Blog

  • Financial Times: Creşterea economică a României în trimestrul doi, surpriza plăcută din Europa Centrală şi de Est

    Creşterea anualizată pe serie brută a PIB, de 1,4%, a fost sub cea de 1,7% din primul trimestru, dar a depăşit cu mult estimările analiştilor, de 0,8%, notează FT.

    Rezultatul ar putea fi datorat datelor solide din sectorul construcţiilor, precum şi îmbunătăţirii consumului, a declarat pentru Reuters Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank în Bucureşti.

    De asemenea, economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Chidesciuc, a declarat pentru MEDIAFAX că datele publicate de INS privind Produsul Intern Brut reprezintă o surpriză pozitivă, având în vedere evoluţiile sectoriale, unde numai construcţiile au înregistrat creştere, dar şi aceasta nesemnificativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: A sosit vremea ca şi ţepele din Piaţa Victoriei să fie privatizate

    Săptămână trecută Guvernul a adoptat strate­gia fiscală 2012-2014: sistarea angajărilor în sistemul public, la şapte plecări doar o angajare, se va bloca majorarea unor pensii, bugetarii nu vor mai primi în următorii ani tichete de masă, prime şi vor creşte taxele pe proprietăţi. Se strânge cureaua cu încă o gaură, suntem în faliment, ne aşteaptă iadul, se va muri cu zilele etc. Asta a reţinut toată lumea, iar înjurăturile au început să curgă. Şi ca să nu se înţeleagă greşit că totul este pentru viitor, premie­rul a ţinut să clarifice strategia: niciun leu nu va fi tăiat din ceea ce este achitat în prezent şi oricum totul se va discuta anual, prin legea bugetului.

    Dacă economia merge bine şi se strâng bani la buget, atunci o parte din aceste măsuri se vor uita. Sau vine actuala opoziţie la putere şi aruncă strate­gia la coş. Oricum această strategie pare floare la ureche pe lângă discuţiile pe marginea deconcen­tratelor, a legii salarizării, a reformei pensiilor (unde deficitul a crescut după reformă) sau Codul muncii. Deci tot ce are legătură cu sistemul public general, ca să-i spunem aşa, s-a discutat, s-a adoptat şi a intrat în vigoare. Restul e discurs.

    Dar atât Băsescu, cât şi Boc au mai discutat despre relansarea economică, despre privatizări pe Bursă, despre parteneriate public-private, despre restructurarea companiilor naţionale de stat şi a regiilor naţionale, de aducerea de management privat sau de reformarea sistemului de sănătate.

    De trei ani încoace nu cred că este discurs public în care atât preşedintele, cât şi premierul să nu vorbească despre aceste subiecte.

    Ştiţi să se fi privatizat ceva? S-au lălăit atât de mult cu acţiunile Petrom din 2010 încoace, când pieţele bursiere erau în creştere, încât au pierdut momentul. Când să bifeze Boc/Băsescu şi ei o realizare în acest domeniu, să-i dea peste nas lui Năstase, au început să scadă bursele şi s-a năruit tot. La fel cu Transelectrica şi Transgaz. Este atât de mult interes din partea chinezilor pentru aceste acţiuni, aşa cum a fost la Petrom.

    Guvernul vrea să scoată companiile de stat pe Bursă, aşa cum guvernatorul BNR vrea să se tranzacţioneze titlurile de stat pe Bursă. Adică de vreo 15 ani, de când am citit şi eu prima dată prevederile unui acord cu FMI. De ce să se vadă preţul de tranzacţionare a titlurilor de stat, de ce să existe o piaţă publică transparentă cu cotaţii la vedere? Aşa cu firmele de stat la Bursă? De ce să fie publice bilanţurile şi contractele încheiate?

    De când a vorbit Băsescu despre băieţii deştepţi din energie parcă şi mai multe contracte s-au acordat. Tot ei sunt la putere. E ceva nou cu baronii companiilor de stat, s-a întâmplat ceva cu ei de când preşedintele i-a adus în discuţie? Tot acolo sunt. Cei care conduc aceste companii sunt ai PDL-ului, UDMR-ului, UNPR-ului, cum să plece? Poate să vină alţii, dar tot pe filieră de partid.

    Aţi auzit de vreo restructurare la vreo companie de stat? Datoriile companiilor de stat şi situaţia lor va exploda în faţa noului Guvern în următorii ani, aşa cum lui Băsescu şi Boc i-au explodat în faţă numărul mare de angajaţi la stat, deficitul de la asigurări sociale şi cel al pensiilor.

    Management privat la companiile de stat? Până se face caietul de sarcini, până se aleg cei care trebuie să-i aleagă pe managerii privaţi, până se dau anunţurile, până se rezolvă contestaţiile, vin şi chiar trec alegerile. Credeţi că opinia publică va mai accepta managementul privat, aşa cum este la Fondul Proprietatea, când firma de administrare adusă din America are un contract de vreo 10-12 mil. euro pe an? Opoziţia nu a făcut scandal pentru că mulţi PSD-işti şi PNL-işti aveau acţiuni, voiau să crească preţul şi apoi să le vândă.

    Preşedintele tot critică sistemul de sănătate şi cere guverrnului să rezolve disputa între minister, ministru şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ministrul/ministerul ia înjurăturile, el închide spitalele, medicii îi iau gâtul, pacienţilor li se indică vinovatul, iar Casa, cum este denumită curent lumea sacului fără fund al sectorului medical, încasează şi împarte banii: aproape 4 mld. euro pe an. Dar şeful Casei este de la PDL, aşa că nu a picat el. În rest, se cere reformă. Tăierile să le facă alţii, iar Casa şi banii să rămână la PDL.

    Pentru că nu este direct al PDL, ci moştenit, sistemul public este cel mai bun de tăiat, sistat, îngheţat, reformat, restructurat, luaţi-o cum vreţi. Şi chiar au tăiat. În schimb, pentru că este direct al PDL, al guvernării, pentru că acolo sunt oamenii lor, companiile de stat sunt reformate, privatizate şi este adus management privat numai din discurs.

    Cum ar spune preşedintele: eu am atras atenţia. Poate că şi ţeapa din Piaţa Victoriei ar trebui scoasă la privatizare sau adus management privat. Iar astăzi se anunţă ce a făcut economia în trimestrul 2. Cifrele concrete, nu discursuri.


    Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar.

  • Reuters: Boc este un elev model al austerităţii FMI, dar ar putea fi nevoit “să taie mai adânc”

    Boc a suferit deja semnificativ în sondajele de opinie, partidele coaliţiei de guvernare adunând doar 25% din susţinerea publicului, faţă de o cotă confortabilă de 60% pentru alianţa partidelor de opoziţie, condusă de social democraţi, notează agenţia de presă.

    Mulţi analişti politici consideră însă că legăturile strânse dintre Boc şi preşedintele Traian Băsescu, o reformă solidă şi legăturile slabe dintre partidele de opoziţie i-ar putea permite premierului să păstreze puterea, chiar dacă nu ar câştiga direct alegerile generale de anul viitor, scrie Reuters.

    Creşterea deficitului bugetar până în iunie la 2,1% din PIB pune însă sub semnul întrebării atingerea ţintei pentru finalul anului, de 4,4% din PIB. Astfel, FMI ar putea insista pentru o nouă rundă de măsuri de austeritate înainte de alegerile locale din vara anului viitor şi de alegerile generale din noiembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Francul elveţian a scăzut puternic: 3,7993 lei. Euro a coborât la 4,2706 lei

    Francul elveţian a căzut vineri cu 19,72 bani, la 3,8926 lei/franc, după cinci şedinţe consecutive în care a înregistrat niveluri maxime istorice. Aprecierea leului a fost determinată indirect de speculaţiile că Banca Naţională a Elveţiei va interveni pentru a tempera aprecierea monedei prin stabilirea unei ţinte a cursului.

    BNR calculează cursul de schimb leu/franc în funcţie de parităţile euro/franc şi leu/euro.

    Cursul de schimb pentru euro anunţat vineri de Banca Naţională a României a fost de 4,2784 lei/euro.

    Leul s-a apreciat marţi şi în raport cu dolarul american, paritatea oficială coborând cu 3,84 bani, la 2,9673 lei/dolar, de la nivelul afişat vineri, de 3,0057 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Phenianul ameninţă cu un “război total”, pe fondul exerciţiilor efectuate de SUA şi Coreea de Sud

    “Peninsula coreeană se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa. Un război total poate fi provocat de cel mai mic incident”, a declarat agenţia oficială nord-coreeană KCNA, citând un comentariu publicat în cotidianul partidului comunist Rodong Sinmun.

    Aceste manevre între Washington şi Seul, denumite “Freedom Guardian” (“Gardianul Libertăţii”), au început marţi dimineaţa, a anunţat un purtător de cuvânt al Comandamentului forţelor aliate Statele Unite – Coreea de Sud (CFC).

    Toate unităţile principale ale CFC participă la aceste manevre, respectiv circa 530.000 de militari sud-coreeni şi 3.000 de soldaţi americani din Statele Unite sau de la bazele acestora din Pacific.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a avut în trimestrul al doilea cea mai slabă creştere economică anualizată din UE

    Creşterea economică a zonei euro a încetinit la 0,2% în trimestrul al doilea , faţă de cel anterior, sub estimările analiştilor, de la 0,8% în primele trei luni ale anului, după cifre dezamăgitoare în Germania şi Franţa, cele mai mari economii din regiune, se arată într-un comunicat transmis vineri de Eurostat.

    Media estimărilor economiştilor contactaţi anterior de agenţia Reuters anunţa un avans de 0,3% al PIB-ului zonei euro în trimestrul al doilea.

    Economia Uniunii Europene în ansamblu a crescut de asemenea cu 0,2% în perioada aprilie-iunie faţă de primul trimestru al anului, după plus 0,8% în primele trei luni.

    Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB-ul Uniunii Europene şi cel al zonei euro au urcat în trimestrul al doilea cu 1,7%, faţă de 2,5% în primul trimestru şi o medie de 1,8% a estimărilor analiştilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă scurgere de petrol în Marea Nordului

    Departamentul pentru Energie şi Schimbări Climatice a declarat că scurgerea este “substanţială”, dar ar trebui să se disperseze în mod natural, în timp ce compania de petrol lucrează la localizarea celei de-a doua scurgeri. “Avem o structură submarină foarte complexă şi scurgerea este într-o zonă unde este dificil de ajuns”, a declarat Glen Cayley, director tehnic pentru activităţile de explorare şi producţie ale Shell din Europa. Anterior, organizaţia Greenpeace şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de informare din partea companiei Shell.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chidesciuc: Datele privind PIB reprezintă o surpriză pozitivă, având în vedere evoluţiile sectoriale

    Evoluţia poate fi explicată printr-o performanţă foarte bună în agriculturã, care ar putea continua şi ar fi singura şansă de atinge o creştere economică de 1,5% în 2011, a adăugat el. Pe de altă parte, o supraperformanţă agricolă umbreşte perspectivele pentru 2012, mai ales în contextul încetinirii economiei globale. “Dacă în 2012 va fi un an agricol normal, atunci contribuţia sectorului la formarea PIB va fi negativa având în vedere supraperformanţa din acest an, ceea ce va afecta creşterea economică”, a afirmat Chidesciuc.

    Produsul intern brut a fost în trimestrul al doilea, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu primul trimestru şi cu 0,3% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2010 (date ajustate sezonier). În primul semestru, PIB a avansat cu 0,3%, date ajustate sezonier, faţă de jumătatea lui 2010, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe serie brută, PIB a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie – iunie 2010 şi uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii nu se mai tem de criză. Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a reînceput să crească

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 306 milioane de euro în al doilea trimestru, şi 613 milioane pentru primele şase luni ale anului în curs. Sectorul IT a avut din nou cea mai bună performanţă din piaţă (plus 27,5%). Electrocasnicele mici şi sectorul foto au avut de asemenea creşteri de două cifre, respectiv 17,8% şi 17,7%. Sectoarele telecom, electronicele de larg consum precum şi electrocasnicele mari au crescut într-un ritm mai lent, de sub 10%. Piaţa echipamentelor de birou este singura rămasă în zona roşie, dar scăderea s-a diminuat la -3.6%, potrivit Studiului GfK Temax.

    Dupa câteva trimestre de amânare a achiziţiei de PC desktop-uri, monitoare sau periferice a venit timpul pentru o creştere pe toate aceste categorii, nu doar pe computere portabile. Drept urmare, întregul sector a crescut cu 27,5% faţă de acelaşi trimestru al lui 2010, în termeni de valoare. Si PC desktop-urile s-au aflat în zona verde. Cu toate acestea, rata lor de creştere a fost de aproape patru ori mai mică decât cea a computerelor portabile.

    Cel de-al doilea trimestru al anului a adus o creştere pe piaţa electrocasnicelor mici de 17,8%, cu 4 milioane de euro mai mult decât acelaşi trimestru al anului trecut. Aparatele pentru prepararea alimentelor şi cele pentru facut cafea sunt cele care stimulează această piaţă. Aparatele pentru coafat părul continuă să lupte pentru atenţia consumatorilor, în timp ce produsele tradiţionale, precum fiarele de călcat şi aspiratoarele, au înregistrat creşteri de două cifre.

    Categoria roboţilor de bucătărie care obişnuia să contribuie la scăderea sectorului şi-a schimbat acum trendul într-unul ascendent şi, împreună cu toate celelalte pieţe ale aparatelor pentru pregătirea alimentelor, au crescut vânzările sectorului.

    Acest trimestru a arătat că obiceiul de cumpărare s-a mutat de la aparatele pentru îngrijire personală către produsele tradiţionale folosite pentru activităţi gospodăreşti de tipul curăţenie, călcat sau prepararea alimentelor şi a băuturilor.

    Interesul constant al consumatorului român pentru produsele foto este reflectat printr-o creştere a vânzărilor de 17,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la 11 milioane de euro în al doilea trimestru din 2011.

    Camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment la momentul actual, cu rate de creştere de două cifre, mult mai mari decât segmentul compactelor. în special, modelele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Ca şi produse hibrid – camerele de tipul mirrorless – nu s-au bucurat de un success aparte până acum în România. Cand vine vorba de camere cu caracterisitici tehnice mai bune se pare că alegerile consumatorului sunt limitate la D-SLR şi compacte de ultimă generaţie.

    Piaţa de telecom din România a trecut pe un trend pozitiv, crescând cu 7,8% în valoare în trimestrul al doilea din 2011 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează exclusiv smartphone-urilor care sunt declanşatorul pe piaţa de telecom. Acum consumatorul face o nouă achiziţie nu doar când vechiul telefon nu mai funcţionează, ci şi atunci când consideră că acesta nu mai răspunde nevoilor lui actuale de a fi la curent cu ştirile, de a interacţiona constant cu cei apropiaţi, de a naviga pe internet sau câteodată de a fi în tendinţe cu ceilalţi, ca un important indicator al statutului.
    Pe de altă parte, pentru moment, telefoanele mobile au o cotă importantă în comparaţie cu smartphone-urile, mai ales când vine vorba de volume, datorită preţului mediu care este de patru ori mai mare pentru cel din urmă.
    Piaţa electronicelor de larg consum din România s-a bucurat de un al doilea trimestru consecutiv ascendent. Dinamica de creştere a fost mai slabă fata de trimestrul precedent, inregistrand incasari cu sapte milioane de euro mai mici. în timp ce pentru anumite produse, precum sistemele audio, DVD Player/Rec, console video sau sisteme de navigaţie, ratele de descreştere s-au îmbunătăţit sau s-au stabilizat, piaţa televizoarelor şi cea a camerelor video au avut parte de performanţe mai puţin îmbucurătoare.

    În ciuda unor politici de preţ agresive pe mai toate categoriile de inch, vânzările de televizoare plate au început încă din aprilie 2011 să descrească încet de la lună la lună, arătând faptul că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către achiziţionarea de alte bunuri de folosinţă îndelungată în acest trimestru. Valoarea adusă de camerele video în cel de-al doilea trimestru a egalat-o pe cea din primele trei luni ale lui 2011.

    Cel de-al doilea trimestru al lui 2011 a adus veşti bune pentru piaţa electrocasnicelor mari care a crescut cu 5%, la 75 milioane euro. Cu toate că sezonalitatea ar fi trebuit să ajute piaţa de frigidere în direcţia unei performanţe mai bune, vânzările din al doilea trimestru au fost de fapt ceva mai slabe decat cele din acelasi trimestru al anului trecut. Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cel de-al doilea trimestru al anului trecut a fost susţinut semnificativ de campaniile de buy-back care au încetat anul acesta.

    Totuşi, veştile bune au venit de la segmentele premium, precum incorporabilele care s-au bucurat de creşteri în valoare şi au reuşit să impulsioneze piaţa de aragazuri şi cuptoare. Acest segment a avut rate de creştere de două cifre în acest trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. De asemenea, şi categoria maşinilor de spălat vase, uscătoarelor şi maşinilor de spălat a avut parte de evoluţii mai bune, înregistrând rezultate pozitive şi datorită promoţiilor.

    Înregistrând o valoare de sapte milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale reuşeşte să atingă o valoare similară cu cea din aceeaşi perioadă a anul trecut, în scădere cu doar 3,6%. Contextul economic destul de dificil din ultimii doi ani a condus la scăderi mari în cadrul acestui sector, scăderi ce s-au reflectat în îngheţarea cheltuielilor în infrastructura IT de către companii şi consumatori. Odată cu trimestrul al doilea 2011 apar semne reale de revenire, chiar dacă achiziţiile se realizează în continuare cu mare atenţie. Astfel, au avut succes echipamentele laser care realizează simultan mai multe acţiuni şi înlocuiesc un set de echipamente – scanează, copiază, imprimă etc.

  • Bursa de la New York a închis luni în creştere, datorită ofertei Google pentru Motorola Mobility

    Fuziunile şi achiziţiile sunt considerate un semnal că marile companii au rezerve substanţiale de bani şi sunt dispuse să cheltuiască deşi creşterea economică a încetinit. Indicele Dow Jones Industrial Average a închis în urcare cu 1,9%, iar Standard & Poor’s (S&P) 500 a crescut uc 2,18%. Piaţa Nasdaq a câştigat totodată 1,88%. Acţiunile Motorola Mobility au crescut cu 55,8% după ce Google a oferit 12,5 miliarde de dolari pentru a prelua compania, cea mai mare achiziţie derulată vreodată de gigantul căutărilor pe internet. Titlurile Google au pierdut însă 1,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro