BusinessMagazin

Blog

  • Câţi salariaţi şi câte contracte de muncă există în România

     Potrivit sursei citate, la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

    “Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total”, a precizat IM.

    La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa

     “O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

    Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind “o surpriză plăcută”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • National Bank of Greece se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv din România, unde deţine Banca Românească

     NBG a ajuns la un acord cu autorităţile pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene conform căruia grupul va păstra participaţia majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunţa la majoritatea operaţiunilor din Europa de Sud-Est, scrie Kathimerini.

    Astfel, NBG se va retrage din România, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Albania, notează publicaţia elenă.

    National Bank of Greece va păstra 60% din acţiunile băncii Finansbank din Turcia, restul de 40% urmând să fie vândute către investitori în două etape, până la finele anului 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a numit noi directori pentru fabricile din Mioveni

     La Uzina Vehicule, Cornel Olendraru îl înlocuieşte pe Charles Morillo, care ocupă această funcţie din 2007 şi va ieşi la pensie. Olendraru, în vârstă de 43 de ani, s-a alăturat Dacia în anul 2010, în funcţia de director fabricaţie Uzina Mecanica şi Şasiuri, ulterior devenind directorul acesteia.

    Conducerea Uzinei Mecanica şi Şasiuri va fi asigurată de Philippe Nottez. Acesta, în vârstă de 54 de ani, lucrează la Renault din anul 1984 şi are experienţă în fabricaţie, în diverse uzine ale Grupului. Nottez îl înlocuieşte în funcţia de director al Uzinei Mecanica şi Şasiuri pe Cornel Olendraru şi va coordona activitatea celor 3.800 de salariaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frigoglass va transfera în Grecia o parte din producţia din România şi Turcia

     Frigoglass va derula investiţii de până la 800.000 de euro la fabrica din Grecia pentru reorientarea activităţii, transferând liniile de producţie din străinătate.

    Grecia traversează cel de-al şaselea an consecutiv de recesiune, iar şomajul din ţară a ajuns la 28%, pe fondul măsurilor dure de austeritate adoptate în ultimii ani pentru a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

    Frigoglass are operaţiuni în 19 ţări şi furnizează echipamente către companii precum Coca-Cola, Pepsi, AB InBev, SABMiller, Carlsberg, Heineken, Nestle sau Danone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition: Consiliul Concurenţei cere date suplimentare de la GFR privind notificarea preluării CFR Marfă

     “Vom fi foarte concentraţi pe preluarea CFR Marfă. Săptămâna asta, astăzi, vom trimite o solicitare de completare de informaţii, astfel să ajungem cât mai repede să avem o privatizare de succes. Am dori să ne mişcăm repede în analiza operaţiunii de preluare, să fim sub termenul pe care îl prevede legea, dacă operaţiunea rămâne la noi. Potrivit legii, avem cinci luni pentru a da o decizie. Am informat Comisia Europeană privind această privatizare, iar săptămâna viitoare vom discuta cu Comisia Europeană să vedem dacă operaţiunea rămâne la noi. Cred că o să rămână la noi”, a spus Chiriţoiu.

    GFR, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a depus săptămâna trecută, la Consiliul Concurenţei, notificarea privind achiziţia a 51% din CFR Marfă. Notificarea cuprinde, printre altele, documente legate de companiile implicate în tranzacţie şi piaţa de profil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition – Chiriţoiu: CE va finaliza în acest an investigaţia privind Hidroelectrica, Alro şi Mittal

     “În cazul Hidroelectrica, investigaţiile care vizează contractele cu Alro şi cu Mittal vor fi finalizate în acest an. Pentru restul de contracte, cu traderii, investigaţiile vor dura până anul viitor”, a spus Chiriţoiu, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

    Comisia Europeană a iniţiat anul trecut cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale.

    Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, cu termen de finalizare 2014, 2015 sau 2018. Hidroelectrica avea zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va prezenta marţi în Parlament proiectul privind programarea fondurilor europene 2014-2020

    “O preocupare importantă pentru noi (Guvernul – n.r.) este pregătirea programării fondurilor europene pentru perioada 2014-2020. Marţi vom prezenta în Parlament acordul pe care Guvernul îl are pregătit pentru a-l trimite la UE. Aici am încercat să modificăm două aspecte: să simplificăm toate modalităţile de accesare, de la ghiduri de aplicare până la plată pentru o absorbţie mai bună. Am crescut de la 7% la 23%, dar suntem departe de absorbţia fondurilor pentru perioada care trece. (…) De asemenea, dorim să dirijăm fondurile spre reindustrializarea României, este unul dintre obiectivele Guvernului”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Impozitul forfetar nu este o supraimpozitare, l-au cerut şi afaceriştii din alte domenii

     “Nu este un impozit în plus (impozitul forfetar – n.r.), nu vor mai plăti impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot să-l reinvestească, vor lua dividendele, care merg în sistemul de impozitare normal, ca la toată lumea. (…) Cei care au înţeles ce înseamnă tot presează să se aplice. Am solicitări chiar şi de la alte coduri CAEN să introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatură”, a afirmat joi Grapini.

    Ea a arătat că dacă o firmă vizată de impozitul forfetar are şi alte activităţi în afară de codurile CAEN incluse în proiectul de lege, care sunt evidenţiate separat în contabilitate, pentru acelea se va plăti impozitul de 3% pe cifra de afaceri.

    Impozitul forfetar se va plăti trimestrial, astfel că o pensiune care are de plătit spre exemplu 5.000 de lei pe an, va împărţi această sumă la patru, plătind eşalonat pe fiecare trimestru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro