BusinessMagazin

Blog

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Mişcarea Populară se întoarce ca să salveze Dreapta

    E stare fiindcă stă – după declaraţiile (plauzibile) de până acum ale Elenei Udrea şi ale Monicăi Macovei, PDL va rămâne unit şi nu se va sparge într-un PDL-Blaga aflat în drum spre contopirea cu PNL şi “noua construcţie politică” cerută rapid de preşedintele Băsescu în seara când Vasile Blaga a fost reales şef al pedeliştilor. Desigur, Elena Udrea şi Monica Macovei ar putea alege tactica opoziţiei din interior faţă de echipa lui Vasile Blaga; preventiv, acesta a avertizat că oricine crede că va sabota PDL în interior “va zbura din partid”.

    În acelaşi timp, Mişcarea e populară fiindcă îndrăgeşte PPE, la fel ca suratele ei politice, fiindcă se reclamă de la vechea filozofie “de la firul ierbii/mesajului pe Facebook”, deja încercată de Noua Republică, şi fiindcă se presupune că poporul român neangajat politic se va înghesui în rândurile ei, producând astfel o clasă politică nouă şi pură. Cristian Diaconescu a spus că MP se adresează mai ales românilor care nu au făcut politică, iar preşedintele Băsescu a spus că liderul ei trebuie să fie un om care să fie “expresie a neangajamentului politic”. Problema e că până acum, poporul neangajat politic a tot stat, în timp ce politicienii s-au mişcat continuu pe deasupră-i. Dar nu-i nimic, încercarea moarte n-are.

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.

  • Trei bănci din Cipru, investigate pentru ştergerea unor credite către politicieni

     Investigaţia a fost lansată asupra Bank of Cyprus, Laiki şi Hellenic Bank după ce presa din Grecia a publicat o listă cu numele politicenilor care ar fi beneficiat de anularea împrumuturilor, transmite Novinite.

    Potrivit BBC, cele trei bănci ar fi şters împrumuturi de ordinul milioanelor de euro către companii, autorităţi locale şi politicieni din unele dintre partidele mari din Cipru.

    Lista beneficiarilor a fost transmisă comitetului pentru etică din Parlamentul cipriot.

    Informaţia a apărut în condiţiile în care Cipru ar putea impune pierderi de până la 60% deponenţilor de la cea mai mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus, care deţin conturi de peste 100.000 de euro, în cadrul acordului de salvare financiară a ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Idei de afaceri: decoraţiuni interioare cu tehnică retro

    Aceasta oferă clienţilor posibilitatea de a-şi zugrăvi astfel locuinţa încât pereţii să pară placaţi cu marmură sau lemn rar. Tehnica era foarte folosită în secolele 18 şi 19 de către cei care nu-şi permiteau asemenea materiale, dar, cum în prezent mâna de lucru capabilă de aşa ceva e greu de găsit, pentru mulţi e mai ieftin să recurgă la marmură şi lemn.

    Astăzi, arta practicată de Mériguet-Carrère le permite clienţilor cu suficienţi bani o mai mare flexibilitate în decorarea locuinţei – mai exact, dacă sunt dispuşi să scoată din buzunar chiar şi mai bine de un milion de dolari.

  • Cum s-a întors bursa americană la momentul octombrie 2007

    Bursa americană a reuşit astfel să recupereze pierderile provocate de o criză financiară care a ras peste 10 mld. euro din capitalizarea companiilor cotate. În primele trei luni ale anului, indicele a crescut cu nu mai puţin de 10%, scrie Bloomberg.

    Dacă recordul de acum coincide cu oarece veşti bune despre redresarea pieţei muncii, analiştii sunt însă suficient de prudenţi încât să observe că el s-a realizat în primul rând pe seama companiilor din FMCG şi farmaceutice, acţiuni prin excelenţă nespecifice dorinţei investitorilor de a-şi asuma riscuri.

    În plus, recordul corespunde tendinţei ascendente a burselor care s-a manifestat în toţi anii trecuţi până în aprilie, când a reînceput de fiecare dată căderea, întreruptă în cele din urmă pe parcursul anului de episoadele de relaxare cantitativă ale Fed.

  • COPLATA la externare se aplică de mâine. Ce taxe vor plăti pacienţii în spitalele bucureştene

     COPLATA la externare este prevăzută în Contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, valoarea acesteia urmând să fie stabilită de către fiecare spital în parte, dar nu la mai puţin de cinci lei şi nu mai mult de 10.

    Altfel spus, pacienţii vor plăti la externare, indiferent de durata spitalizării, între cinci şi 10 lei.

    În Bucureşti, unele spitale au stabilit coplata la 10 lei, printre acestea fiind Spitalul Floreasca, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă şi Spitalul “Sf. Maria”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România poate exporta gaze în statele Uniunii Europene

     ANRE a emis un Ordin pentru a da posibilitatea exporturilor, având în vedere declanşarea de către Comisia Europeană în noiembrie 2012 a procedurii de infringement împotriva României pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

    Prin această reglementare s-a introdus posibilitatea exportului (fizic sau comercial) de gaze naturale din România către alte ţări UE, posibilitate condiţionată de necesitatea existenţei unor puncte de interconectare fizice între sistemele naţionale de transport ale acestor ţări.

    Ordinul ANRE nu exclude si nu interzice schimburile cantitative de gaze naturale (comerciale sau fizice) cu alte ţări din afara spaţiului comunitar, inclusiv cu Republica Moldova, aceste schimburi putând fi realizate numai în situaţia existenţei interconectărilor fizice între sistemele de transport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rompan: Ponta şi Chiţoiu susţin reducerea TVA la pâine, altfel, zeci de mii de oameni intră în şomaj

     “Este adevărat că într-o primă fază va fi o influenţă negativă asupra bugetului, până când creşte baza de impozitare. Eu am discutat cu vicepremierul Chiţoiu, care susţine acest proiect. De asemenea, şi premierul, şi ministrul Agriculturii susţin reducerea TVA”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Aurel Popescu.

    Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casandrele cu guşă: economia, teren de joacă politică

    Din păcate pentru România, atacurile politice pe teme economice lansate de fruntaşii acestor partide diferă de înţepăturile uzuale şi glumiţele din restul vremii, pentru că nu sunt auzite numai de ei înşişi, ci şi de creditorii ţării, care uneori le iau şi în serios, mai ales dacă le aud rostite pe mai multe voci şi repetate suficient de des.

    Primul atac, pe parcursul ultimei săptămâni, a fost lansat de proaspătul penelist Sorin Frunzăverde, care s-a plâns că situaţia bugetară naţională e “dramatică” şi a adăugat că nu se ştie de unde va plăti România nu doar tranşa din datoria către FMI scadentă în iunie, dar nici măcar pensiile sau salariile personalului bugetar.

    La fileu a sărit pedelistul Adriean Videanu, fostul ministru care prevestea relaxat anul trecut că există “riscul ca pâinea şi produsele alimentare să se scumpească semnificativ” şi că dacă România rupe acordul cu FMI, “cursul euro poate exploda”. Acum, Videanu a confirmat spusele ex-colegului său de partid, prevestind că “o să vedeţi în iunie, iulie ce se va întâmpla cu România”.

    Capacul iresponsabilităţii l-a pus însă ministrul penelist Relu Fenechiu, care a decretat că FMI nu mai are încredere în niciun guvern din România, fiindcă niciunul nu şi-a ţinut până acum promisiunile. Fenechiu, ca orice politician care se respectă, nu ţine minte nici că el face parte dintr-un guvern, nici că partidul său este la putere şi nici ce relaţie a avut partidul lui cu FMI (PNL a fost cel care a iniţiat ruperea relaţiei cu FMI în 2005).