Blog

  • De la nervi la bani

    “Acum o luna, in timp ce veneam din Poiana Brasov inspre
    Bucuresti, au inceput sa cada cativa fulgi de zapada. Brusc au
    inceput ciocnirile intre masini. M-am enervat, i-am sunat pe cei de
    la Compania de Drumuri si i-am luat la intrebari. Le-am zis ca ii
    dau afara daca nu iau masuri urgente. Ei mi-au spus ca nu e vina
    lor, pentru ca toata lumea are cauciucuri de vara. Asa mi-a venit
    ideea.” Era sfarsitul toamnei anului trecut, iar stirea
    introducerii obligativitatii anvelopelor de iarna a circulat rapid
    prin media romanesti starnind o dezbatere aprinsa.

    “Vedem bine cum in fiecare an, cand da prima zapada, se
    blocheaza traficul prin orasele mari si se intampla zeci de
    accidente. Si cu amenda sunt de acord”, spune Gigi, cititor al
    www.businessmagazin.ro. “De ce trebuie sa ma oblige prin amenzi?
    Cand se vede clar ca din cauza schimbarii temperaturii globale la
    mijlocul lui noiembrie sunt 20-25 de grade”, il contra un altul.
    Desi nu se adoptase vreo lege, zvonul facea ca televiziunile sa
    arate cozi la service si stocuri epuizate la comercianti. “A fost
    cu adevarat o surpriza pentru ca in octombrie nu era iarna, iar
    vanzarile porneau, de obicei, dupa prima ninsoare.” Asa descrie
    Cedric Binoit, directorul comercial al Michelin Romania, avansul de
    25% al vanzarilor pe acest segment. Peste noapte, cererea a crescut
    la dealeri si, deci, si la consumatorul final.

    1.500.000 de anvelope de iarna s-au vandut anul trecut in
    Romania din totalul de trei milioane. A fost un record in materie
    de numar de unitati vandute, dar mai putin ca proportie. Asta
    pentru ca, dupa cum spun producatorii, in Romania clientii sunt
    educati, iar in ultimii trei ani, multi soferi au inceput sa-si dea
    seama ca sunt folositoare pe vreme rea.

    In ianuarie insa a venit si proiectul de act normativ care da
    unda verde amenzilor pentru cei care nu se echipeaza corespunzator
    pe timp de iarna. Mai exact, sanctionarea cu amenda intre 2.500 si
    4.000 de lei pentru conducerea autovehiculului pe drumurile publice
    acoperite cu zapada, gheata sau polei fara ca acesta sa fie dotat
    cu anvelope de iarna. Actul include si cauciucurile all season.
    Probabil cea mai buna veste pentru producatorii, distribuitorii si
    comerciantii din ultimii ani. “Ca sa fiu sincer, in 2011 vom depasi
    toate recordurile”, dupa cum spune Binoit. Ce-i drept , e dificil
    de estimat ce se va intampla cu piata, dar din discutiile pe care
    producatorii le poarta cu cei care lucreaza direct cu utilizatorul
    final cresterea va fi intre 30% si 100%. Seful de la Michelin vede
    o crestere de 70%. De crescut vanzarile vor creste, dar daca luam
    cazurile altor tari, Germania de exemplu, putem vedea ca impactul
    legii se reflecta cel mai mult in vanzari in primii doi ani dupa
    intrarea in vigoare a legii.

    Gura de aer pentru cei care lucreaza cu anvelope vine dupa un
    2009 in care piata a scazut cu o cincime si un 2010 in care
    vanzarile au crescut cu 3-4%, mai ales pe finalul anului. Preturile
    nu au scazut pentru ca, desi masinile noi s-au vandut mai ieftin,
    nu s-a intamplat la fel si in cazul componentelor auto.

    “Ca sa fiu sincer, daca ne uitam la fiecare iarna din Romania,
    vestea e buna pentru siguranta in trafic. As fi ipocrit sa spun ca
    nu e o veste buna si pentru noi”, rezuma Binoit. Despre cresterea
    sau nu a sigurantei pe
    sosele si harnicia drumarilor vom afla din statisticile politiei
    abia in anul urmator, dar intre timp sunt multi cei care se vor
    bucura mult mai mult, in primul rand, pentru propriul buzunar.

  • Niste barbi lungi si urat mirositoare

    Mituieste un gardian, iar acesta ii ofera posibilitatea sa urce
    intr-un camion cu provizii. Dar este descoperit in timpul unei
    inspectii de rutina si este din nou azvarlit langa barba aceea urat
    mirositoare. Ciudat, batranul rufos tace, nu comenteaza nimic.
    Junele persevereaza si incepe sa pileasca gratiile celulei cu o
    unealta improvizata. Sub privirea impasibila a barbosului.

    Dupa destul de mult timp tanarul reuseste sa slabeasca gratiile
    si sa se strecoare afara din celula. Cum, necum trece prin mai
    multe cordoane de securitate, dar in cele din urma este reperat la
    gardul exterior, prins si azvarlit din nou in celula. Barba mirosea
    si mai urat si se mentinea la fel de tacuta.

    Un tunel este urmatoarea solutie pentru evadare, si tanarul
    incepe sa sape cu o coada de lingurita pe care o gasise
    intamplator. Munca la tunel dureaza doi ani – barba mirosea din ce
    in ce mai urat -, dar termina de sapat, evadeaza, ajunge in cel mai
    apropiat oras si acolo, in gara, este prins din nou. Masina, drum
    hurducat, coridoarele puscariei, usa celulei, barba cat se poate de
    urat mirositoare. Si tacuta.
    Exasperat, tanarul se revolta: “…de ce nu m-ai ajutat? Am planuit
    toate aceste evadari, in camion, pilind gratiile, sapand tunelul,
    dar nu m-ai ajutat deloc. Impreuna poate am fi reusit!”. Barba il
    priveste cumva miloasa: “Stii, am incercat inaintea ta toate
    metodele astea, mita, pilitul, sapatul, ba alte cateva in plus. Si
    toate au esuat”. “Bine”, replica cel tanar, “dar de ce naiba nu
    m-ai avertizat inainte, macar nu munceam atat, nu speram
    atat?”.

    Si batranul l-a lamurit senin, mangaindu-si barba urat
    mirositoare: “Bai nene, ai vazut vreodata pe cineva care sa-ti
    vorbeasca despre esecurile lui?!”.
    La istorioara asta m-am gandit, in timp ce imi mangaiam barba
    nemirositoare si citeam despre toata tevatura cu raportarile de
    date statistice incorecte catre Eurostat. Nu este vorba aici de
    actiunea in sine de a trimite date incomplete, estimari la nimic
    sau cum vreti sa le spunem; pentru asta avem explicatori de
    serviciu si, desigur, un guvern Tariceanu vinovat de
    serviciu.
    Problema fundamentala nu este nici calcularea deficitului bugetar
    in doua moduri, prin metoda conturilor nefinanciare si metoda
    conturilor financiare, cum nu este nici faptul ca CFR
    Infrastructura sau Termoelectrica n-ar fi depus bilanturile in 2007
    si 2008.

    Problema reala este chiar existenta CFR Infrastructura si a
    Termoelectrica. Ele sunt exemple de barbi urat mirositoare de care
    incercam sa scapam si la care ne intoarcem mereu. Mereu mai mari si
    mai urat mirositoare si, desigur, putin dispuse sa vorbeasca despre
    esecurile lor.

    In criza care, chipurile, tocmai se incheie, n-am avut banci
    “too big to fail”, dar avem, in schimb, alte cateva ghiulele legate
    de picior, mari companii din energie si infrastructura care nu fac
    nimic altceva decat sa priveasca impasibile la cei ce incearca sa
    fuga de ele sapand tuneluri cu lingurita, in timp ce propriile lor
    resurse sunt mestesugit sifonate. Companii “too big to fail”, dar
    bune pentru a crea povesti tabloide de genul Necolaiciuc sau
    istorii triste precum faptul ca, in loc sa scada, datoriile celor
    zece mari companii monitorizate de FMI au crescut in 2010 cu 34%,
    la aproape 7 miliarde de lei sau ca facturile neplatite ale
    entitatilor de stat au ajuns sa reprezinte 5% din PIB.

    Este aici o problema de perspectiva politica – preturi mici,
    impuse, sub costuri la energie sau impunerea mentinerii unor
    relatii contractuale, chiar daca facturile nu sunt platite, totul
    din ratiuni politice, in loc de planuri pentru combaterea saraciei,
    pentru stimularea liberei initiative si fermitate pentru
    respectarea regulilor de piata. Giganti energetici sa fie, daca
    altfel nu putem, dar macar administrati pe baza de criterii de
    performanta si nu conform intereselor unuia sau altuia.

    Lipsa perspectivei si a curajului de a sparge cutume imbecile se
    regasesc nu numai in energie, ci mai peste tot; sa luam
    agricultura, de exemplu. Orice papagal politic iti va insira senin
    platitudinea cu extrema fragmentare a terenurilor agricole, alaturi
    de alte clisee de genul granarul Europei sau cum putem hrani noi 60
    de milioane de oameni; dar nimeni, niciodata, nu a avut curajul sa
    propuna sa se fure ceva mai putin, iar banii ramasi sa sprijine
    micii fermieri, care nu sunt lenesi, ci numai saraci. Barbile
    acestea lungi si urat mirositoare cresc in baza unei reguli
    aplicate cu sfintenie de orice guvernare – “castigul merge in
    particular, pierderile sunt publice”.

  • New media si Sfantul Graal

    Cu “semnele de carte” (bookmarks) am avut mereu probleme.
    Informatia curge peste noi si mereu avem nevoia sa ne notam o
    adresa de web. Desigur, toate browserele au un sistem de
    bookmarking, dar aici avem doua complicatii. Prima este ca in scurt
    timp tot sistemul se extinde si se ramifica atat de mult, incat
    devine de neutilizat. A doua este ca semnele de carte sunt memorate
    de browser, asa ca pe un alt computer suntem pierduti. In 2003
    Joshua Schachter a venit cu idee destul de simpla, bazata pe
    stocare in web combinata cu doua ingrediente atragatoare:
    caracterul social si etichetarea (tagging). Odata ce am stocat o
    adresa si i-am atribuit niste etichete, am acces la listele tuturor
    celor care au stocat la randul lor adresa respectiva, ceea ce ne
    poate conduce spre alte pagini interesante pe tematica de interes.
    Sistemul s-a numit initial “del.icio.us”, dupa care s-a adoptat o
    varianta mai cuminte. La sfarsitul lui 2005 Yahoo! a cumparat
    Delicious cu o suma estimata undeva intre 15 si 30 de milioane de
    dolari, iar serviciul si-a atins apogeul in 2008, cu circa 5,3
    milioane de utilizatori si 180 de milioane de adrese unice
    memorate.

    Delicious a fost una dintre emblemele noului web (2.0) si l-am
    folosit multa vreme cu bune rezultate. Dar, din motive care imi
    scapa, serviciul a inceput sa piarda din popularitate (poate ca
    nici viata destul de agitata de la Yahoo! nu i-a priit). Eu l-am
    abandonat cand add-on-ul pentru o noua versiune a browserului a
    intarziat si intre timp am adoptat Instapaper, care, desi era
    lipsit de valente sociale, avea avantajul ca putea memora la cerere
    intreg continutul paginii si tinea evidenta paginilor pe care le-am
    citit sau nu. Mai apoi am descoperit si adoptat EverNote, un alt
    serviciu web care imi permite sa memorez in cloud nu doar URL-uri
    sau pagini web, ci orice fel de documente. Cert este ca steaua lui
    Delicious a apus si la sfarsitul anului trecut a aparut intr-o
    lista scapata de la Yahoo! in categoria serviciilor trecute pe
    linie moarta (poetii firmei au scris “sunsetted”), alaturi de alte
    vechituri uitate demult, precum motorul de cautare Altavista (da,
    mai exista), Yahoo! Buzz (un soi de clona Digg) si serviciul de
    blogging MyBlogLog (daca n-ati auzit de el, n-ati pierdut
    nimic).

    Si totusi, s-ar parea ca Delicious nu piere, caci zilele trecute
    s-au gasit cumparatori, iar Yahoo! se declara fericita (“excited”)
    sa vanda serviciul companiei Avos Systems. Partea interesanta a
    tranzactiei nu este pretul (probabil nesemnificativ), ci faptul ca
    proprietarii firmei Avos sunt Chad Hurley si Steve Chen, adica
    tocmai cei care au fondat si au ridicat pe culmile gloriei
    serviciul YouTube, vandut apoi lui Google pentru 1,65 miliarde de
    dolari. Yahoo! s-a angajat sa mai opereze serviciul pana in iulie,
    dar de cum m-am conectat la Delicious am fost invitat sa ma
    transfer pe noua infrastructura acceptand clauzele stabilite de
    Avos, semn ca se lucreaza in viteza. Intrebarea fireasca este ce
    anume vor sa faca Hurley si Chen cu Delicious, pentru ca, este
    limpede, cei doi vizeaza o afacere la scara mare (si se pare ca
    stiu cate ceva despre cum se face treaba asta). Din primele
    declaratii reiese ca in faza initiala Avos intentioneaza sa
    revigoreze serviciul in forma actuala si sa colaboreze cu
    comunitatea utilizatorilor, pentru a-l transforma treptat intr-unul
    care sa-i ajute pe utilizatori sa “descopere” continutul cel mai
    interesant si cel mai relevant din web. Iar Hurley si Chen vor cel
    mai bun serviciu de descoperire a informatiilor din tot web-ul.

    Cu cine are de concurat Avos pe acest segment de piata? Primul
    nume care ne vine in minte este Google, dar suntem pe o pista
    falsa. Oricat de bune ar fi motoarele de cautare, lumea le
    foloseste din ce in ce mai putin. Cheia in domeniul descoperirii
    continutului relevant din avalansa de informatii care ne copleseste
    o reprezinta recomandarile inteligente – considerate de GigaOM
    “Sfantul Graal al new media”. Statisticile au aratat deja cine sunt
    stapanii in domeniul recomandarilor: Facebook si Twitter. Daca eu
    apas butonul “Like” intr-o pagina pe care o gasesc interesanta,
    prietenii mei vor avea un link gata “filtrat” si probabil unii
    dintre ei au incredere in discernamantul meu. La fel se intampla si
    cu Twitter (care chiar functioneaza ca Delicious prin tweet-uri
    “favorite”).

    Fondatorii YouTube stiu cu siguranta cu cine au de-a face si
    sunt sigur ca au un as in maneca. Daca vor reusi, ne vor ajuta sa
    ne descurcam mai usor prin web. Daca nu, vom astepta servicii si
    mai delicioase.

  • Jose Barroso: Restabilirea provizorie a controalelor la frontiere este o posibilitate

    Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez
    Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose
    Manuel Barroso declara ca “restabilirea temporara a frontierelor
    este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa
    fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea
    constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului
    Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. In
    fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord,
    Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26
    aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. Ei au cerut
    Bruxelles-ului sa “examineze posibilitatea restabilirii temporare a
    controlului la frontierele interne” ale statelor din spatiul
    Schengen, “in caz de dificultati exceptionale in gestionarea
    frontierelor exterioare comune”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 800.000 de masini GM, investigate pentru o defectiune la indicatorul de carburant

    In investigatie sunt implicate 865.000 de vehicule Chevrolet,
    GMC, Buick si Saab, relateaza Bloomberg. Institutia a primit 668 de
    reclamatii, dintre care una in care se afirma ca a avut loc o
    coliziune atribuita defectului, iar 610 s-au referit la cazuri care
    nu au avut ca rezultat blocarea masinii. “GM coopereaza cu
    autoritatea in aceasta investigatie “, a declarat Alan Adler,
    purtator de cuvant al grupului auto, care nu mai detine brandul
    Saab.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a cerut ajutor de stat de 42 milioane lei pentru noul model Logan

    Tot anul trecut, constructorul auto a obtinut finantare
    nerambursabila in valoare de 20 milioane lei pentru punerea in
    functiune a unei linie de productie pentru noua familie de motoare
    Euro 5, care cuprinde propulsoarele H4 si H5. Fondurile a fost
    obtinute prin Programul Operational Sectorial «Cresterea
    Competitivitatii Economice», cofinantat din Fondul European pentru
    Dezvoltare Regionala. Modelul Logan a fost lansat in luna iunie
    2004 la Salonul Auto de la Paris, iar in prezent este disponibil in
    sase versiuni – Logan, Ambiance, Preferance, Laureate, Prestige si
    editia speciala Black Line. In octombrie 2010, la fabrica din
    Mioveni a fost produs automobilul Dacia Logan cu numarul un
    milion.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Episcopul din Tripoli confirma moartea unuia dintre fiii lui Muammar Kadhafi

    “Confirm moartea fiului liderului”, a declarat monseniorul
    Martinelli, pe care imaginile difuzate de televiziunea publica
    libiana si preluate de Sky, l-au infatisat alaturi de alti
    demnitari religiosi in fata a doua cadavre acoperite cu cearsafuri.
    El poate fi vazut cum se reculege in fata cadavrelor acoperite cu
    sange, dar nu pot fi recunoscute corpurile neinsufletite. Prelatul
    a povestit ca a fost adus la morga cu “lideri ai mai multor
    biserici pentru a vedea cadavrele” si ca “au spus o rugaciune”. “Un
    imam a sustinut un discurs impotriva barbariei acestui atac care a
    lovit persoane nevinovate si civili”, a adaugat Martinelli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mobila de la Campina in toata tara. Cum cresti de zece ori in mai putin de un deceniu

    Intr-o zi insorita de aprilie, cateva utilaje zoreau la treaba
    prin noroaie, intr-una din marginile unei curti dintr-un sat
    prahovean, in apropiere de Campina. In doar cateva luni acolo
    trebuie sa fie gata de productie o linie nou-nouta de mobilier. Cu
    aproape doua decenii in urma, cand nici nu si-ar fi imaginat ca va
    ajunge sa aiba vanzari de zeci de milioane de euro anual, Alexandru
    Rizea si-a pornit afacerea intr-o cladire micuta, cu acoperis
    verde, care sta acum marturie pentru primii sai pasi in business.
    Odata cu afacerea a crescut si suprafata de teren concesionata de
    antreprenor, povesteste Adrian Rizea, directorul comercial al
    Lemet.

    Cladirea initiala margineste acum curtea in care se intind, pe
    zeci de mii de metri patrati (cam cat sase terenuri de fotbal)
    fabrica, depozitul logistic, dar si expozitia in care Lemet isi
    prezinta sutele de produse, arata cu gesturi largi Adrian Rizea, 36
    de ani. Principala sa grija sunt cele peste 100 de magazine Lem’s,
    care formeaza cea mai extinsa retea de profil de pe piata. Spre
    comparatie, Mobexpert are 32 de magazine, iar Elvila are 57. La fel
    de adevarat insa este ca, in vreme ce suprafata medie de vanzare a
    unui Lem’s este de 500 mp, magazinele Mobexpert ajung la 15.000
    mp.

    Tocmai dimensiunea mica a spatiilor Lem’s s-a dovedit insa un
    punct forte mai ales in perioada de criza. Investitiile sunt direct
    proportionale cu suprafata magazinului si, in timp ce Mobexpert are
    nevoie de cateva milioane de euro pentru un spatiu nou, pentru
    Lem’s bugetele se invart in jurul a 100.000 de euro. Asa ca in
    primele trei luni ale anului Adrian Rizea a bifat in agenda sa 14
    noi deschideri, care se adauga celor 22 de spatii inaugurate anul
    trecut. O strategie care a impins pe plus, si anul trecut,
    vanzarile. Nivelul de afaceri generat in 2010 de Lemet a ajuns la
    143 de milioane de lei (34 mil. euro), in crestere cu 6,5% fata de
    anul anterior. Si asta in conditiile in care vanzarile din piata
    mobilei, plasate la un miliard de euro anual, conform Asociatiei
    Producatorilor de Mobila, au fost grav afectate de criza. Anul
    trecut, valoarea vanzarilor a scazut cu 15-20%, conform unor
    estimari.

    “Media vanzarilor pe magazin a scazut cu 11% fata de anul
    anterior, dar am compensat prin deschiderea de noi spatii”, spune
    Adrian Rizea, care s-a implicat in afacerea dezvoltata de parintii
    sai in 1996, la terminarea facultatii (ASE), la acea vreme Lemet
    avand 20 de angajati. “Afacerea era de mici dimensiuni si colaboram
    cu cateva magazine care vindeau mobila, mai ales in Bucuresti”,
    povesteste fiul fondatorului. Era vorba, explica el, despre spatii
    asezate la strada, no-name-uri.

    A inceput prin a invata (“la vremea aceea si tata invata”)
    despre cum se desfasura, efectiv, productia in fabrica, despre
    produse si despre materiale.

    Fabrica infiintata la Campina in 1991 a ajuns acum sa aiba hale
    de productie care acopera 30.000 mp, pe poarta fabricii iesind
    anual peste 360.000 de module de mobila. Tatal sau, Alexandru
    Rizea, a pornit afacerile in 1991, apucandu-se de mobila “pentru ca
    de asta vazuse el ca este nevoie; este de formatie inginer si
    lucrase intr-o fabrica de piese turnate; ii placeau produsele
    industriale si nu l-ar fi atras un domeniu in care nu avea
    experienta”, povesteste Adrian. Chiar si numele firmei – Lemet –
    este un acronim pentru cuvintele <lemn> si <metal>,
    adica materialele cu care lucra, inca de la inceput, antreprenorul
    prahovean. Ce parere avea fiul despre decizia tatalui la acea
    vreme? “Fiind student, mi se parea ca este o intoarcere in timp,
    pentru ca inainte condusese oameni, iar in momentul in care a
    pornit afacerea se apucase sa lucreze cu mainile”, isi aminteste
    acum fiul. Dar avea, mai spune el, incredere in ambitia tatalui sau
    si in faptul ca era un “om orientat”. In plus, “mama deja il
    sustinea frenetic si e si ea ambitioasa; la inceputuri tinea
    contabilitatea firmei dupa programul de la serviciu”.

    Fiul marturiseste acum ca nu s-a gandit niciodata sa faca
    altceva decat sa se implice in afacerea familiei: “A inceput sa-mi
    placa si, in plus, ma inteleg foarte bine cu parintii mei”. A
    considerat, intr-o oarecare masura, ca e si datoria sa de fiu sa
    puna umarul la afacerea familiei. De fapt, in aceasta firma
    lucreaza atat parintii sai, cat si sora, sotia, veri, o matusa,
    cumnatul si multi prieteni, “din fericire si din nenorocire”, spune
    Rizea. Si asta pentru ca, explica tot el, “nu exista plus fara
    minus”.

    S-a implicat activ de la terminarea facultatii, cand Lemet avea
    in jur de 20 de angajati, iar spatiul de productie era de zeci de
    ori mai mic decat fabrica de-acum, in care lucreaza 417 oameni. “La
    inceput am diversificat productia atat cat ne permitea tehnologia
    si am inteles ca trebuie sa investim in masini de productie.”
    Primele utilaje erau facute de Alexandru Rizea, apoi au cumparat
    unele la mana a doua de prin tara. In urma cu peste zece ani, cand
    au avut suficient de multi bani de cheltuit pe utilaje, le-au luat
    de peste hotare, de la producatori consacrati.

  • Populatia Bulgariei scade spectaculos

    Potrivit rezultatelor preliminare ale recensamantului efectuat
    in februarie, populatia Bulgariei a scazut cu 7,33 la suta in
    ultimii zece ani, fiind de 7,35 milioane de locuitori. Sporul
    natural a fost de minus 4,6 la mie in 2010, fata de minus 3,5 la
    mie in 2009. Rata mortalitatii a fost de 14,6 la mie, cu 0,4 mai
    mult decat in 2009, in timp ce natalitatea este de 10 la mie, fata
    de 10,2 la mie in 2009.

    La nivel european, in 2009, mortalitatea a fost de 9,7 la mie,
    iar natalitatea de 10,7 la mie, cresterea naturala fiind de 1 la
    mie, conform Eurostat. Criza demografica din Bulgaria se explica
    prin numarul mare de emigranti, imbatranirea populatiei si
    inrautatirea starii de sanatate.

  • Ce vraji au mai facut Harry Potter, Hermione si Ron

    In “Harry Potter si Talismanele Mortii: Partea 1”, Harry,
    Hermione si Ron pleaca intr-o misiune periculoasa al carei
    principal scop este distrugerea Horcruxes, cheia catre anihilarea
    Lordului Cap-de-Mort. Singuri si fara niciun ajutor din partea
    profesorilor, cei trei se vad nevoiti mai mult ca oricand sa se
    bazeze unul pe celalalt. Fortele intunericului sunt insa mereu in
    preajma lor si ameninta sa ii desparta. |ntre timp, lumea
    vrajitorilor s-a transformat intr-un loc periculos pentru toti
    dusmanii Lordului Cap-de-Mort. Razboiul a inceput, iar Harry Potter
    este tinta principala.

    Cautand indicii, Harry si prietenii sai vor descoperi o legenda
    straveche, cea a Talismanelor Mortii, care, daca se dovedeste a fi
    adevarata, e posibil sa ii ofere Lordului Cap-de-Mort si ultima
    piesa din puzzle pentru a deveni invincibil. Destinul lui Harry
    fusese stabilit insa inca din ziua fatidica in care a devenit
    “Baiatul care a supravietuit”, iar acum batalia se apropie de
    final.