Depozitele overnight au atins aproape zilnic niveluri record după operaţiunea de finanţare pe trei ani derulată în premieră de BCE la mijlocul lunii decembrie. Băncile au absorbit atunci aproape 490 miliarde euro la dobânzi foarte mici, apropiate de 1%. Datele BCE publicate marţi arată că depozitele au depăşit pentru prima dată 500 miliarde euro, urcând la 502 miliarde euro, de la 493 miliarde euro în raportul de luni.
Blog
-
Fitch: Grecia va intra în default, nu ar trebui să surprindă pe nimeni
“Se va întâmpla. Grecia nu este solvabilă, deci va intra în default. Nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a declarat pentru Reuters Edward Parker director în cadrul Fitch, la o conferinţă la Stockholm. Moritz Kraemer, şeful departamentului de ratinguri suverane europene din cadrul Standard & Poor’s, a declarat luni că Grecia va intra în default în scurt timp.
-
Stanciu şi Ghiţă au luat încă 30% din eMag
Tranzacţia este evaluată pe piaţă la câteva milioane de euro în condiţiile în care eMag a avut în 2010 un profit net de 2,2 mil. euro la afaceri de 95 mil. euro, iar în 2011 veniturile erau estimate la 150 mil. euro şi profitul la 2% din rulaj.
Bogdan Vlad a vândut un pachet de 13,3%, iar Dan Teodosescu un pachet de 16,3%, singurul fondator care a rămas în companie fiind Radu Apostolescu, cu 16,3% din titluri.
Iulian Stanciu (foto), director general al eMag şi unul dintre acţionarii majoritari ai companiei, nu a oferit detalii despre valoarea tranzacţiei, dând totuşi indicii că este vorba de o sumă importantă.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Ei sunt şefii de companii care au primit peste 100 de milioane de dolari ca să-şi dea demisia
Când Gene Isenberg a părăsit funcţia de CEO al Nabor Industries, toamna trecută, compania i-a dat un pachet de compensaţii de 100 de milioane de dolari. Nu este o situaţie singulară – Time Magazine prezintă o listă de 21 de manageri care au plecat acasă cu pachete compensatorii de peste 100 de milioane de dolari.
-
Fondul European de Stabilitate Financiară, retrogradat de S&P cu o treaptă, de la AAA la AA+
Decizia este consecinţa retrogradării Franţei şi Austriei, state din zona euro care aveau calificativele “AAA” şi permiteau Fondului European de Stabilitate Financiară, prin garanţiile lor, să beneficieze de cel mai înalt rating al S&P. Într-un comunicat, S&P precizează totuşi că ar putea revizui calificativul FESF. “Dacă vom constata că obligaţiunile pe termen lung ale FESF vor fi susţinute deplin prin garanţii ale statelor membre ce beneficiază de calificativul AAA, am putea reveni la AAA”, precizează S&P.
-
Zona euro şi nisipurile mişcătoare
“Este clar că una dintre probleme este procesul de luare a deciziilor, iar aici lucrurile trebuie să se mişte rapid spre binele zonei euro, dar şi al întregii Europe.” Declaraţia lui Molterer făcută pentru BUSINESS Magazin la finele anului trecut anticipa mişcările de la startul lui 2012. Prima zi lucrătoare a anului în curs scotea pe agenda publică şi aşa destul de liberă în această perioadă vestea potrivit căreia preşedintele francez Nicolas Sarkozy se întâlnea luni, 9 ianuarie, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, discuţiile urmând să vizeze în principal noi reglementări de disciplină fiscală în Uniunea Europeană. Mai exact, cei doi lideri se vedeau din nou ca să pună la punct planul convenit la summitul UE din decembrie de toate statele membre cu excepţia Marii Britanii pentru un tratat de guvernanţă fiscală.
După cum explică Molterer, Europa şi-a făcut bine temele în 2008 şi 2009, în încercarea de a se pregăti pentru criză şi de a sprijini economia reală. El observă însă încă două lucruri-cheie care “trebuie făcute în cel mai scurt timp”. Primul e reducerea datoriei publice într-o manieră compatibilă cu mult aşteptata creştere economică – “o provocare, dar unica soluţie pentru a trece prin criza zonei euro”. Al doilea este întărirea guvernului zonei euro, deja discutată la cel mai recent summit, al cărui scop principal să fie trasarea unor reguli mult mai clare de disciplină fiscală – “un element important pentru următoarea etapă a integrării europene”.
Oficialul BEI vede în regiunea Europei de Est centrul de creştere a UE pe termen lung, deşi acum multora le pare dificil să vadă asta: “Fără îndoială, estul va fi şi motorul de creştere al Europei şi nu vorbesc doar din experienţa austriacă, ci şi din experienţa europeană. Dacă ne uităm la ultimii ani, creşterile cele mai pronunţate au fost tocmai aici”. Dincolo de potenţialul mult mai ridicat decât în alte regiuni, Molterer face trimitere şi la indicatorul care afectează astăzi cel mai puternic economiile – datoria publică. Din nou, dacă ne uităm peste cifrele din România, nivelul e mai scăzut decât în alte ţări. Totuşi, tendinţa nu dă semne prea bune. De la sfârşitul lui 2010 până la finele lui octombrie, când Finanţele au raportat ultimele cifre, datoria publică a crescut cu 17,1 mld. lei, adică 0,7% din PIB, potrivit datelor Ziarului Financiar. Astfel, datoria publică a crescut de la 194,4 mld. lei la finele lui 2010 la 211,5 mld. lei la finele lui octombrie 2011. Ca procent din PIB, datoria publică era la finele lui octombrie 2011 la 38,6% din Produsul Intern Brut, faţă de 37,9% la finele anului precedent.
O altă veste proastă e aceea că nivelul investiţiilor străine în România a ajuns în 2011 la cel al primilor ani de după 2000, respectiv la circa 1,5 miliarde de euro, de şase ori mai puţin faţă de 2006 şi 2008. “Asta nu ţine neapărat de performanţa ţării, ci de faptul că multe dintre companii au preferat să vadă care va fi evoluţia economică pe aceste nisipuri mişcătoare. Nu e o surpriză că investiţiile directe au scăzut, semnalul este negativ, dar perspectivele sunt optimiste”, spune Wilhelm Molterer. În viziunea sa, Guvernul de la Bucureşti trebuie să se concentreze pe infrastructură, dar şi pe reguli clare în procesul de achiziţii publice. Un sistem legislativ puternic, un mediu bancar care să susţină investiţiile, alături de potenţialul fantastic al regiunii sunt argumente puternice în faţa investitorilor, chiar dacă zona euro trece prin momente mai dificile. În zona absorbţiei fondurilor europene şi a proiectelor din infrastructură demarate în ultimele 18 luni, oficialul BEI remarcă “o îmbunătăţire absolută” a indicatorilor. Una peste alta, 2012 va fi anul când Europa va trebui să implementeze ce s-a decis: pentru statele membre, cheia va fi găsirea echilibrului între austeritate şi măsuri stimulative pentru creşterea economiei. “Dincolo de deciziile concrete, câteodată am impresia că suntem într-o spirală psihologică”, mărturiseşte Molterer, cu trimitere la raportul euro-dolar, stabil de luni de zile, şi arătând cu degetul înspre politicieni şi oameni de afaceri care îşi aduc contribuţia la lupta psihologică. La trei ani de la startul crizei, lecţia pe care a învăţat-o vicepreşedintele BEI este că, pentru a avea o structură puternică, e nevoie, mai mult ca niciodată, de o Europă unită: “Performanţa economică a zonei euro şi viitorul monedei unice europene sunt strâns legate de integrarea fiscală a tuturor membrilor, dar mai ales de disciplina bugetară a fiecăruia”.
-
Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 1 mliard de euro
Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă. Proiectul este semnat de conducerea Ministerului Transporturilor.
-
Preşedintele BCE, Mario Draghi: Situaţia este foarte gravă
“Situaţia s-a agravat de la audierea fostului preşedinte al BCE”, Jean-Claude Trichet, a spus Draghi în faţa membrilor Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European. “Suntem într-o situaţie foarte gravă, dar nu trebuie să ne acoperim feţele”, a spus Draghi.
-
MAI: 7.900 de persoane au protestat luni, la nivel naţional
Numărul persoanelor care protestează, luni seară, la Sibiu, faţă de Guvern şi preşedintele Traian Băsescu a ajuns la aproximativ 1.800, participanţii scandând şi numele regelui Mihai, în timp ce au străbătut jumătate din traseul stabilit pentru marş. De asemenea, la Cluj-Napoca sunt peste o mie de persoane, iar din cauza manifestaţiei traficul rutier este blocat pe un bulevard din centrul oraşului. Din mulţime au fost aruncate câteva petarde pe şosea, clădirea Prefecturii fiind înconjurată de jandarmi. Protestatarii au afişat un banner pe care scria “Alături de huliganii din Bucureşti”.
