL: Paradoxal, in ultimii ani, desi a crescut numarul cititorilor pe Internet, a crescut si numarul cotidienelor. Vom asista la o crestere constanta a Internetului, dar nu atat de mare ca in ultimii ani.

    6. CUM VOM CITI ZIARUL?: Cei mai bine informati, vor citi ziarul pe Internet noaptea, inainte ca acesta sa apara. Altii il vor citi la prima ora: fie la birou, fie la cafea sau in parc. O alta categorie de cititori vor fi aceia din ultima parte a zilei – seara, acasa, pe indelete, care mai si subliniaza din cand in cand ce citesc.

    7. CEL MAI MARE PUBLISHER DIN ROMaNIA: Vor fi doi publisheri. Unul strain si unul autohton, acesta din urma fiind obligat de piata sa se dezvolte, dar si de orgoliul propriu.

     

    DRAGOS STANCA – PUBLIMEDIA INTERNATIONAL (EDITOR ZIARUL FINANCIAR)

    „Ziarul va fi un produs multimedia ca oricare altul“

    Precizare: consider ca orice previziune cu bataie mai lunga de 3-5 ani, in domeniul publishingului, este un simplu joc imaginativ, fara nici o alta valoare decat cea a unui joc. Sa ne jucam, deci:

    1. COTIDIENE CENTRALE: Este foarte probabil ca notiunea de cotidian sa fie, in 2014, mult diferita fata de cea de azi. Probabil se vor inventa noi tipuri de hartie, probabil actuala hartie de ziar va fi inlocuita, treptat, o data cu evolutia capacitatilor de tipar. Cu siguranta, nu vor mai exista cotidiene alb negru, ci numai full color. Vor fi putine, nationale si cu tiraje insemnate. Nu pot pronunta o cifra, dar cu siguranta va exista un lider al presei de calitate, un tabloid puternic (probabil, gratuit) si un ziar serios de business. Nu exclud aparitia unui cotidian numai pentru femei, pana in 2014.

    2. CANALE DE DISTRIBUTIE: Distributia se va face door-to-door, mai ales. Apetitul pentru abonamente va creste, iar actualele chioscuri de ziare vor fi media-point-uri unde omul nu va mai merge doar pentru a-si cumpara ziarul, ci si pentru a-si achita facturi, pentru a-si cumpara dvd-uri si altele.

    3. EXEMPLARE VaNDUTE ZILNIC: Nu va mai conta (numai) tirajul vandut, ci audienta. Brandurile de publishing se vor bate cu celelalte branduri media, va suferi declinari in toate mediile (telefonie, internet, tv, radio) sau vor disparea.

    4. PONDEREA ZIARELOR IN BUGETELE DE PUBLICITATE: Cred ca publishing-ul (ziare plus reviste) va atrage in continuare intre 20 si 30% din volumul total de advertising de pe piata, iar televiziunea – chiar daca probabil va ramane lider – va pierde in favoarea internetului si, mai ales, a telefoniei mobile.

    5. RELATIA ZIARELOR CU INTERNETUL: Integrare totala.

    6. CUM VOM CITI ZIARUL?: Ziarul se va citi ca si pana acum, dar si pe ecrane in metrou, si pe telefonul mobil. Foarte probabil, ziarul va fi un produs multimedia ca oricare altul. Va fi citit oriunde si oricum, pe orice suport, in functie de obiceiurile de consum individuale, pe categorii de varsta. Nu va mai exista ziarul pentru toata lumea, de la 12 la 82 de ani, obiceiurile de consum vor fi specifice varstelor, iar ziarele se vor adresa strict nisei lor de piata, atat prin forma – platforma de comunicare, cat si prin fond.

    7. CEL MAI MARE PUBLISHER DIN ROMaNIA: Cel mai mare publisher din Romania va fi cel mai mare publisher din Europa anului 2014.

  • Pe tarabele Lumii

    Norvegienii si japonezii raman cei mai mari cumparatori de ziare din lume (cu 651, respectiv 644 de exemplare vandute la mia de locuitori). Urmeaza Finlanda si Suedia.

     

    LOCUL DOI: Ziarele raman al doilea canal preferat de advertiseri, dupa TV, pe plan mondial.

    ZIARE GRATUITE: In Spania, 40% dintre cotidiene sunt distribuite gratuit; in Italia, procentul este de 29%. Urmeaza Danemarca (27%) si Portugalia (25%).

    CONSERVATORI: In Bolivia, doar 5% din populatie cumpara un cotidian nou, ocazional.

    CREDIBILITATE: In Bosnia, 53% dintre adulti nu au incredere in nici un canal de presa tiparita.

    LA COPIATOR: In Guineea nu exista presa scrisa, iar ziarele sunt fotocopiate.

    MODELUL IORDANIAN: In Iordania, cotidienele sunt obligate sa aiba un capital minim de 700.000 USD. Iar redactorii-sefi sunt obligati prin lege sa aiba o experienta de zece ani, consecutiv, inainte de a fi numiti.

    ZIARUL PE FAX: In Mozambic, principalul canal de distributie a cotidienelor este faxul. Acestea au patru pagini (includ si reclamele).

    ZIARUL FARA STIRI: Guvernul din Uzbekistan a inventat ziarele fara stiri. Ziarele particulare au voie sa publice reclame, horoscopul si features – dar nu stiri.

  • MEDIA: Inmultit cu trei, inmultit cu zece

    Principalii planificatori de media previzioneaza ca, peste 10 ani, piata de publicitate va fi de 1-3 miliarde de euro net. Piata de publicitate neta va creste de cel putin trei ori in urmatorii zece ani. Acesta ar fi numitorul comun al previziunilor celor mai importanti media buyeri si specialisti in domeniu din Romania, reuniti saptamana trecuta la ARBOmedia Annual (re)Source. Daca astazi se vorbeste despre o piata neta de 250-300 mil. euro, in 2015 aceasta va ajunge la 1,5 miliarde. „De dolari, ca euro va disparea“, a specificat Bogdan Enoiu de la McCann Erickson. Si Nicu Laita de la ARMA face o previziune in dolari: un miliard.

     

    „Nu ma pronunt in cifre, dar estimez ca peste 10 ani Romania va fi la nivelul la care se va afla Polonia peste doi ani“, a spus Zoltan Szigeti de la ARMA (si fost sef al operatiunilor WPP in Romania). Bogdan Prajisteanu de la Media Insight a previzionat ca piata va creste de trei ori, iar publicitatea in-store va fi tot mai consistenta. Cel mai optimist a fost Serban Ciusca de la ARBOmedia. „Veniturile nete din publicitate vor creste de 10 ori. Deci se vor situa in jurul valorii de 3 miliarde de euro.

     

    Eu pariez pe Romania.“ El a mai spus ca publicitatea interactiva va fi tot mai atractiva pentru advertiseri si ca acestia vor arunca banii „targetat“, in detrimentul canalelor de masa. Serban Ciusca a pus pe hartie aceste previziuni si a spus ca, peste zece ani, ARBOmedia va oferi un premiu celui care se va dovedi cel mai bun vizionar. In afara de previziunile legate de veniturile nete din publicitate si de noile suporturi de reclama, jucatorii industriei au mai indicat cateva tendinte.

     

    Vor creste bugetele alocate Internetului si periodicelor (in detrimentul cotidienelor). Relatia dintre client si agentia de media capata tot mai mult statut de parteneriat, iar plata catre agentie se face tot mai mult sub forma de onorariu („fee“) decat sub forma de comision (un anumit procent din bugetul media rulat – n.r.). „Fee-ul ii permite clientului sa-si optimizeze costurile, dar sa si ofere stimulente agentiei“, a spus Bogdan Enoiu.

     

    „Daca tarifele la publicitate cresc substantial la un canal, plata la comision nu ar fi avantajoasa pentru client. Si nici corecta“, a mai spus Enoiu. Dar, deocamdata, inca sunt agentii care sunt platite la comision. Numai ca, uneori, „se lucreaza si la comision negativ“, a mentionat Maria Tudor de la Zenith Media, refuzand ulterior sa comenteze asupra acestui detaliu pentru BUSINESS Magazin.

  • In the spotlight

    IDEEA: Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete

    CLIENT: Unilever

    AGENTIE: BBH London

    NUMAR DIFUZARI TV: Spot Dero „Barbat gaureste perete“ – 450 de difuzari in perioada 1 mai – 20 iunie, valoare rate-card: 1.187.343 de euro (Sursa: Alfa Cont)

     

    Povestea acestei campanii – realizata de agentia britanica BBH pentru piata romaneasca – a inceput cu spotul avand drept personaj principal ciorba de burta. A urmat pata de carbuni, iar acum, pata de ketchup. Intreaga comunicare a brandului se axeaza pe aceeasi idee creativa.

     

    „Este bine sa ai un detergent care scoate cele mai frecvente 99 de pete, pentru ca nu stii niciodata cand poti da nas in nas cu una dintre ele“, explica agentia conceptul campaniei. Scenariul celui mai recent spot surprinde doua momente, aparent banale, din viata a doua familii vecine la bloc.

     

    In prima scena, o femeie ii povesteste sotului sau avantajele detergentului Dero, capabil sa curete „si petele de ketchup“. In acest timp, sotul neincrezator se pregateste sa fixeze un nou raft pe peretele din baie. Dincolo de zid, vecinii se pregatesc de masa, iar pasiunea lor pentru tot ceea ce este legat de rosii este materializata si printr-un recipient cu Ketchup de marime XXL.

     

    Sotul din prima scena trece cu masina de gaurit prin perete, perforand recipientul care se goleste rapid. Finalul? Este o suma de reactii: uimirea vecinilor, zambetele ironice ale sotiei, indignarea sotului cauzata de petele de ketchup. In primele doua spoturi, rolul hazardului era jucat de o cisterna plina cu ciorba de burta, respectiv de un bunic pierdut in mina de carbuni si adus inapoi de un postas mucalit.