Blog

  • Alimentele s-au scumpit, inflatia anuala a ajuns la 7,6%, peste asteptari

    Analistii economici se asteptau in medie la o crestere a
    preturilor de 0,5% in februarie si o rata anuala de 7,3%.Rata
    anuala a inflatiei a depasit si intervalul de variatie, de
    7,2-7,5%, asteptat pana in vara acestui an de guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu In februarie, preturile marfurilor alimentare au
    crescut pe total cu 1,76%, avansul fiind sustinut de scumpirea
    legumelor cu 8%, si in special a cartofilor, cu peste 10% fata de
    ianuarie.

    De altfel, si anul trecut cartofii au inregistrat cea mai mare
    scumpire, de 45%.Painea, cu o pondere semnificativa in cosul de
    consum, a influentat semnificativ inflatia, dupa ce preturile au
    urcat cu 2,3% in luna februarie. O alta crestere importanta a avut
    loc la fructe proaspete, care s-au scumpit cu 4,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un austriac vrea sa construiasca in Bucegi, o statiune de cinci stele in valoare de un miliard de dolari

    Plecand de la constatarea ca romanii cheltuiesc anual 60 de
    milioane de euro pentru a-si face vacantele in Austria, Kurt
    Neuschitzer spune ca le va aduce romanilor Austria in Bucegi, cu
    ceea ce are ea mai bun: servicii de cinci stele si “entertainment”.
    “Aveti de toate, natura, peisaje, munte, mare, dar va lipseste
    ceva. Acest ceva se numeste entertainment!” Noul concept pe care
    omul de afaceri austriac Kurt Neuschitzer il propune romanilor prin
    construirea statiunii de cinci stele Zamora este axat pe
    “distractie”. “Nu vom construi un hotel, ci o statiune intreaga, nu
    vom construi o partie de schi, ci un intreg complex sportiv, nu vom
    construi un restaurant, ci un intreg centru de petrecere a timpului
    liber, in care vom avea parc de distractie, restaurante si spatii
    de shopping”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romanii catre seici: “Noi venim cu verdele, voi veniti cu verzisorii”. Ce proiecte vrem sa le vindem arabilor

    “Am 2.000 de miei pregatiti. Ori ii vand in tara, ori in afara,
    sa vad cine da mai mult”. Stefan Poienaru creste mii de oi si
    capre. In fiecare an, inainte de Paste, afacerea lui infloreste.
    Pentru a avea insa o cerere constanta tot timpul anului, dl.
    Poienaru tinteste mai departe. A venit la forumul de afaceri
    romano-arab, care se desfasoara zilele acestea la Bucuresti, decis
    sa-si trimita berbecutii in Dubai, Qatar, Oman sau Emiratele Arabe
    Unite. “Arabii nu cer o cantitate anume: cat de mult putem noi
    livra”, ne spune crescatorul roman. Pentru piata arabilor se bate
    toata lumea occidentala. De pilda, Jameel Sultan, vicepresedintele
    Camerei de Comert din Oman, ne spune ca tara sa – a carei
    agricultura este dedicata cresterii curmalelor – importa 80 la suta
    din necesarul de carne rosie din Noua Zeelanda si Canada, iar pui
    aduce din Franta si Brazilia, deci Romania ar trebui sa se bata
    pentru un loc pe o piata foarte ofertanta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • O zi la cazinourile din Las Vegas. Cum sa joci salariul altora pe un an intr-o singura seara

    La o masa de poker din cazinoul hotelului MGM Grand, intr-o
    seara obisnuita din timpul saptamanii, patru domni bine imbracati,
    cel mai probabil manageri veniti in Las Vegas in interes de
    serviciu, pariaza pe o mana de carti cel putin o mie de dolari.
    Joaca deja de vreo ora si au in fata doar jetoane cu valoare mare,
    care atrag in jurul mesei multi curiosi cu privire la soarta
    jocului si norocul jucatorilor. De obicei, pariuri atat de mari nu
    se fac la orice masa obisnuita din cazinou, dar nu este nici o
    raritate absoluta. “Cei patru au jucat spre 150.000 de dolari”,
    spune crupierul Dave mult mai tarziu, dupa ce jocul s-a
    incheiat.

    In suma a intrat si ceasul unuia dintre jucatori. “E elvetian?”,
    il intreaba de la capatul celalalt al mesei de poker americanul pe
    nume Mike pe cel care a pierdut deja inca din prima seara 30.0000
    de dolari, suma care pentru altii este salariul pe un an intreg sau
    chiar mai multi, daca vorbim spre exemplu de un angajat din
    Romania. Posesorul da afirmativ din cap, precizand ca modelul Patek
    Philippe l-a costat cam 15.000 de dolari si ca e dispus sa-l dea
    mai ieftin, doar sa mai faca rost de bani pentru a recupera
    pierderile. “Iti dau 5.000 pentru el”, continua Mike cu un aer
    destul de generos, avand in fata cumulat probabil vreo 50.000 de
    dolari. Au negociat pret de cateva maini de carti si s-au inteles
    intr-un final pentru putin peste 7.000 de dolari, bani care oricum
    au fost pierduti pana la finalul serii.

    In aceelasi cazinou, zeci de jucatori se inghesuie la mese de
    poker, blackjack sau ruleta in speranta ca vor pleca din Las Vegas
    bogati sau vor avea macar norocul sa castige suficient cat sa
    acopere o parte din cheltuielile cu aceasta vacanta. Sumele puse la
    bataie sunt insa mult mai mici. “Am inceput cu 250 de dolari”,
    spune Garrett, un american din Texas care joaca de vreo trei ore
    blackjack. Acum mai are in fata doar vreo 50 de dolari si desi
    ajunsese la un moment dat sa castige jetoane de aproape 400 de
    dolari, a continuat sa joace. “Mi-am luat gandul ca o sa mai
    recuperez ceva, dar in loc sa iau banii pe care ii mai am, continuu
    sa pariez tot ca sa plec mai repede si de fiecare data am noroc”,
    mai spune el.

    S-a retras intr-un final cu un jeton negru, in valoare de 100 de
    dolari, si unul verde, de 25 de dolari, jumatate din suma pe care a
    avut-o initial. Langa el, un domn cu accent australian scotea a
    patra transa de cate 150 de dolari ca sa joace. Regula de aur este
    ca atunci cand pierzi sa pleci de la masa si sa-ti asumi minusul,
    dar putini o respecta si ajung chiar sa isi goleasca si mai mult
    conturile la unul din bancomatele plasate strategic prin tot
    cazinoul, care percep un comision urias la retragere, de peste 10%
    din suma, mizand ca vor castiga inapoi macar cat au pierdut. Ceea
    ce de obicei nu se intampla.


    In Las Vegas, nici macar nu e ora pranzului si cazinourile incep
    sa se aglomereze. Preferate sunt aparatele de jocuri de noroc de
    tip “slot machine”, care cel putin in statul Nevada aduc spre 70%
    din incasarile cazinourilor, mai exact 6,5 miliarde de dolari anul
    trecut fata de 3,4 miliarde de dolari din restul jocurilor,
    proportie care se va mentine si anul acesta. Totul porneste ca o
    distractie, pentru ca nimeni dintre cei care vin in Vegas, mai ales
    pentru prima data, nu poate pleca fara sa joace macar cativa
    dolari.

    “Joaca pentru inceput cativa dolari. Poate au noroc, poate nu.
    Pe parcurs insa, multi uita motivele pentru care au intrat in
    cazinou si incep sa joace mai mult decat isi permit”, spune Spring,
    un crupier de origine asiatica din cazinoul MGM Grand. De obicei,
    norocos este doar unul dintr-o suta. Restul castiga intr-o noapte,
    dar au pierdut deja bani in alte seri si sunt oricum pe minus, mai
    spune Spring, care ajunge uneori sa aiba la masa aceleasi persoane
    chiar si pentru zece ore la rand.

    O contributie majora la acest lucru are inclusiv decorul
    cazinoului in sine. In primul rand, toate drumurile trec prin
    cazinou, asa incat, chiar daca nu voiau acest lucru, o parte dintre
    cei care trec pe acolo ajung sa se opreasca pentru un joc. Apoi,
    din clipa in care dau primii bani pe jetoane de cazinou, jucatorii
    tind sa piarda notiunea banilor, iar jetoanele devin moneda unica,
    fie ca este vorba despre jocuri, fie despre bacsisul platit
    chelneritelor care vin periodic cu bauturi alcoolice. De aceea
    poate fetele ajung chiar sa tina minte preferintele unui jucator si
    ii aduc de baut chiar inainte ca acesta sa apuce sa mai ceara.

  • Dero, Rom si Azuga sau cate marci romanesti au mai ramas in cosul nostru de cumparaturi

    Asemenea caselor regale, si marcile au istorii zbuciumate sau
    glorioase; unele au un traseu scurt, stingandu-se inainte sa
    straluceasca, iar altele par sa biruie deceniu dupa deceniu.
    Detergentul Alba, pastele de dinti Clestar sau Cristal, crema
    Norvea sau parfumul Gazel sunt nume care mai au, poate, o unda de
    rezonanta in mintea romanilor cu varste peste 50 de ani. Chiar daca
    au avut clipele lor de glorie, peste numele lor s-a asezat praful,
    iar locul pe care il ocupau altadata in magazine si in constiinta
    consumatorilor a fost luat de concurenti mai agresivi.

    O reteta sablon pentru succesul unei marci nu exista, iar cele
    mai multe dintre cele care au supravietuit peste ani si in
    concurenta din piata capitalista au facut-o de sub umbrela unei
    companii multinationale. De fapt, in cele mai multe cazuri, marcile
    romanesti au fost un atu important in intrarea pe piata a unor
    companii multinationale, asa cum a fost Dero (marca preluata de
    Unilever impreuna cu fabrica de la Ploiesti). La fel de bine insa,
    unele nume au fost interesante “pentru consolidarea portofoliului,
    asa incat companiile au investit pentru a le creste si impune in
    piata”, spune Beatrice Danis, managing partner in cadrul companiei
    de branding BradTailors.

    Tot ea da ca exemplu felul cum apa Dorna, aflata acum in
    portofoliul Coca-Cola, este sprijinita de eforturi sustinute de
    comunicare, fapt ce a contribuit decisiv la impunerea si pastrarea
    brandului viu in mintea consumatorului. Acest lucru “se intampla
    intr-o masura mai mica atunci cand marca era a unei companii
    antreprenoriale”, arata Danis.

    De regula, marcile create dupa 1990 “au avut un traseu liniar,
    predictibil pozitiv, asa cum a fost Joe, de exemplu”, declara
    Stefan Liute, director de strategie la Grapefruit. In privinta
    marcilor care au in cartea de vizita si perioada comunista, Liute
    comenteaza ca nu se pot face decat speculatii in privinta carierei
    lor, pentru ca inainte de 1989 nu se faceau studii de piata care sa
    investigheze imaginea marcilor.

    Comparatiile devin si mai dificile in cazul marcilor cu o
    istorie si mai veche, asa cum este cazul Timisoreana, in varsta de
    aproape 300 de ani. Produsa in orasul de la care isi trage si
    numele, berea a fost fabricata pentru prima data la 1781, fiind
    cumparata de SABMiller in urma cu zece ani. “Compania a preluat
    marca avand un tel simplu, dar provocator: sa o transforme in cea
    mai iubita si populara bere”, sustine Grant McKenzie,
    vicepresedinte de marketing al Ursus Breweries. Opt ani a durat
    pana la atingerea scopului, iar de atunci “castiga in popularitate,
    masurata in cota de piata si brand equity, avand la capitolul
    acestor cifre de doua ori ori mai mult decat orice alta marca de
    bere”, spune McKenzie.

    Aproape toate marcile de bere, chiar si cele cu nume cat se
    poate de neaose, de pe rafturile magazinelor au intrat in
    portofoliul companiilor internationale (Ursus Breweries, Heineken
    sau Bergenbier). Cei mai mari berari si-au adjudecat peste doua
    treimi din valoarea vanzarilor, iar in lupta cu ei firmele de
    dimensiuni mici au arme inegale. Un exemplu este vanzarea berii
    Azuga catre Ursus Breweries, in urma cu doi ani, intr-o tranzactie
    evaluata la 10 milioane de euro. “In domeniul berii, concurenta
    este foarte aspra si o companie mica nu poate lupta cu
    multinationalele”, explica franc Violeta Moraru, care detinea
    impreuna cu sotul sau afacerea Bere Azuga. Insa, dupa preluarea
    marcii si a activelor, Ursus a hotarat sa transfere activitatile de
    productie ale marcii Azuga catre alte fabrici pe care le mai are in
    Romania.

    Aceeasi soarta a avut-o si fabrica de la Cluj, locul de bastina
    al marcii Ursus. Reteta s-a replicat si pentru marcile din
    portofoliul altor berari, care au transferat productia si au inchis
    fabricile. In octombrie 2009, Heineken a inchis sectiile de malt de
    la Hateg, Craiova si Miercurea-Ciuc. La Hateg se produceau
    Hategana, Bucegi si Golden Brau, marci care realizau peste 12% din
    vanzarile companiei. Anul trecut, si Bergenbier a decis sa inchida
    fabrica de la Blaj, unde lucrau 170 de oameni. Bilantul ultimilor
    ani in industria berii arata ca peste 500 de oameni si-au pierdut
    slujbele odata cu inchiderea a cinci fabrici. Numarul unitatilor de
    productie a berii a scazut galopant in ultimele doua decenii, de la
    125 (1994) pana la 20 de fabrici in 2008, potrivit datelor
    Asociatiei Berarilor Europei (ABE). Acum, numarul de fabrici a
    scazut la 17. In alte tari, situatia este diferita: in Cehia sunt
    125 de berarii, in Polonia 70, iar in Ungaria 55, potrivit datelor
    ABE.

  • Cum a crescut pretul benzinei in Romania, Bulgaria, Ungaria, Grecia in 2011

    La doar o zi dupa ce Petrom a majorat pretul celor mai vandute
    sortimente de carburanti cu cate noua bani pe litru compania
    Rompetrol a scumpit si ea benzina si motorina cu pana la noua bani
    pe litru. Dupa majorarea cu 9 bani, cea mai ieftina benzina ( EFIX
    Benzina 95) are un pret de referinta de 5,3 lei/litru, iar cea mai
    scumpa (Benzina ALTO) – 5,97 lei/litru. In acelasi timp, litrul de
    motorina EFIX Diesel – cel mai ieftin produs – s-a scumpit cu 6
    bani, ajungand pana la 5,32 lei. Cel mai mult costa motorina Diesel
    ALTO – 5,64 lei/litru, dupa majorarea cu 9 bani. Compania, detinuta
    de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, a facut acest anunt miercuri
    dimineata. La doar cateva ore dupa anunt, intrebat ce parere are
    despre valul de scumpiri de pe piata carburantilor, ministrul
    Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, a raspuns ca acestea sunt
    nejustificate si ca producatorii aveau planificate deja aceste
    majorari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De cine depinde cursul de schimb in Romania. Negritoiu, ING: Cursul nu e determinat doar de starea economiei

    Si analistii financiari intrebati de gandul se arata surprinsi
    de aprecierea din ultima perioada a monedei nationale si spun ca
    deocamdata nu exista semne vizibile ale revenirii economiei. “Eu nu
    vad cursul ca fiind determinat de structura economiei si a
    fluxurilor de capital. Este un curs destul de mult influentat si de
    tranzactiile pe care le face BNR si Ministerul de Finante”, a
    declarat miercuri Misu Negritoiu, la prezentarea rezultatelor
    financiare pe 2010 ale bancii, potrivit Mediafax. El a explicat si
    in ce conditii se poate aprecia leul fara legatura cu performantele
    economiei. O asemenea situatie se produce cand Ministerul de
    Finante se imprumuta in valuta din strainatate pentru a finanta
    deficitul bugetar. Cum statul nu poate face cheltuieli in euro sau
    dolari, ci numai in moneda nationala, valuta este schimbata in lei
    la BNR. De aici rezulta un exces de valuta pe piata, care duce
    automat la intarirea artificiala a leului. Si interventiile bancii
    centrale pe piata – cand BNR vinde valuta – duc la aprecierea
    monedei nationale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Guvernul bulgar reduce taxa de pod Ruse-Giurgiu pentru automobile, de la sase la doi euro

    Masura este unilaterala, masinile venind dinspre Romania
    continuand sa plateasca sase euro la trecerea in Bulgaria.
    “Noi credem ca prin aceasta masura cream premise mai bune pentru
    integrarea regiunii Ruse-Giurgiu si ca sporim potentialul turistic
    si economic al intregii regiuni”, a declarat ministrul bulgar al
    Dezvoltarii Regionale, Rosen Plevneliev. El a declarat ca reducerea
    taxei de pod diminueaza, tehnic, incasarile la bugetul de stat cu
    trei milioane de euro, dar ca se asteapta ca aceasta pierdere sa
    fie compensata de cresterea nivelului traficului rutier.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gaddafi a „sters” un oras de pe fata pamantului

    “Zawiya nu mai exista. Ne-au bombardat orasul de la ora 10
    dimineata pana la 11.30 seara. Nu mai avem electricitate si nici
    apa. Suntem izolati fata de restul lumii”, a spus Ibrahim, un
    locuitor din fostul oras.

    Zawiya, care se afla la 50 de km fata de capitala Tripoli, este
    cel mai aproape oras fata de controlul opozitiei. Saptamana
    trecuta, conducerea orasului a lansat o campanie prin care s-a
    incercat restabilirea controlului din centrul orasului dar aceasta
    nu avut nici un succes.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro