BusinessMagazin

Blog

  • Kievul şi Moscova nu au ajuns la un acord pe tema gazelor. Rusia condiţionează revenirea la masa negocierilor

    UPDATE 10:08 – Rusia va reveni la negocierile pe tema gazelor doar în cazul unui acord UE-Kiev privind finanţarea

    Delegaţia rusă nu va reveni la masa negocierilor de la Bruxelles privind rezolvarea contenciosului pe tema gazelor cu Ucraina decât dacă Kievul şi Comisia Europeană ajung la un acord privind finanţarea datoriei ucrainene, a anunţat joi gigantul rus Gazprom.

    “Comisia Europeană trebuie să ajungă la un acord cu Ucraina pentru a rezolva problema finanţării” datoriei Kievului, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov.

    Altfel, negocierile, a căror reluare este aşteptată joi seara la Bruxelles, “nu au sens”, a subliniat el.

    Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, declarase anterior că negocierile care au început miercuri între Rusia şi Ucraina “nu s-au încheiat încă” şi ar urma să continue joi seara, pentru ca toate părţile să poată pregăti documentele ce vor trebui semnate la încheierea negocierilor.

    La rândul său, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a precizat că Ucraina şi Comisia Europeană trebuie mai întâi să ajungă la un acord privind un protocol bilateral care prevede garanţii financiare europene pentru Kiev înainte de orice reluare a negocierilor.

    “Negocierile nu vor avea loc decât dacă partea ucraineană şi Comisia Europeană ajung la un acord pe tema acestui protocol bilateral”, a declarat Miller, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă.

    “Dacă acest acord nu este obţinut, nu va avea loc nicio negociere şi nu va fi semnat niciun document”, a adăugat el.

    Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă, a precizat anterior o sursa apropiată discuţiilor.

    Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, este hotărât să obţină un acord pentru securizarea livrărilor de gaz rusesc care tranzitează Ucraina către Europa.

    Negocierile au fost întrerupte joi dimineaţa, în jurul orei 04.00, şi s-ar putea relua joi seara.

    “Obiectivul nostru este să ajungem la un acord provizoriu pentru un pachet de iarnă care să garanteze siguranţa livrării prin Ucraina a gazului rusesc cumpărat de UE până la sfârşitul lui martie 2015”, a precizat comisarul Oettinger înaintea deschiderii negocierilor.

    UE are nevoie în fiecare an de 450 de miliarde de metri cubi de gaz pentru consum. Ea trebuie să importe 300 de miliarde, dintre care 125 de miliarde sunt cumpărate de la gigantul rus Gazprom. Dintre acestea 75 de miliarde de metri cubi de gaz cumpărat de la Rusia tranzitează instalaţiile din Ucraina. Gazul cumpărat de Germania, unul dintre cei mai importanţi clienţi ai Gazprom în UE, este transportat prin gazoductul Nordstream.

    Propunerea de rezolvare a crizei pusă în discuţie prevede plata de către Kiev a 3,1 miliarde de dolari acumulate din factori neplătite către gigantul rus Gazpron, dintre care două miliarde până la sfârşitul lui octombrie.

    În contrapondere, Gazprom promite să reia livrările de gaz către Ucraina, întrerupte din iunie, cu o livrare minimă de cinci miliarde de metri cubi plătiţi la preţul de 385 de dolari 1.000 de metri cubi.

    Banii reprezintă cheia negocierilor, a recunoscut Oettinger. În total este nevoie de 4,6 miliarde de dolari, a precizat el. “Încercăm să constituim un pachet financiar pentru a acoperi o parte din facturile neplătite Gazpromului şi să finanţăm cumpărarea de gaze plătite în avans”.

    “Ucraina are probleme de plată mari. Este practic insolvabilă”, a deplâns el.

     

  • Propulsia primului etaj al rachetei Antares era asigurată de motoare ruseşti datând din anii ’60

    “Acest motor, denumit AJ-26, iniţial cunoscut ca fiind NK-33, a fost construit pentru lansarea rachetei ruseşti N1 pentru misiuni cu echipaj uman pe Lună”, a anunţat compania cu sediul a Sacramento (California, vest) pe site-ul său de Internet.

    Sistemul cu două motoare AJ-26 oferă lansatorului Antares “performanţe îmbunătăţite la costuri mai mici în comparaţie cu alte motoare pentru rachetă de aceeaşi capacitate”, a dezvăluit firma, care în anii ’90 a cumpărat licenţa de fabricaţie a acestor motoare în Statele Unite.

    Motorul a fost, la origine, construit de compania rusă JSC Kuzneţov, în apropiere de Moscova.

    Aerojet Rocketdyne susţine că, din 1993, a modernizat complet motorul şi mecanismul său.

    Potrivit Orbital Sciences, o societate sub contract cu NASA care trebuia să lanseze racheta Antares ce transporta o capsulă pentru alimentarea Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), fosta Uniune Sovietică a cheltuit la acea vreme echivalentul a 1,3 miliarde de dolari într-o perioadă de zece ani pentru a dezvolta acest motor. În total, peste 200 de motoare au fost construite, însă acestea nu au fost folosite niciodată.

    “Sovieticii aveau o problemă cu acest motor în anii ’60 şi au oprit în cele din urmă fabricarea sa”, a explicat pentru AFP Marco Caceres, un expert în sectorul spaţial pentru Teal Group.

    NASA a testat AJ-26, care arde kerosen şi oxigen, la centrul său de la Stennis, în Mississippi (sud), unde, în mai, unul dintre aceste motoare a explodat în cursul unui test static la sol.

    Agenţia spaţială a refuzat, în acest stadiu, să stabilească o legătură între acest accident şi explozia rachetei Antares marţi seara, la câteva secunde după lansare, la baza spaţială Wallops din Virginia (est).

    Primele patru zboruri ale Antares s-au desfăşurat fără probleme.

    Orbital Sciences şi NASA au început să ancheteze asupra cauzei producerii incidentului.

    Inginerii Orbital au spus că nu s-a observat nicio problemă în timpul numărătorii inverse. Orbital a precizat, de asemenea, că este vorba de prima lansare a Antares 130, o versiune mai puternică a lansatorului decât modelele 110 şi 120 utilizate până acum.

    Pe lângă motoarele de provenienţă rusească, Orbital Sciences a solicitat societăţii ucrainene Iusjnoe fabricarea rezervoarelor şi structurii primului etaj al rachetei Antares.

    Accidentul de marţi seara va determina NASA să examineze în detaliu lansatorul Antares şi, în special, utilizarea motorului de provenienţă rusească, apreciază John Logsdon, fostul director al “Space Policy Institute” de la Washington.

    Orbital anunţase deja că vrea să înlocuiască acest motor, iar “acest eşec va accelera, foarte probabil, procesul”, a afirmat John Logsdon pentru AFP.

  • Un bărbat a denunţat o falsă tentativă de asasinare a lui Obama pentru a se răzbuna pe un coleg

    Juan Medina este acuzat că a sunat la poliţie la 29 august, afirmând că fostul lui coleg de apartament este în drum către New York, înarmat cu două puşti de asalt, pentru a-l ucide pe preşedinte, care la momentul respectiv se afla în vizită în această regiune.

    Acuzarea afirmă că Medina a făcut acest lucru pentru a se răzbuna pe colegul lui deoarece acestea ieşea cu una dintre prietenele sale. La telefon, el s-a recomandat drept “Hassan” şi a dat adresa prietenului său din Connecticut (nord-est).

    Bărbatul a fost arestat miercuri dimineaţa la Yonkers, o periferie a New York-ului, şi a compărut ulterior în faţa unui tribunal federal care l-a eliberat în schimbul unei cauţiuni de 25.000 de dolari.

    Această falsă mărturie l-ar putea costa cinci ani de închisoare.

    Presupusul suspect l-a denunţat la rândul lui la poliţie pe autorul acestei farse.

    Abia după trei interogatorii cu Secret Service Medina a recunoscut că a sunat de pe o cartelă preplătită pe care ulterior a vândut-o.

  • Explicaţia Guvernului pentru avizul anunţat la sancţionarea dezvăluirii informaţiilor: Eroare tehnică

    “Printre acestea se enumeră şi proiectul de Lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetăţenii care dezvăluie informaţii din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de către Guvern”, se arată în comunicat.

    Miercuri seara, după ce MEDIAFAX a anunţat decizia Guvernului de a aviza favorabil proiectul care sancţionează dezvăluirea de informaţii nepublice din dosare penale aflate în cercetare, Executivul a schimbat comunicatul privind actele normative adoptate în şedinţa de miercuri şi a refăcut forma avizului emis la acest proiect, comunicând acum că avizul este nefavorabil, nu favorabil cum a transmis iniţial.

    Astfel, a fost transmis un nou comunicat, în care este precizat că punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, este de a trimite un “aviz nefavorabil în forma prezentată”.

    Iniţial, în comunicatul transmis miercuri după-amiaza, Guvernul anunţa că a transmis un aviz favorabil acestui proiect.

    În comunicatul de miercuri seara a fost modificată forma avizelor şi la alte proiecte, prezentate iniţial ca fiind favorabile.

    Iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea, a trecut tacit de Senat la începutul lunii octombrie.

    Propunerea legislativă a senatorului Şerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor articolelor 276 şi 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.

    Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

    În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

    Dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

    Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

    Nu constituie infracţiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, prin propunerea sa legislativă ziariştii nu riscă sancţiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informaţii către presă.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    În octombrie, ministrul Justiţiei a declarat că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaţilor, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susţinând că nu crede că intenţia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi “o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe”.

  • (P) RoSEFF, aliatul în lupta pentru modernizare

    Achiziţia făcută în urma finanţării obţinute le-a adus nu doar scăderea costurilor cu energia, cât şi poziţionarea pe noi pieţe geografice de desfacere, lărgirea orizontului de business şi avantajul faţă de competitorii internaţionali.

    “Am reuşit să reducem la aproape jumătate costul energiei şi al consumabilelor pe metrul pătrat de print digital livrat”,  descrie Octavian Sfeclă modul concret în care s-a reflectat în compania specializată pe furnizarea integrată de sisteme de afişaj pentru retail şi comunicare in-store Art Match, finanţarea RoSEFF obţinută prin intermediul BRD Groupe Société Générale.

    Programul  RoSEFF, finanţat de Uniunea Europeană (UE) prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), reprezintă o formă de sprijin pentru companiile care îşi propun reducerea consumului şi eficientizarea producţiei. Prin intermediul acestuia, companiile pot accesa împrumuturi de până la un milion de euro prin BRD, consultanţă tehnică gratuită din partea Tractebel Engineering şi granturi europene de până la 15% din valoarea creditului acordat. Pentru companiile autohtone, reprezintă o oportunitate pentru creşterea competitivităţii prin modernizarea liniilor de producţie, aspect relevat de Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi condusă de Octavian Sfeclă. Compania, prezentă pe piaţă din 1998, a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG.

    Competitivitatea reprezintă una dintre provocările cu care se confruntă timişorenii în contextul unei pieţe ghidate de presiunea pe preţ, termene de livrare scurte şi diversitatea tehnologiilor de imprimare. În acest context, investiţiile constante în tehnologia de ultimă generaţie reprezintă o prioritate.

    Programul RoSEFF le-a permis timişorenilor achiziţia unei imprimante digitale de format mare de ultimă generaţie, într-un timp foarte scurt. Consultantul RoSEFF a stabilit rapid faptul că înlocuirea echipamentului ar conduce la o scădere reală a consumului de energie şi investiţia a fost declarată eligibilă pentru program. Art Match a obţinut finanţarea BERD prin intermediul BRD şi a beneficiat de un grant UE de peste 70.000 de euro, echipamentul fiind livrat la o lună după decizia companiei de a utiliza programul RoSEFF. 
    “Realitatea este că am obţinut, pe lângă scăderea consumului, şi o creştere a productivităţii pe segmentul respectiv”, explică Sfeclă unul dintre avantajele observate.

    Poziţia favorabilă pe piaţă i-a permis firmei timişorene să abordeze proiecte noi, lucrări care presupun un volum mare de print într-un timp foarte scurt, cum ar fi, spre exemplu, rebrandingul fostelor magazine Real. În plus, compania a intrat în pieţe geografice noi, prin intermediul celor două filiale din Belgrad şi Budapesta, datorită produselor realizate la un preţ mai bun şi au intrat  şi pe piaţa packaging-ului premium. Creşterea vitezei de imprimare le oferă şi posibilitatea de a analiza şi lărgirea orizontului de business, în domenii precum imprimarea unor substraturi lemnoase şi metalice care să le permită astfel accesarea unor industrii precum decoraţiunile interioare şi mobilierul. “Nu în ultimul rând, participăm cu succes la licitaţii internaţionale unde, deşi concurăm cu alţi utilizatori de utilaje similare, noi avem avantajul costului redus la manoperă”, concluzionează Octavian Sfeclă.

     

  • Novartis investeşte 13 milioane de euro în fabrica de producţie Sandoz de la Târgu Mureş

    Novartis a anunţat o investitie pentru anii 2014-2015 de 13 milioane de euro, care s-a adăugat investiţiei totale de peste 40 milioane de euro de pe piaţa locală până în prezent.

    “Cat timp va mai continua compania sa investeasca in piata locala depinde cu siguranta de strategia autoritatilor pe termen mediu si lung. Novartis Grup are peste 600 de angajati. Totodata investitia Novartis in studii clinice in Romania se ridica la peste 25 milioane de dolari”, a mai spus Elena Mitova.

    Producătorul face parte din grupul elveţian Novartis,  cea  mai mare companie farmaceutică din lume, în portofoliul căreia a  ajuns indirect în urma mai multor tranzacţii internaţionale. Sandoz este una dintre cele trei divizii ale Novartis, celeleate două fiind Novartis Pharma (prezentă în nouă arii terapeutice în România) şi Alcon ( din domeniul oftalmologiei). Această structură a grupului este folosită peste tot în lume. Până acum Sandoz a investit 40 mil. euro la Târgu-Mureş, fără a lua în calcul noul proiect.

  • Mitova, Novatis România: Cu cât boala este tratată din timp, cu atât tratamentul este mai eficient, iar pacienţii pot contribui la creşterea economică

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Elena Mitova, Novartis România: Intrarea intr-o normalitate, inseamna ca atat medicii cat si pacientii vor avea acces la terapii noi. Este prematur sa vorbim despre actualizarea listei de medicamente cat si despre rezultatele financiare, deoarece procesul de evaluarea a noilor molecule inca nu s-a terminat. Asteptam publicarea pe site-ul Agentiei Nationale a Medicamentelor a rapoartelor de evaluare a moleculelor. Impactul s-ar putea masura in timp – daca ne uitam la parametrul care situeaza Romania, in anul 2014, la coada listei tarilor din UE in ceea ce priveste „speranta de viata”.

    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?

    Din pacate nu putem explica acest lucru pentru ca este o decizie care depinde exclusiv de autoritatile din sistemul sanitar si de strategiile guvernamentale. Pot spune ca  in jurul Romaniei exista tari membre UE care au un proces regulat de actualizare a listei de medicamente. Unul dintre beneficiile aderarii la UE este si accesul facil la colaborarea intre state pe o anumita tema, cum ar fi de exemplu evaluarea tehnologiilor medicale .  Un singur lucru este clar – mai presus de impactul financiar trebuie sa existe o vointa politica in interesul pacientului roman

    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Sanatatea trebuie privita ca o investitie si nu ca o cheltuiala. Pe termen lung, sanatatea reprezinta o investitie, in primul rand pentru imbunatatirea starii de sanatate si a calitatii vietii pacientilor la care contribuie companiile pharma prin sustinerea costurilor cu studiile clinice ce duc la descoperirea de noi molecule. Din pacate faptul ca aceasta lista nu a mai fost actualizata din 2008 induce un impact financiar pentru bugetul de stat mult mai semnificativ decat daca aceasta actualizare s-ar fi realizat in mod regulat.  Apoi un alt aspect care trebuie luat in considerare este cat de repede are acces pacientul roman la tratament?  Este cunoscut faptul ca cu cat boala este tratata din timp, cu atat tratamentul este mai eficient, iar cei mai multi pacienti se pot reintegra in societate si pot redeveni membri productivi ai comunitatii, contribuind si la cresterea economica. De exemplu pentru scleroza multipla, exista produse noi cu modalitate de administrare orala si cu eficienta crescuta, unele dintre aceste prezente de mai mult timp in tarile europene si de care din pacate pacientii romani nu pot beneficia. Tratamentul corect facut la timp salveaza pacientul de aparitia complicatiilor si de instalarea precoce a dizabilitatilor, il ajuta sa ramana o persoana activa, social si profesional si sa contribuie  la cresterea economica.

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?

    Mecanismul de clawback trebuie sa respecte principiile de sustenabilitate si predictibilitate si sa fie impartit in mod echitabil intre toti jucatorii din piata conform consumului fiecaruia. Cat timp clawback-ul este o masura temporara,  nu descurajeaza investitiile. Mai degraba  un impact asupra investiţiilor il au mediul de operare lipsit de predictabilitate si transparenta, cat si continuitate pe termen lung a politicilor de sanatate .

    Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    In primul rand prin descoperirea de noi molecule ce reprezinta adevarate victorii in lupta impotriva unor boli grave precum cancerul, insuficienta cardiaca, psoriazisul, scleroza multipla, ca sa mentionez doar cateva, si in al doilea rand prin investitiile directe legate de studiile clinice care sunt parte esentiala a acestui proces de cercetare si dezvoltare.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Exista un dialog constant atat intre autoritati si ARPIM, cat si intre autoritati si companiile individuale, fapt pe care il salutam. Cred ca este important ca autoritatile sa inteleaga nevoile pacientilor si ca sanatatea reprezinta in primul rand investitie,  nu numai o cheltuiala. Nevoile industriei se traduc in mediu predictibil si favorabil businessului.

    Cât de probabilă este creşterea bugetului alocat medicamentelor în următorii ani?

    In masura in care Sanatatea este considerata prioritate pentru toate guvernele, indiferent de orientarea politica, cresterea bugetului alocat medicamentelor si nu numai, devine posibila.

  • Răşinar, Astra Zeneca: România pierde 15% din PIB din cauză stării de sănătate precare a populaţiei

    Business Magazin: Ce beneficii aduc companiile farmaceutice economiei naţionale prin intermediul inovaţiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Inovatie inseamna mai mult decat investitia companiei in cercetare si dezvoltare, care este axa principala a tuturor producatorilor de produse de brand, originale. Pentru noi, in Romania, inovatie inseamna si gasirea de solutii, care sa faciliteze accesul egal si in timp util al tuturor pacientilor la o anumita terapie, conform recomandarilor specialistilor si bazat pe ghidurile terapeutice nationale si internationale in uz. In tot ceea ce facem ne gandim, in primul rand, la satisfacerea nevoii medicale, la modul in care pacientii primesc o terapie, cum sunt ingrijiti si sustinuti pe parcursul tratamentului, cum putem contribui la o mai buna educare si informare in vederea limitarii impactului celor mai severe maladii: bolile cardiovasculare si respiratorii, cancerul, diabetul…

    De asemenea, suntem interesati de a oferi angajatilor nostri cel mai bun loc de munca, cu posibilitati sporite de invatare, de perfectionare profesionala si de contributie directa la cresterea valorii companiei.

    Ca efecte indirecte, terapiile dezvoltate de companiile farmaceutice, prin aplicare corecta si la timp, duc la reintegrare profesionala  la locul de munca mai rapida sau evitarea unor pensionari premature, si la scaderea mortalitatii prin cele mai severe maladii care, datorita progresului stintific, sunt acum controlabile.

    De exemplu, datele EUROSTAT 2014 arata ca Romania pierde aproximativ 18,6 miliarde Euro (15% din PIB-ul anului 2010) din productia economica pe termen mediu si lung, din cauza starii precare de sanatate a populatiei. Daca starea de sanatate a populatiei ar fi la nivelul mediei din UE, acest lucru ar genera un surplus de 6,7 miliarde euro (6% din PIB 2010) ca urmare a cresterii productivitatii si a participarii fortei de munca.

    Nu in ultimul rand, numai in ultimii doi ani, industria farmaceutica a contribuit la finantarea  sistemului de asigurari de sanatate, prin intermediul clawback-ului, cu 3,6 miliarde lei, reprezentand  in acest moment 20% din bugetul alocat de stat pentru medicamente.

    Cum aţi descrie dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi în ce măsură sunt înţelese nevoile industriei?

    Ultimul an a inregistrat o dinamizare evidenta a dialogului cu autoritatile si, dupa 6 ani in care nu s-a putut definitiva procesul de actualizare a listei, ne aflam acum in fata aprobarii primelor molecule si asteptam, conform estimarilor autoritatilor, finalizarea procesului in cursul ultimului trimestru al acestui an. Dialogul exista, metodologia exista, este necesara vointa politica pentru ca procesul sa se finalizeze. De asememena, potrivit  noilor reglementari, lista va fi actualizata periodic ceeea ce reprezinta o crestere a predictibilitatii de care industria are atata nevoie si un semnal ca nevoile de tratament ale pacientilor sunt intelese si respectate.

    Cât de probabilă este creşterea bugetului alocat medicamentelor în următorii ani?

    Bugetul alocat medicamentelor, bugetele alocate sanatatii in general sunt o provocare pentru toate tarile. Gasirea de solutii alternative de finantare sau de sustinere a costurilor aferente ramane o sarcina permanenta a autoritatilor, la care industria si-a oferit in repetate randuri.expertiza, capacitatea si dorinta de colaborare.

    Cum este percepută România de către HQ-ul companiei dvs. şi cât de atractivă este ţara noastră în ce priveşte dezvoltarea unor noi investiţii (creşterea numărului de angajaţi, eventuala dezvoltarea de situri de producţie)?

    AZ apreciaza in mod deosebit profesionalismul angajatilor din Romania, contributia lor la cresterea standardelor de performanta si a valorii intrinseci a companiei. Romania este apreciata ca o tara cu un potential de dezvoltare important, avand in vedere existenta unor nevoi medicale neacoperite inca in multe ari terapeutice, dar in special in domeniul oncologiei, bolilor cardiovasculare, diabetului. Elementele critice raman insa lipsa de predictibilitate si sustenabilitatea pe termen mediu si lung, legate de dimensiunile investitiilor necesare pentru a ramane competitivi in piata locala.

  • Răşinar, Astra Zeneca: Actualizarea listei de medicamente reprezintă un semnal de normalizare a mediului de afaceri

    Business Magazin: Care vor fi principalele efecte ale actualizării listei de medicamente gratuite şi compensate asupra pacienţilor din România şi rezultatelor financiale ale companiei?

    Radu Răşinar, Astra Zeneca: Pacientii din Romania  au astazi acces la medicamentele din 2007, ceea ce ne plaseaza probabil pe ultimul loc din UE in ceea ce priveste accesul la medicamentele noi.
    Numai in momentul in care procesul de actualizare va fi definitivat pacientii vor avea optiuni terapeutice care includ medicamente noi sau medicamente cu noi indicatii; pentru multi dintre ei aceste medicamente pot insemna sansa la o noua viata; accesul la cele mai noi terapii si cele mai performante servicii sunt parte integranta a dreptului la sanatate al fiecarui romam.
    – Pentru producatori, actualizarea listei reprezinta in primul rand un semnal de normalizare a mediului de afaceri, care aduce o mai buna predictibilitate a investitiilor necesare in acest sector.

    Cum se explică actualizarea acestei liste la intervale de timp atât de mari?
    – Daca factorul intial a fost criza economica, pe parcurs s-a adaugat lipsa de coerenta, lipsa unei strategii clare in ceea ce priveste balansul necesar intre medicamentele originale si cele generice, care au fiecare rolul lor …eficientizarea modului in care resursele sunt utilizate in sistem nu exclude una sau alta dintre categorii, iar falsa problema a genericelor ascunde faptul ca nu exista o strategie clara si o prioritizare care sa permita elaborarea unor solutii pe termen lung.
    – Un rol important il are si dezvoltarea capacitatii de evaluare a tehnologiilor de sanantate – HTA – adica de previzionare a modului in care o noua tehnologie medicala – medicament, serviciu medical, dispozitiv – va aduce beneficii din punct de vedere al starii pacientului, al impactului economico-social si al impactului financiar. A fost necesar, prin urmare, un timp de elaborare a criteriilor de evaluare precum si de previzionare a modului in care includerea noilor medicamete va impacta performanta medicala dar si financiara, la nivelul sistemului.

    În ce măsură este această actualizare o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?
    – As intreba in ce masura introducerea  antibioticelor sau a insulinei a fost o cheltuiala sau o economie?
    – Progresul stiintific continua, exista astazi medicamente care deja vindeca  si alte afectiuni severe, medicamente care nu sunt care nu sunt disponibile in Romania. Medicina se indreapta catre tratamente personalizare, dezideratul este ca pacientul potrivit sa primeasca tratamentul potrivit, la momentul potrivit.

    Care este diferenţa dintre bugetul alocat medicamentelor şi consumul real din piaţă şi cum poate fi redusă aceasta?
    – In acest moment bugetul alocat medicamentelor este la nivelul consumului din anul 2011. Diferenta intre suma alocata prin bugetul de stat si consumul pietei este acoperita integral prin plata taxei clawback, de catre toate companiile farmaceutice, si are o valoare de cca 20% din totalul vanzarilor de medicamente compensate.
    – Consumul real insa nu este cunoscut, pentru ca lipsesc deocamdata medicamentele care au fost lansate dupa anul 2007…prin urmare diferenta reala nu poate fi calculata decat dupa actualizarea in totalitate a listei. Medicina moderna inseamna tratamente personalizate, cu cele mai bune rezultate, nu medicamente care fac bine tuturor, dar cu rezultate modeste…
    – Numai in momentul in care avem la dispozitie toate optiunile terapeutice putem evalua care sunt cele mai eficiente atat pentru pacient dar si pentru sistem, cu o perspectiva pe termen mediu si lung nu numai perspectiva reducerii costurilor pe termen scurt. Este limpede ca industria farmaceutica nu poate rezolva singura aceasta problema…

    Cât de sustenabil este pentru mediul de afaceri ca din doi din zece pacienţi care beneficiază de medicamente să fie trataţi din banii companiilor farmaceutice?
    –   Aceasta sintagma este o extrapolare a procentului de 20% cu care industria contribuie la costurile generate de medicamente. In realitate pacientii sunt tratati la costuri foarte diferite, in  functie de afectiunile medicale de care sufera, de severitatea acestora si de medicamentele  existente in piata.
    – Intrebarea este cat de sustenabil este progresul in industria farmaceutica in general, companiile axate pe  productia de medicamente originale reinvestesc profitul in efortul de cercetare si dezvoltare pentru medicamente noi , care sa asigure progresul stiintific medical. Fara acest model de business nu am fi avut medicamete ca insulina, antibioticele, citostaticele si, moi nou, medicamentele biologice, care au permis cresterea sperantei de viata de la 60 pana la 85 de ani in tarile din vestul UI, in ultimele decenii…

    Care este impactul taxei clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură descurajează investiţiile în piaţa din România?
    – Taxa clawback acopera, prin mecanismul ei unic de calcul in Romania, diferenta dintre consumul real de medicamente compensate din Romania si bugetul alocat de catre stat.
    – Cu cat consumul creste, urmare a necesarului real de tratament pentru toti pacientii care au nevoie de aceste medicamente, bugetul de referinta ramanand blocat la un nivel corespunzator anului 2011, diferenta creste, deci si contributia producatorilor creste, in detrimentul unor investitii pe care acestia le-ar putea face in piata, ca de exemplu locuri de munca, investitie in cercetare, capacitate de productie.

  • Gourlet, Sanofi România: Sistemul sanitar ar trebui perceput ca o precondiţie a prosperităţii economice

    Business Magazin: Care vor fi efectele principale ale actualizării listei de medicamente compensate asupra pacienţilor români? În ce măsură actualizarea listei reprezintă o cheltuială sau o economie pentru bugetul de stat?

    Gourlet, Sanofi România: Pacienţii trebuie să fie în centrul tuturor activităţilor noastre, iar în România trebuie să aibă dreptul de a beneficia de acces la sănătate asemeni oricărui cetăţean european. De aceea actualizarea listei de medicamente compensate este o problemă majoră; avem nevoie de măsuri imediate pentru a îmbunătăţi accesul la tratament şi la inovaţie şi pentru a reduce inegalităţile. Dar trebuie să avem în vedere că pot apărea probleme încercând să introducem într-un singur an terapii ce au stat pe lista de aşteptare 6 ani. Industria, alături de autorităţi trebuie să găsească o soluţie pentru a gestiona această discrepanţă în contextul controlului costurilor sau deficitului public redus.
    Sistemul sanitar în ansamblu ar trebui perceput ca o investiţie, şi nu un cost, mai degrabă ca o precondiţie a prosperităţii economice. Sănătatea oamenilor influenţează rezultatele economice din perspectiva productivităţii, cererii de forţă de muncă, capitalului uman şi cheltuielilor publice. Noile medicamente joacă un rol important, reducând povara bolilor şi permiţând astfel pacienţilor să se întoarcă la activităţi productive şi astfel să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a ţării.

    Business Magazin: Care este impactul taxei de clawback asupra profitabilităţii industriei şi în ce măsură această taxă descurajează investiţiile în România?

    Gourlet, Sanofi România: Taxa de clawback, în forma sa actuală, poate fi eficientă din perspectiva statului, însă nu răspunde la nevoia pacienţilor de a creşte gradul de accesibilitate şi disponibilitate a medicamentelor. Nu are un impact clar asupra modului în care sunt prescrise medicamentele şi nici nu răspunde mai bine nevoilor esenţiale care momentan sunt neacoperite, nefacilitând în niciun fel accesul la inovaţie.

    Şi nu în ultimul rând, taxa clawback are efecte negative majore asupra tuturor companiilor farmaceutice, întrucât nu este transparentă, este impredictibilă, nesustenabilă şi inechitabilă, forţând industria să plătească conform preţului de la raft care include marjele farmaciilor şi distribuitorilor.

    Trebuie să stabilim o abordare integrată – începând cu creşterea bugetului alocat pentru consumul de medicamente la nivelul real de pe plan local, continuând cu introducerea unei metodologii mai eficiente de stabilire a preţurilor şi cu o alocare mai bună a resurselor existente, luând în calcul şi un control eficient al costurilor pentru medicamente. Şi, în final, în cazul în care se înregistrează în continuare o depăşire a bugetului de cheltuieli alocat medicamentelor, este nevoie de o taxă clawback sustenabilă şi mai predictibilă . Doar în acest mod putem asigura continuarea investiţiilor, putem atrage noi fonduri pentru sistemul de sănătate şi putem satisface mai bine nevoile pacienţilor. 

    Business Magazin: Cum este percepută România de către grupul din care faceţi parte şi cât de atractivă este ţara noastră pentru realizarea de investiţii noi (creşterea personalului, înfiinţarea de noi unităţi de producţie)?

    Gourlet, Sanofi România: România este şi va rămâne în continuare o piaţă strategică pentru Grupul Sanofi. Iar Grupul Sanofi şi-a asumat angajamentul de a rămâne un partener de încredere al autorităţilor locale pentru a răspunde mai bine provocărilor actuale în beneficiul pacienţilor. 

    Mai mult, România este foarte importantă pentru noi şi datorită activităţii industriale pe care o desfăşurăm. Fabrica Zentiva şi-a câştigat o poziţie foarte bună în cadrul reţelei industriale Sanofi pe plan internaţional, fiind recunoscută pentru calitatea la standarde europene şi performanţa obţinută la costuri mici, adaptabilitatea la noi tehnologii şi, de asemenea, pentru expertiza în domeniu a angajaţilor. Vom continua implementarea planului nostru de investiţii în unitatea de producţie, precum şi sporirea activităţii de export în anii ce urmează. Am investit aproximativ 14,3 milioane de euro în perioada 2009 – 2013 şi intenţionăm să investim alte 7 milioane de euro până în 2016. 

    În ceea ce priveşte atragerea de investiţii suplimentare, planurile noastre depind în mare măsură de mediul în care operăm. Cu siguranţă că avem nevoie de mai multă stabilitate şi mai puţine schimbări de natură politică pentru a crea un mediu sănătos care să faciliteze creşterea sustenabilă.

    Suntem foarte conştienţi atât de oportunităţi, cât şi de provocări, iar planul nostru este ca alături de cei 700 de angajaţi pe care îi avem în România (implicaţi în operaţiuni comerciale, dar şi industriale) să ne consolidăm poziţia pe piaţa locală, aducând speranţă şi soluţii pentru pacienţi cu ajutorul portofoliului nostru extins şi complex: produse inovatoare, medicamente generice, vaccinuri, produse eliberate fără prescripţie medicală şi terapii pentru boli rare.