Din pacate, aducerea vedetei britanice in America nu a avut
efectul scontat asupra fenomenului fotbalistic din State. In
schimb, pentru buzunarul jucatorului a fost una dintre cele mai
inspirate miscari pe care a facut-o. Desi cariera sa a intrat
intr-un con de umbra in ultima perioada, Beckham continua sa fie
cel mai bine platit jucator din lume, cu castiguri totale de 40 de
milioane de dolari anul trecut. Beckham a trecut pe lista
companiilor cu care are contracte de sponsorizare Electronic Arts
si Diet Pepsi si, pentru o scurta perioada, a colaborat si cu
Yahoo!
Numerele extrase la tragerea principala la Loto 6/49 au fost 36,
34, 5, 9, 6 si 3, iar cele de la tragerea suplimentara au fost 40,
8, 39, 26, 15 si 7. Numarul Noroc Plus a fost 741612. Acesta este
cel de-al treilea mare premiu din istoria Loteriei, anunta
compania. Jucatorul norocos a reusit sa ghiceasca toate cele sase
numere, care i-au adus un castig de 41.997.089 lei (aproximativ
10,3 milioane de euro), la tragerea suplimentara. Biletul norocos a
fost jucat la agentia 2-38 din Arad si a fost completat cu 3
variante simple la Loto 6/49 si o varianta la Noroc, pretul
acestuia fiind de 26,5 lei. Castigatorul a obtinut si la tragerea
principala un castig de categoria a III-a in valoare de 221,67 lei.
Prin urmare, suma totala castigata este de 41.997.311,42 lei,
anunta Loteria Romana.
“Sunt nou si la GSK, nu doar in Romania.” Prima intalnire cu
presa de la preluarea mandatului a fost un prilej de bucurie pentru
Prigent. “E tara cu cea mai mica speranta de viata si cea mai mare
rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana si vrem sa
imbunatatim acesti indicatori”, enumera el cateva dintre
obiectivele sale. Noul CEO a ajuns la GSK de la Eli Lilly Franta,
unde a condus divizia de neurologie si cardiovascular si s-a ocupat
de activitatile de marketing si vanzari pentru un portofoliu cu o
valoare de aproximativ 300 milioane de dolari. Totodata, Prigent a
fost responsabil de dezvoltarea strategiilor de marketing si
cercetare de piata pentru celelalte divizii.
Cu toate acestea, anul 2011 l-a adus la GSK dupa vacantarea
pozitiei de catre fostul director Patrick Desbiens, promovat
vicepresedinte Primary Care Operations in cadrul filialei din
Franta.
“Daca te uiti la piata farma, ea trece prin multe schimbari”,
explica Prigent. Mai exact, de la modelul cu produse puternice care
vindeau miliarde in intreaga lume, acum modelul se muta pe nise, pe
terapii tintite, iar schimbarea exista deja la GSK. “Mi-a placut
provocarea dubla: de a trece in barca GSK si de a veni in Romania.
Piata din Europa de Vest e linistita, nu vreau sa folosesc cuvantul
plictisitoare, cu cresteri sau scaderi de 1-2%.”
Ce-i drept, 2010 a fost un an bun pentru industria autohtona,
piata crescand cu aproape 20% fata de anul precedent, pana la 2,28
miliarde de euro. In paralel, GSK Romania, fara segmentul de
distributie, a crescut cu 13% fata de 2009, pana la 137 de milioane
de euro, potrivit datelor companiei.
“Viata e mai usoara in Romania decat credeam. E un fel de
stereotip pe care il aveam”, spune acum Priget. El isi aminteste
ca, inainte de a veni, a cunoscut oameni care ii explicau ca totul
va fi complicat, ca traficul e teribil. “La Paris e mult mai rau,
imi petreceam patru ore in masina in fiecare zi, iar in Romania imi
ia 20 de minute sa ajung la serviciu. Din anumite motive, aveam
impresia ca va fi mult mai dificil, dar a fost chiar usor.”
Momentan, invatarea limbii e una dintre prioritati, insa “nu e
deloc greu” pentru ca pana si limba prezinta asemanari.
“Unul dintre lucrurile interesante despre Romania este ca piata
e volatila si dinamica. De aceea trebuie sa fim flexibili si sa ne
adaptam repede la schimbarile care se ivesc”, spune Prigent. In ce
priveste obiectivele sale, largirea accesului la tratament pentru
pacienti e una dintre preocupari. In termeni economici, aceasta
s-ar traduce prin cresterea businessului in aceeasi linie cu piata
farmaceutica sau chiar mai mult, dupa cum explica CEO-ul.
Portofoliul de noi produse care urmeaza sa fie lansat in 2011 si
anii urmatori se vrea a fi arma puternica pentru a creste. Apoi,
medicamentele deja existente si care si-au castigat notorietatea
printre pacienti, precum antibioticele Augmentin sau Zinnat, de
exemplu, sunt cele pe care compania vrea sa le dezvolte in
continuare. Motorul: o tara care cheltuieste pentru sanatate mai
putin de jumatate decat media europeana raportat la produsul intern
brut inseama o piata cu cerere ridicata si potential de
crestere.
“Odata ce investesti intr-o piata, nu poti frana si accelera in
functie de evolutia economiei, ci trebuie sa gandesti pe termen
lung. Altfel e dificil sa te descurci”, raspunde Prigent, intrebat
despre planurile de investitii. Exemplul cel mai clar e al fabricii
de medicamente de la Brasov, unitate care exporta 40% din productie
si care vrea sa ajunga la 50% in acest an. In cei 12 ani de cand a
fost cumparata, GSK a investit acolo circa o suta de milioane de
euro si a transformat-o, dupa cum spune Prigent, intr-una dintre
cele mai performante situri de productie din lume. De acolo pleaca
18 milioane de cutii de medicamente catre 50 de tari, iar trendul
de dezvoltare va continua.
Reglementarile legislative impredictibile si termenele de plata
prelungite pentru medicamentele compensate pot sa-i puna probleme
noului sef al GSK, care nu pare insa speriat: “Sunt multe de facut,
e adevarat, dar asta e distractiv”.
Organizatia catolica de binefacere Caritas le-a trimis initial
un camion cu biscuiti, gustari si apa, ca ajutor pana ii gasesc un
alt loc de sedere. Ulterior, Caritas a difuzat un comunicat conform
caruia “organizatia ii va transfera pe rromi in alte adaposturi
provizorii, administrate de cooperativa sociala Domus”. Operatiunea
urma sa aiba loc duminica seara, cu sprijinul aceleiasi politii a
Vaticanului.
Cei 150 de rromi se refugiasera in bazilica si in jurul acesteia
vineri, dupa ce tabara lor ilegala de la Casal Bruciato, la
periferia Romei, fusese demontata de autoritati. Municipalitatea
le-a oferit cate 500 de euro de persoana ca sa plece din zona si sa
accepte repatrierea in Romania, insa numai 20 dintre ei au acceptat
oferta.
Purtatorul de cuvant al Vaticanului si seful Centrului de
Televiziune al statului papal, Federico Lombardi, a salutat
demersul celor de la Caritas, declarand ca spera ca “solutia
temporara” a organizatiei catolice sa fie premisa unei “solutii
stabile si adecvate de instalare a acestor familii”. Ziarul catolic
La Croix relateaza ca Papa Benedict al XVI-lea l-a trimis pe
Fernando Filoni, loctiitor pentru afaceri generale la Secretariatul
de Stat al Vaticanului, pentru a-si exprima solidaritatea fata de
familiile rromilor.
“In prezent sunt 22.000 de oameni fara adapost in Roma, refugiati,
tigani, solicitanti de azil si altii. Nu putem risca sa transformam
orasul intr-o adunatura de baraci”, a declarat Gianni Alemanno,
primarul Romei. Planul lui Alemanno a fost sa disperseze taberele
de rromi in jurul capitalei italiene, trimitand femeile si copiii
in adaposturi, dar nu si pe barbati, ceea ce a starnit protestele
rromilor, care au acuzat municipalitatea ca vrea sa le desparta
familiile.
Inregistrarile vor fi facute de Sony si Centrul de Televiziune
al Vaticanului, tehnologia fiind deha testata in noiembrie 2010, cu
ocazia unei audiente generale saptamanale prezidate de Papa
Benedict al XVI-lea. Sistemul si echipamentele de filmare au fost
donate Sfantului Scaun de catre organizatia catolica americana
Cavalerii lui Columb si vor fi folosite si pentru viitoare
transmisii live 3D de la Vatican.
Directorul Centrului de Televiziune al Vaticanului, Federico
Lombardi, a declarat ca “daca nu vom asigura un nivel adecvat al
calitatii si al capacitatii de transmisie, vom lasa sa subziste un
obstacol in calea transmiterii mesajului papal”. Este prima data in
istoria Bisericii Catolice cand tehnologia 3D va fi folosita la o
celebrare liturgica la care participa un Suveran Pontif.
Ceremonia de beatificare, ultimul pas inaintea sanctificarii Papei
Ioan Paul al II-lea, este asteptata sa aduca la Roma in jur de
300.000 de pelerini, ceea ce a impulsionat comertul cu suveniruri,
carti religioase si obiecte de arta cu imaginea lui Karol Wojtyla.
Hotelurile au crescut tarifele de cazare, iar politia a reperat
deja fraude, intre care vanzarea de bilete false pentru intrarea la
liturghie, in conditiile in care participarea la ceremonie este
libera.
Circa 3.000 de politisti, 1.200 de sanitari si 2.500 de voluntari
vor fi desfasurati la Roma in cele trei zile ale festivitatilor de
beatificare. Bisericile si muzeele vor fi deschise non-stop, iar
municipalitatea va organiza o serie de expozitii si concerte in
cinstea Papei Ioan Paul al II-lea.
Slujba de beatificare va fi transmisa si live pe internet, pe
site-ul Pope2You
si pe Facebook.
Expozitia de lucrari, sponsorizata de compania de cosmetice
Berkeley Square, a prezentat lucrari diverse, de la fotografii si
sculpturi la obiecte din ceramica. Artistilor li s-a dat ca tema de
la care sa porneasca noul parfum al Berkeley Square, Bergamot Noir,
care va fi lansat pe piata in aceasta vara.
Denumirea expozitiei, construita pe un joc de cuvinte pornind de
la titlul romanului Janei Austen, “Sense and Sensibility” (“Ratiune
si simtire”), este “Scents and Sensibility” (“Parfumuri si
simtire”). Operele expuse au fost la licitatie in folosul Royal
National Institute of Blind People (Institutul National Regal
pentru Nevazatori). Estimarile prezentate de Berkeley Square sustin
ca in jur de 2 milioane de persoane din Marea Britanie au probleme
cu vederea.
Sam Flynn (Garrett Hedlund), fiul lui Kevin Flynn (Jeff
Bridges), cel mai cunoscut om din industria informatica, se ocupa
in prezent de afacerea infiintata de tatal sau cu multi ani in
urma. Dupa disparitia brusca a acestuia in urma cu douazeci si
cinci de ani, Sam nu a incetat sa incerce sa afle ce s-a intamplat
cu tatal sau. Insa misterele disparitiei, care incep sa i se
dezvaluie putin cate putin, ii vor revela o fata a adevarului greu
de crezut, iar Sam va fi prins in spatiul virtual al programului
creat de propriul lui tata. Aici il va regasi pe acesta, insa
dificultatile reintoarcerii in realitate vor fi greu de depasit,
deoarece programul a evoluat in timp, devenind constient de sine si
foarte periculos.
Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
Muzeul Taranului Roman.
Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
menite poporului subpamantean al blajinilor.
In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
“valarit”.
In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
rosii.
Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.
Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
flori ca sa nu le “strice” strigoii.
De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
lucreaza de Ispas capiaza”.
Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
ii lovesc cu alt rau.
In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
cailor).
In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
simplista a unui obicei cu radacini stravechi.
“Fiara” dinlauntru ne face adesea sa gresim, sa ne comportam
ciudat, stangaci, dezagreabil, cumva in raspar cu linia generala a
caracterului nostru. Dupa ce facem pozna, uluiti noi insine de ce
ne-a putut pielea, rostim eternul monolog interior care incepe cu
“Unde mi-a fost capul?, sau cu “De ce n-am putut rezista ispitei?”.
Regretam momentul de slabiciune, dar, pusi intr-un context similar
sau chiar identic, probabil ca vom face la fel.
Pauline Wallin face o scurta trecere in revista a studiului
psihicului uman, purtand-ne de la teoria umorilor lui Hipocrat si
pana la esafodajele psihanalitice freudiene, pentru a sublinia
faptul ca, in ciuda divergentelor terapeutice, curentele
psihologiei converg catre ideea ca “rebelul nostru interior” isi
are radacinile in fortele interne ale psihicului, in traume
nevindecate din timpul varstei fragede. Identificarea lor, potrivit
unei metode psihoterapeutice proprii, o ajuta pe Wallin sa faca
portretul fiecarui “rebel interior”. Odata ce au inteles cu
adevarat cum de s-au impotmolit in problemele personale, cum de nu
pot renunta la dependente (fumat, baut, consum de dulciuri etc.)
sau la reactii necontrolate in societate, oamenii isi pot concentra
energiile pe gasirea unor solutii la pornirile lor
contraproductive.
Insiruind numeroase studii de caz, autoarea propune o serie de
strategii care sa ne impiedice sa ne mai autosabotam. In acelasi
timp, insa, ne sfatuieste sa nu ne sufocam pe de-a-ntregul
impulsurile si sa ne pastram intotdeauna o portita deschisa pentru
capricii si dorinte, pentru ca acolo se afla principalul izvor de
spontaneitate si de creativitate al psihicului.
O initiativa in domeniu apartine unui comerciant care atrage
atentia ca, din anii treizeci si pana azi, Marea Britanie a pierdut
97% din pajistile unde cresteau flori salbatice cu nectarul carora
se hraneau insectele.
Proiectul lantului de magazine Co-operative presupune replantarea
unor suprafete de pamant cu flori salbatice de catre fermieri sau
primariile care detin terenuri, initial pe o suprafata de cinci
hectare. Ulterior ar trebui sa fie plantate flori de-a lungul
drumurilor sau parcarilor, creand o adevarata retea de “sosele” pe
care albinele si alte insecte polenizatoare sa se poata deplasa in
cautarea hranei.
Necesitatea unei astfel de initiative, explica reprezentantii
companiei britanice, vine din faptul ca plantele de a caror
polenizare se ocupa albinele reprezinta o treime din regimul
alimentar al omului, iar disparitia harnicelor insecte ar avea
consecinte grave pentru capacitatea plantelor respective de a se
reproduce.