Un analist al Danske Bank aproape s-a amuzat sa talmaceasca
limbajul cifrat al lui Jean-Claude Trichet, seful Bancii Centrale
Europene, astfel incat sa se inteleaga daca urmeaza sau nu o
majorare de dobanda la euro: “monitorizare indeaproape” a evolutiei
preturilor insemna, in discursul astfel tradus, o majorare de
dobanda programata peste 3-4 luni; “vigilenta” insemna o majorare
de dobanda programata cel mai probabil peste o luna, iar “vigilenta
puternica” (strong vigilance) insemna certitudinea unei majorari de
dobanda in cursul urmatoarei luni.
Analistul bancii daneze voia sa gloseze astfel intr-un mod mai
original pe marginea a ceea ce inca de la inceputul lunii iunie
parea deja evident pentru multi comentatori, anume ca la sedinta de
politica monetara a BCE din 7 iulie urmeaza o majorare de dobanda
(anuntata, intr-adevar, indirect de Trichet prin termenii magici
“vigilenta puternica”).
Cu cat ar urma sa creasca insa dobanda la euro si de cate ori va fi
majorata? Prognoza de inflatie a BCE in zona euro a fost modificata
in iunie de la 2,3% la 2,6% pentru 2011, dar a fost mentinuta la
1,7% pentru 2012, ceea ce a fost vazut de pietele financiare drept
un indiciu ca nu e de asteptat decat o singura majorare de dobanda,
de la actualul nivel de 1,25% pe an. Totusi, sustin economistii
Danske (care cred ca inflatia va depasi totusi ambele tinte, urmand
sa se situeze la 2,7% in acest an si la 2% la anul), daca episodul
actual de slabire a cresterii economice la scara globala (zona euro
– SUA – China) va fi doar temporar, iar din toamna economia isi va
reveni, atunci vor reaparea si presiunile inflationiste, ceea ce
inseamna ca “probabil pana in primele luni ale lui 2012” ar ramane
deschisa posibilitatea unei noi majorari de dobanda. BCE a majorat
pentru prima data in ultimii doi ani dobanda in aprilie, de la 1%
la 1,25%. Cea mai recenta analiza consultata de noi, cea a
Volksbank, prezice o majorare cu inca 0,25% la 7 iulie.
La noi, BNR a mentinut saptamana trecuta neschimbata dobanda de
politica monetara, la 6,25% pe an, considerand ca “riscurile
asociate perspectivei inflatiei continua sa fie semnificative”, din
aceleasi motive principale ca si pana acum: preturile
internationale la energie si alimente, incertitudinile privind
liberalizarea preturilor interne la utilitati (e vorba de
eliminarea subventiilor la incalzire si de scumpirea
transporturilor, indeosebi a celor pe calea ferata) si miscarile de
pe pietele financiare in contextul crizei datoriilor suverane
(adica riscul ca bancile occidentale sa gaseasca mai greu si mai
scump finantare, ceea ce ar antrena cresteri ulterioare de dobanzi
pentru restul economiei). In acordul cu FMI exista prevederea ca
daca inflatia in Romania depaseste un anumit plafon, atunci au loc
consultari cu Fondul pentru o eventuala reorientare a politicii
monetare; aceasta explica de ce atat John Lipsky, directorul in
exercitiu al Fondului, cat si Jeffrey Franks, seful misiunii FMI,
au sugerat ca ar fi nevoie de o inasprire a politicii monetare in
lunile urmatoare. Ce forma ar putea lua aceasta inasprire?
In scrisoarea de intentie catre FMI, semnata de ministrul
finantelor si de guvernatorul BNR, autoritatile apreciaza ca undeva
in lunile urmatoare inflatia va atinge punctul care ar declansa
consultari cu Fondul si estimeaza un maxim al inflatiei de 8,5% la
jumatatea anului, urmat de o scadere spre 5% la sfarsitul anului.
In aceste conditii, pentru a atinge tinta de inflatie din 2012, BNR
arata ca “va trece la o politica monetara mai restrictiva”, in
special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat
ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de
politica monetara” (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza
mereu suficienta lichiditate pe piata, care a reusit in cele din
urma sa impinga bancile sa coboare si ele dobanzile la creditele
acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa ajunga
mai mici decat dobanda de politica monetara a BNR).
Cat priveste dobanda BNR, cu exceptia analistilor ING Bank, care nu
exclud o majorare a acesteia inainte de sfarsitul anului daca
anticipatiile inflationiste pentru 2012 se mentin ridicate, aproape
nimeni nu crede posibila o modificare pana la sfarsitul anului.
Unul dintre motive este faptul ca semnele din economie nu arata
bine pentru trimestrul al doilea si posibil nici pentru al treilea,
iar creditarea, in ciuda datelor care arata o redresare a cererii
de credit atat pentru populatie, cat si pentru companii, nu are
inca forta sa creasca suficient, astfel incat ar fi absurd ca BNR
sa sufoce si tendintele pozitive firave de acum.
“Desi in prezent se manifesta semne timide ale revenirii
activitatii de creditare, creditul neguvernamental real ramane
negativ in termeni anuali. Atat productia industriala, cat si
exporturile au incetinit in luna aprilie, in timp ce indicatorii
relevanti pentru evolutia cererii interne se mentin in teritoriul
negativ”, remarca Eugen Sinca, analist al BCR. Celalalt motiv tine
de dorinta bancii centrale de a-si pastra in continuare arme in
tolba pentru anul electoral 2012: “BNR ar putea mentine dobanda de
politica monetara neschimbata pe tot parcursul anului 2011, urmand
ca din primul trimestru al anului 2012 sa inceapa un ciclu de
intarire graduala a politicii monetare, pentru contrabalansarea
unor posibile derapaje fiscale inaintea alegerilor si pentru a
readuce inflatia in interiorul intervalului tintit”, afirma
Sinca.
