BusinessMagazin

Blog

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Mirela Dogaru, Director comercial şi membru în Comitetul Executiv, grupul MedLife

    Cifră de afaceri (2022): 405 mil. euro

    Număr de angajaţi şi colaboratori: > 10.000

    Biografie:
    Perspectiva asupra evoluţiei profesionale era concentrată pe adaptabilitate şi învăţare continuă, povesteşte Mirela Dogaru despre experienţele sale din urmă cu 20 de ani. „Îmi adunam informaţiile de peste tot – cărţi, şcoală, dar mai ales de la cei mai experimentaţi ca mine”.

    ► M-aş fi văzut acum 20 de ani în acelaşi loc? E ca şi cum ai întreba dacă am avut cristalul magic. Nu prea. Plănuiam pe termen scurt, voiam să cuceresc lumea, ieri, nu mâine. Am învăţat însă, să aştept, să am răbdare, să am încredere, să nu mă dau bătută. Rezilienţa? A devenit unul din ingredientele mele secrete, iar aceşti 20 de ani au fost ca un curs intensiv de formare a caracterului. Acum nu mai visez la praf de stele, ci sunt fericită să strălucesc chiar şi fără el.

    ► În spatele fiecărui lider există un munte de responsabilităţi, şi nu orice fel de munte, ci un Everest. Toată lumea vede petrecerile de succes şi medaliile strălucitoare, dar nu şi întreaga orchestrare a unei echipe mari, unde fiecare zi este o nouă aventură. Să fii lider? Este ca un maraton în pantofi cu toc înalt. Nu este pentru oricine. Şi chiar dacă mă număr printre cei mai rezistenţi, recunosc că acest parcurs mi-a depăşit aşteptările… şi nu numai în complexitate.

    ► Cred că pe viitor AI-ul şi roboţii vor fi vedetele din domeniul medical. Dar mai cred că niciuna din tehnologiile prezentului şi viitorului nu poate înlocui omul, medicul bun – cel care tratează nu numai cu mintea ci şi cu sufletul. Roboţii, AI-ul, digitalizarea, descoperirile genetice şi toate minunăţiile tehnologice sunt doar condimente ale unui act medical eficient. Fără medicul bun, fără empatie şi fără respect, nu poţi avea îngrijire medicală de top. Medicul bun este esenţial.


     

  • Frica de roboţi pune stăpânire pe piaţa muncii: Din teama că Inteligenţa Artificială îi va înlocui, milioane de angajaţi folosesc tool-uri AI în secret la job, nu să vadă managerii şi să pară uşor de înlocuit

    Tot mai mulţi angajaţi folosesc în secret inteligenţa artificială la locul de muncă, pentru a rezolva sarcinile mai uşor şi a câştiga mai mult timp. Utilizarea AI la job a ajuns la un nivel record, însă frica de a fi înlocuit de această tehnologie este de asemenea la cote înalte, arată un studiu recent realizat de Microsoft şi LinkedIn.

    Microsoft şi LinkedIn au publicat Indexul Anual al Tendinţelor în Piaţa Muncii, care a analizat efectele inteligenţei artificiale asupra pieţei prin intermediul unui sondaj realizat la nivelul a 31 de ţări, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, India, Singapore, Australia şi Brazilia, scrie CNCB.

    S-a constatat că, deşi 75% dintre angajaţi folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă, peste jumătate dintre respondenţi nu vor să recunoască faptul că o folosesc pentru cele mai importante sarcini. Acest lucru se datorează faptului că 53% dintre cei care folosesc tehnologia la job sunt îngrijoraţi că îi face să pară uşor de înlocuit.

    În plus, aproape jumătate dintre profesionişti sunt îngrijoraţi de faptul că AI le elimina locurile de muncă şi se gândesc să renunţe la posturile actuale în anul care urmează.

    Colette Stallbaumer, director general al Microsoft Copilot şi co-fondator al proiectului Microsoft WorkLab, a declarat că angajaţii trebuie să treacă peste temerile lor şi să înceapă să îmbrăţişeze inteligenţa artificială.

    „Cred că oamenii trebuie să treacă peste această frică şi să fie optimişti, profitând de oportunitatea de a lucra cu AI, pentru că toate datele arată că îi va face mai atractivi, fie că sunt în interiorul unei companii, fie că vor să se angajeze”, a spus Colette Stallbaumer.

    Potrivit studiului, angajările în domeniul inteligenţei artificiale au crescut vertiginos cu 323% în ultimii opt ani. Dar şi angajaţii din medii non-tehnice, care ştiu cum să folosească instrumente de inteligenţă artificială precum ChatGPT şi Microsoft Copilot, sunt, de asemenea, la mare căutare.

    Potrivit studiului, 66% dintre liderii de companii nu ar angaja pe cineva fără competenţe în domeniul IA şi 71% dintre aceştia ar prefera să angajeze un angajat mai puţin experimentat cu competenţe în domeniul IA decât o persoană mai experimentată fără aceste competenţe.

    Deşi şefii apreciază cunoştinţele de AI la locul de muncă, aceştia nu se implică pentru a dezvolta compentenţele angajaţilor în acest domeniu.

     Aproape jumătate dintre directorii din SUA nu investesc în prezent în instrumente sau produse de IA pentru angajaţi, iar puţin peste un sfert dintre companii intenţionează să ofere cursuri de formare în domeniu în 2024.

    Doar 39% dintre angajaţii la nivel global care folosesc tehnologia au primit instruire în domeniu din partea companiilor.

    „Angajaţii încep să înţeleagă ce înseamnă adoptarea tehnologiei, dar firmele încă nu înţeleg pe deplin. Companiile care nu se vor implica în educarea personalului în acest domeniu vor rămâne în urmă”, a spus Aneesh Raman, vicepreşedinte şi expert în forţa de muncă la LinkedIn.

     

     

  • Cel mai mare retailer din lume dă afară sute de angajaţi

    Walmart a început să concedieze sute de angajaţi corporate şi să îi cheme la birou pe cei care lucrează remote, scrie CNBC.

    Între timp, angajaţii de la birourile mai mici ale gigantului american de retail din Dallas, Atlanta şi Toronto sunt rugaţi să se mute în alte puncte centrale, cum ar fi sediul central al Walmart din Bentonville, precum şi în Hoboken sau în sudul Californiei.

    Walmart va permite în continuare personalului să lucreze de la distanţă, însă pentru asta prezenţa la birou trebuie să predomine.

    Walmart avea aproximativ 2,1 milioane de angajaţi la 31 ianuarie 2024, potrivit ultimelor date făcute publice.

    Compania a făcut demersuri pentru a-şi reduce forţa de muncă în ultimul an şi declarase în aprilie anul trecut că se aşteaptă ca aproximativ 65% din magazinele sale să fie automatizate până la sfârşitul anului 2026.

    În februarie 2023, a închis trei dintre centrele sale tehnologice din SUA şi a cerut sutelor de angajaţi să se mute pentru a-şi păstra locurile de muncă, făcând presiuni pentru ca mai mulţi angajaţi să îşi facă treaba de la birou.

     

     

  • Povara nevăzută

    În România, costul inacţiunii împotriva cancerului este estimat să aibă un impact anual negativ de aproximativ 3% din PIB, o proporţie comparabilă cu bugetul alocat educaţiei. Aceste pierderi se resimt la nivelul familiilor şi comunităţilor, aducând daune imense şi deseori ireversibile. Un exemplu elocvent este cancerul de sân triplu negativ, care afectează în special femeile tinere, până la vârsta de 50 de ani, şi care generează anual în România peste 46.000 de ani potenţiali de viaţă pierduţi din cauza acestei afecţiuni. Cum pot fi reduse aceste cifre povesteşte Marcelo Pascual Morales, care conduce operaţiunile pe piaţa locală ale companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme.

     

    Costul inacţiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educaţiei. La nivel de familie şi comunitate pierderile sunt imense şi adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potenţiali de viaţă pierduţi doar din cauza acestei maladii”, a spus Marcelo Pascual Morales.

    El conduce operaţiunile pe piaţa locală a companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme, care a intrat pe piaţa locală în urmă cu trei decenii. MSD are un portofoliu de medicamente în sfera bolilor grave, precum cancer, diabet, hepatita C, HIV, dar şi vaccinuri pentru copii sau adulţi. Cel mai cunoscut vaccin al americanilor este cel anti-HPV, care oferă protecţie în cazul cancerului de col uterin, pe locul trei în topul celor mai răspândie tipuri de boli oncologice în rândul româncelor. Din decembrie 2023, vaccinul este compensat cu 50% pentru pacienţii români asiguraţi, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 45 de ani. Până la 19 ani, schema de vaccinare este gratuită, decontată de stat. Atât femeile, cât şi bărbaţii pot face vaccinul ca metodă de prevenţie pentru mai multe tipuri de cancer.

    Reprezentantul MSD România menţionează că în ultimii ani se vede o evoluţie pozitivă a pieţei farmaceutice din România, susţinută de strategii naţionale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuşi, fără a stabili nişte priorităţi clare şi fără a finanţa aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităţilor să nu fie atinse, spune el.

    Chiar oncologia, una dintre afecţiunile cu o creştere semnificativă ca incidenţă în ultimii ani, este afectată de lipsa finanţării, mai crede oficialul MSD. „Este imperativ ca nevoile pacienţilor şi ale sistemului medical să se reflecte de la alocările bugetare, subfinanţarea conducând implicit la o evoluţie nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorităţi. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenţi”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

     

    Bornă negativă atinsă

    Numărul cazurilor diagnosticate de cancer în România a trecut de 100.000 în 2022, potrivit estimărilor realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în colaborare cu Comisia Europeană. Numărul diagnosticelor a crescut faţă de 2020, când erau estimate 95.000 de cazuri depistate. Nu există registre cu pacienţi la nivel naţional pentru a vedea impactul acestei boli în rândul populaţiei, lucru care îngreunează soluţii centrate pe nevoile pacienţilor. În puţine unităţi medicale există o comisie formată din mai mulţi medici, cu specialităţi diferite, care să analizeze cazurile bolnavilor la nivel integrat. La nivelul marilor spitale există secţii de oncologie, însă numărul de paturi este limitat, iar spitalele sunt vechi. În plus, nu există un traseu al pacienţilor cu boli oncologice.

    Singurul beneficiu pentru pacienţii români îl reprezintă decontarea medicamentelor şi a intervenţiilor, în baza programului naţional de oncologie. Totuşi, sunt perioade când şi aici există sincope, lipsesc medicamentele. Analiza sistemului de sănătate din România realizată de instituţiile europene a acoperit şi incidenţa şi cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbaţi şi la femei. Astfel, în rândul bărbaţilor, top trei tipuri de cancer diagnosticate sunt cel de prostată, de plămâni şi colorectal, iar la femei cel mai des depistate sunt cancerele de sân, colorectal şi de col uterin.

    În ultimul deceniu, România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer, deşi evoluţiile tehnologice şi ştiinţifice din medicină au existat, de la aparatură performantă la medicamente noi.

     

    Piaţa locală, în creştere

    Oficialul de la MSD România spune că pe piaţa locală compania a înregistrat o „performanţă robustă”, creşterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV şi vaccinuri. România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, dintr-un grup de ţări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, ţările din Balcanii de Vest, Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. Astfel, potenţialul ţării este unul important, iar accesul la medicamente şi vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România. „România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia şi restul ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel naţional. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei în beneficiul pacienţilor”, a spus Marcelo Pascual Morales. „MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare şi biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecţioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) şi diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi, ca de exemplu vaccinul împotriva infecţiei cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecţiei pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales. În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer aşteaptă unda verde pentru intrarea pe piaţa locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele. „O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce îşi propune să reducă substanţial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate şi societate”, a adăugat reprezentantul MSD. MSD este compania care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienţii care au acces la terapii noi. „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.   

     

    „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa.“

    Marcelo Pascual Morales

  • Felul în care s-a reaşezat lumea postpandemie nu a ocolit niciun domeniu, chiar şi când vorbim despre nişa tratamentelor de lux. Ce îşi doresc clienţii aflaţi în căutarea frumuseţii şi cât mai sunt dispuşi să plătească pentru aceasta

    Felul în care s-a reaşezat lumea postpandemie nu a ocolit niciun domeniu, chiar şi când vorbim despre nişa tratamentelor de lux. ce îşi doresc clienţii aflaţi în căutarea frumuseţii şi cât mai sunt dispuşi să plătească pentru aceasta povesteşte Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, primul institut estetic lansat în România.

    Am observat că după pandemie obiceiurile s-au schimbat. Deşi piaţa tratamentelor de lux este în creştere, cu siguranţă există o tendinţă a oamenilor de a avea mai multă grijă la cheltuieli şi la modul în care este alocat bugetul, acesta fiind direcţionat în zone în care chiar văd valoarea adusă în viaţa lor şi a celor dragi. Nu mai vedem acea «indulgenţă nesăbuită» şi, deşi poate sună negativ pentru un business în zona serviciilor estetice de lux, este de fapt o oportunitate extraordinară atunci când concentrarea este pe calitatea produselor şi serviciilor. Ne-am propus încă de la început să avem o conversaţie onestă cu clienţii noştri, bazată pe încredere, oferindu-le întotdeauna cele mai bune soluţii, personalizate, cu rezultate reale”, descrie managing directorul Avra Aesthetic Institute felul în care s-a schimbat comportamentul clienţilor serviciilor de înfrumuseţare de lux postpandemie.

    Businessul pe care ea îl conduce s-a lansat în 2017 şi a fost primul institut estetic din România, cu accent pe tratamente şi soluţii noninvazive pentru corp şi pentru faţă, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Afacerea face parte din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare. Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. 

    Ideea dezvoltării Avra Aesthetic Institute s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip.

    Clienţii Avra sunt femei şi bărbaţi, cu vârsta între 25 şi 55 de ani, cu venituri peste medie. Majoritatea sunt femei, însă reprezentanţii businessului au observat o creştere a numărului de bărbaţi printre clienţi, în special când vine vorba despre transplantul de păr.

    „La baza dezvoltării Avra a stat tehnologia modernă, de ultimă generaţie, cu rezultate vizibile, demonstrate, în estetica facială şi corporală. Am adăugat pe parcurs şi servicii de estetică medicală,  cum sunt tratamentele injectabile, cu acid hialuronic sau toxină botulinică, transplantul de păr prin metoda Direct FUE sau diverse tratamente de estetică ginecologică, toate realizate de medici specializaţi, cu experienţă. ADN-ul AVRA rămâne oferirea de soluţii revoluţionare de remodelare  corporală, tratamente faciale personalizate şi produse cosmetice premium”, explică Marina Aristotel.

    Pandemia nu a ocolit nici piaţa estetică, unde, potrivit observaţiilor managing directorului Avra Aesthetic Institute, oamenii au devenit mai sceptici şi mai atenţi la buget, dar în acelaşi timp au început să caute un lux accesibil şi servicii cu adevărat valoroase: „Sigur, au existat microtrenduri care au pornit din nişte situaţii foarte specifice acelei perioade – o creştere a cererii de tratamente faciale şi proceduri noninvazive şi minim invazive la nivelul feţei şi gâtului (în rândul celor ce vedeau lucruri de îmbunătăţit în timpul callurilor pe Zoom), dezvoltarea serviciilor de consultaţii online, precum şi o creştere a vânzărilor de produse cosmetice care să potenţeze rezultatele obţinute în urma tratamentelor profesionale, acasă”. O consecinţă a acestui comportament a fost decizia de a investi în dezvoltarea magazinului online, care cuprinde acum o gamă de peste 500 produse, de la branduri renumite din domeniu. Cea mai recentă investiţie, cu o valoare de aproximativ 50.000 euro, a fost însă efectuată pentru includerea în portofoliul de servicii oferite a procedurii de transplant de păr, realizată în clinica din Bucureşti în colaborare cu Seneca Medical, o clinică renumită din Grecia, lider în acest domeniu: „Investiţia a fost o adiţie importantă şi ne-a întărit poziţia de jucător important în domeniul esteticii medicale. În plus, aceasta deschide o nouă nişă pentru noi, aceea a turismului medical pentru transplantul de păr şi alte proceduri estetice minim invazive.”

    În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul institutului, Marina Aristotel le descrie ca fiind competitive, nu doar la nivel internaţional, în regiune, ci şi luând ca reper nişa serviciilor estetice premium din România. Ea oferă exemplul transplantului de păr prin metoda Direct FUE, prin care atrag clienţi care ar fi ales în trecut clinici din Turcia, oferindu-le cea mai bună soluţie, la nivel global, medici cu experienţă, dar şi un spaţiu cu un design premium, cu dotări de top, servicii profesionale, inclusiv îngrijirea postoperatorie: „Pentru această procedură, preţurile încep de la 1.800 euro, pentru transplantul a până la 2.000 de fire. Dacă vorbim despre tratamentele faciale, avem un portofoliu de tratamente care se încadrează într-un interval larg de preţuri, de exemplu între 390 lei şi 800 lei pentru tratamentele noninvazive. Dintre soluţiile injectabile, cel mai căutat este Profilho, care are preţul de 290 euro/ sesiune”.

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a Avra Aesthetic Institute a fost de aproximativ 500.000 euro în ultimii ani: „Piaţa este încă într-un proces de ajustare, iar strategia noastră a fost aceea de a crea o poziţie stabilă, într-un domeniu în care calitatea serviciilor şi reputaţia sunt extrem de importante. Am introdus constant servicii şi produse noi, răspunzând nevoilor clienţilor noştri. Avem o echipă de 10 oameni, parte dintre care sunt alături de noi încă de la deschidere, din 2017.  Nu este o noutate faptul că este o piaţă care duce lipsă de personal înalt calificat, astfel încât retenţia personalului este ceva ce ne preocupă, iar echipa Avra este un punct forte, cu siguranţă”. Ce urmează pentru Avra Aesthetic Institute în continuare? „Este un domeniu dinamic şi suntem conectaţi la nevoile clienţilor noştri, care sunt deja parte din familia AVRA, dar şi la noutăţile din domeniul esteticii medicale, la nivel global, fie că vorbim despre produse cosmetice, tratamente sau noi tehnologii testate şi aprobate. Ne concentrăm pe a le oferi clienţilor noştri nu doar o experienţă memorabilă, ci şi rezultatele pe care şi le doresc. Urmează o perioadă de consolidare, în care ne concentrăm pe abordarea holistică pe care am avut-o încă de la lansare: ne dorim ca Avra să fie un vector în îmbunătăţirea stilului de viaţă, cu rezultate care au impact dincolo de sfera estetică, în tot ce ţine de vitalitate şi longevitate.”   

     

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Marina Aristotel, managing director Avra Aesthetic Institute:

     

    1. Care este profilul clienţilor şi cum a evoluat acesta de-a lungul timpului?

    Clienţii noştri sunt femei şi bărbaţi, cu vârsta între 25 şi 55 de ani, cu venituri peste medie. Desigur, majoritatea sunt femei, însă am observat o creştere a numărului de bărbaţi ce ne trec pragul în ultimii ani, în special de când avem în portofoliu transplantul de păr, un tratament la care apelează în cea mai mare măsură aceştia. Este o nişă a pieţei care atrage clienţi educaţi, care ştiu exact ce rezultate îşi doresc şi înţeleg că le pot obţine cu ajutorul specialiştilor, tehnologiei moderne, produselor profesionale, dar şi că este vorba despre un efort „de echipă”. Tratamentele sunt personalizate, iar rezultatele  cele mai bune se obţin şi se păstrează, pe termen lung, atunci când pacientul colaborează cu medicul sau esteticianul, respectând recomandările de îngrijire acasă sau implementând schimbări în stilul de viaţă.

    2. Care sunt cele mai solicitate servicii?

    Cele mai solicitate tratamente sunt cele faciale, Avra având în portofoliu o gamă variată de tratamente şi produse profesionale atent alese, pentru toate tipurile de ten şi toate problemele, inclusiv tratamente pentru acnee, rozacee şi alte probleme dermatologice. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au epilarea definitivă şi tratamentele cu laserul Splendor X, o tehnologie avansată, cu rezultate remarcabile în anumite probleme dermatologice, precum onicomicoza sau leziunile vasculare.

    3. Cât de evoluată este piaţa locală la capitolul serviciilor inovatoare de înfrumuseţare, comparativ cu Grecia, ţara mamă a acţionarilor businessului?

    Există multe diferenţe când comparăm piaţa din România cu cea din Grecia, luând în calcul în primul rând faptul că Grecia a trecut în ultimii ani prin tulburări financiare care au afectat întreaga economie. Desigur, şi piaţa serviciilor estetice a fost afectată, şi doar recent se vede o reîntoarcere a clienţilor. Comparativ, România a avut o structură care i-a permis să treacă peste crizele financiare mai uşor. La nivel de tehnologie şi inovaţie, nu sunt diferenţe. Am adus în România cea mai nouă tehnologie în domeniul esteticii faciale şi corporale, cu rezultate vizibile, demonstrate, precum şi proceduri şi produse noi. Dacă este însă să ne uităm în trecut, profilul clienţilor este diferit, în Grecia oamenii investind mult mai mult în tratamente corporale, care sunt mai scumpe, pe când în România oamenii aleg mai degrabă tratamente faciale. Este o diferenţă simplă, dar căreia a trebuit să ne adaptăm şi care este reflectată în portofoliul vast de servicii faciale oferite.

  • Roboţii cuceresc un nou domeniu, despre care acum zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin. Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.

  • Urmează o nouă furtună financiară: Legendarul Warren Buffett deja şi-a pus deoparte aproape 200 de mld. de dolari

    Warren Buffet a început să pună deoparte un munte de bani,  aproape 200 miliarde de dolari cash, iar economiştii spun că asta ar putea prevesti probleme pentru economie, scrie Business Insider.

    „Buffet a trecut deja în revistă companiile listate în SUA şi nu au mai rămas prea multe de cumpărat care să-i trezească apetitul. Decizia sa ar trebui să-i pună în gardă pe investitori” a declarat Steven Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins.

    Buffett a redus participaţia Berkshire Hathaway la Apple în ultimul trimestru, ceea ce a alimentat o creştere de 21 de miliarde de dolari a grămezii sale de cash . Rezerva de cash a ajuns la un nivel record de 189 de miliarde de dolari. El a prezis că suma va depăşi 200 de miliarde de dolari până în iunie.

    Celebrul investitor şi CEO al Berkshire caută de mult timp să facă un pariu gigant, însă nimic din ce se află pe piaţă nu l-a convins pe miliardar.

    Hanke, fost consilier economic al lui Ronald Reagan, a fost preşedinte al Toronto Trust Argentina în perioada în care acesta a fost cel mai performant fond mutual din lume în 1995.

    El a remarcat că, dacă Buffett doreşte să cumpere 5% din acţiunile unei companii publice şi să investească cel puţin 10 miliarde de dolari, el este limitat la cele câteva întreprinderi cu o valoare de peste 200 de miliarde de dolari în care nu este deja investitor.

    „Pare un pariu riscant, mai ales că Buffett pare să vadă la orizont nori de furtună economică şi geopolitică” a mai spus Hanke.

    Hanke a subliniat, de asemenea, că Buffett caută să parieze pe companii care au o evaluare atractivă şi care sunt practic sigure că vor performa în următorii cinci ani.

    Buffett a subliniat importanţa numerarului atunci când acţiunile sunt scumpe, creşterea globală este slabă , iar conflictele fac ravagii peste hotare, în timpul adunării acţionarilor din această lună.

    Activele lichide ale Berkshire aduc cu siguranţă randamente mai mari decât în trecut, datorită creşterilor ratelor dobânzilor gestionate de Rezerva Federală din 2022, care au reuşit să reducă inflaţia.

    Compania lui Buffett a obţinut anul trecut 15,6 miliarde de dolari din dobânzi, dividende şi alte venituri din investiţii, mai mult decât dublu faţă de cele 7,5 miliarde de dolari obţinute în 2021.

     

  • Aeroportul Bucureşti-Sud, noua poartă de acces către Europa, va deservi peste 11 milioane de pasageri şi va permite transportul a minimum 30.000 de tone de mărfuri în fiecare an

    Aeroportul Bucureşti-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorităţi locale şi centrale cu atribuţii în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua şi să permită transportul pe cale aeriană a cel puţin 30.000 de tone de mărfuri.

    Aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de către un consorţiu de specialişti, din care fac parte şi reprezentanţi ai companiei SETEC din Franţa, societate cu experienţă vastă în studierea, proiectarea şi realizarea de aeroporturi la nivel global, atât în Europa, cât şi în America de Sud, Africa şi Asia.

    Potrivit studiului menţionat, noul aeroport internaţional al Bucureştiului va fi construit în imediata apropiere a localităţii Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României şi la o distantă de 43 de kilometri faţă de graniţa cu Bulgaria.

    „Ceea ce am început de acum un an ca idee, ca dorinţă, astăzi prinde contur. În urma asocierii cu Consiliul Judeţean Giurgiu, am pus baza unei structuri care va pune în practică acest proiect existent, ca intenţie, încă din anul 1973. Împreună am făcut primul pas, alături de partenerii francezi de la Setec, cu experienţă vastă în privinţa infrastructurii aeroportuare. Bucureştiul este polarizat, a existat o diferenţă foarte mare între nordul şi sudul Bucureştiului, fapt ce produce consecinţe grave, ce face nordul oraşului să fie sufocat de propriul succes. Avem o necesitate majoră pentru zona de sud a oraşului. Çi economic, dar şi în privinţa infrastructurii. Acesta este fundamentul iniţierii procedurilor despre care vorbim. Sunt convins că împreună cu partenerii noştri, vom reuşi să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.

    Înfiinţarea noului aeroport în zona de sud a Bucureştiului marchează un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de aviaţie a României şi a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, însă, va satisface, totodată, şi cerinţa imperativă a decongestionării traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni. Aici, conform specialiştilor, estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea creşte semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiţii, în care nu sunt prefigurate intenţii de extindere a capacităţii de transport a aerogării din Otopeni, luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului şi o experienţă mai bună pentru pasageri.

    „Primul lucru la care trebuie să ne uităm atunci când realizăm un aeroport este bineînţeles raportul dintre cerere şi ofertă şi acest lucru ne va ajuta să dimensionăm capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazăm pe studii econometrice care oferă o perspectivă până în anul 2050, pentru Bucureşti, de 40 de milioane de pasageri într- un scenariu prudenţial şi de 65 de milioane de pasageri, într-un scenariu optimist. Amplasamentul este unul strategic, în partea de sud a Bucureştiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru că este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oraş şi care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente. Va fi, de asemenea, un punct de legătură şi cu ţara vecină, Bulgaria, de asemenea noua membră a Spaţiului Schengen şi am observat în studiile pe care le-am făcut că sunt deja pasageri în această ţară care folosesc Aeroportul Otopeni şi care se vor putea bucura în viitor de noul aeroport”, a declarat Aurélien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul Bucureşti-Sud.

    Acest proiect ambiţios va urma ghidurile IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian) şi este conceput să servească ca un hub strategic atât pentru operaţiunile de pasageri, cât şi pentru cele de marfă, pentru a răspunde cererii în continuă creştere a transportului aerian în anii următori. Acoperind o suprafaţă vastă, aeroportul este proiectat să includă terminale de ultimă generaţie, piste de decolare şi aterizare şi facilităţi de ultimă oră, asigurând operaţiuni fără probleme.

    În plus, locaţia strategică aeroportului oferă acces convenabil la reţelele de transport existente şi viitoare, inclusiv la drumuri, căi ferate, căi navigabile şi sisteme de metrou. Această conectivitate eficientă asigură un acces rapid şi fără probleme atât pentru pasageri, cât şi pentru transportatori, favorizând creşterea mobilităţii şi a oportunităţilor comerciale.

    De asemenea, proximitatea aeroportului faţă de Bulgaria adaugă o altă dimensiune semnificativă a strategiei sale. Având în faptul că atât România, cât şi Bulgaria, sunt deja membre ale spaţiului Schengen aerian şi maritim şi că la momentul finalizării construcţiei aeroportului, cele două ţări vor avea şi frontierele terestre în Schengen, aerogara va deveni un nod strategic, o poartă de acces crucială pentru călătoriile şi comerţul internaţional, facilitând circulaţia neîntreruptă a mărfurilor şi pasagerilor.

    Având în vedere noul statut al României, ca proaspăt membru al Spaţiului Schengen, se estimează că noul terminal va avea o suprafaţă redusă pentru controlul vamal. În cele din urmă, luând în considerare toate aceste aspecte, precum şi numărul de standuri de contact, suprafaţa terminalului necesară este estimată la aproximativ 81.000 m², dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren cât se estimează că este nevoie pentru construcţia aeroportului. Suprafaţa terminalului urmează a fi distribuită pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol a acestuia.

    Aeroportul din sudul Bucureştiului va fi, totodată, şi un centru crucial pentru transportul de mărfuri, incluzând depozite de marfă, depozite de depozitare şi o infrastructură logistică de ultimă generaţie. Vor fi manipulate diferite tipuri de mărfuri, de la cele perisabile la cele mari, pentru un transfer rapid şi sigur către diverse destinaţii. Spaţiul noului terminal cargo este estimată la minimum 3.000 m².

    Odată construit, noul aeroport al Bucureştiului va avea şi funcţiuni conexe transportului aerian de persoane şi de mărfuri, cum ar fi: turn de control, facilităţi de securitate aeroportuară, staţie de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave, facilităţi proprii de deszăpezire şi de întreţinere aeroportuară, dar şi o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri. Totodată, aici se vor regăsi şi o serie de facilităţi oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, între care se regăsesc: hangar de întreţinere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilităţi de catering pentru zboruri, facilităţi de alimentare cu combustibil pentru aeronave şi facilităţi de degivrare aeronavelor, plus centrale solare şi staţii de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor şi pentru impact minim asupra mediului înconjurător.

    „Această fază a proiectului anterior menţionat şi detaliat reprezintă studiu de oportunitate, care oferă informaţii în funcţie de care urmează să fie determinată dimensiunea şi configuraţia optimă a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare şi aterizare, căile de rulare, platformele şi zonele terminale. Se iau în considerare factori precum mişcările aeronavelor, volumele de pasageri, operaţiunile de marfă şi facilităţile de servicii pentru a asigura operaţiuni eficiente şi pentru a se adapta cerinţelor proiectate”, susţin specialiştii, care precizează şi următorii paşi de urmat astfel încât documentele aferente construirii Aeroportului Bucureşti-Sud să fie concepută ca la carte. Astfel, în perioada imediat următoare, vor fi dezvoltate soluţiile tehnice şi vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentaţiei tehnice prevăzută de legislaţia în vigoare.

    Potrivit estimărilor specialiştilor, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, iar un an mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât şi Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare şi execuţie, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

    Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Biroul de presă

     

  • Cod galben de averse, grindină şi intensificări ale vântului în judeţul Neamţ

    Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că sâmbătă după amiază vor fi averse, grindină şi intensificări ale vântului în mai multe zone din judeţul Neamţ. Meteorologii au emis o avertizare cod galben.

    Avertizarea anunţă „descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici, averse care local vor acumula 15…20 l/mp şi intensificări ale vântului”.

    Sunt vizate localităţile Piatra-Neamţ, Roman, Săbăoani, Roznov, Bicaz, Tămăşeni, Piatra Şoimului, Cordun, Horia, Doljeşti, Săvineşti, Dumbrava Roşie, Zăneşti, Podoleni, Pângăraţi, Trifeşti, Girov, Sagna, Gârcina, Bârgăuani, Mărgineni, Secuieni, Tarcău, Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Dulceşti, Dochia, Făurei, Gâdinţi, Ruginoasa, Dobreni şi Bira din judeţul Neamţ.

    Averizarea cod galben a fost în vigoare de la ora 16.00 şi a fost prelungită până la ora 18.00.

  • Zonă rezidenţială din Harkov, lovită cu o rachetă. Doi copii şi trei adulţi au fost răniţi

    Doi copii şi trei adulţi au fost răniţi într-un atac aerian asupra oraşului Harkov. O rachetă lansată de ruşi a lovit o zonă rezidenţială. Mai multe case au fost distruse.

    Doi adolescenţi de 13 ani şi de 16 ani se numără printre cele cinci victime ale atacului de la Harkov.

    Ruşii au lovit o zonă rezidenţială din Harkov, potrivit oficialilor ucraineni citaţi de Sky News.

    Primarul din Harkov, Ihor Tereknov, a anunţat pe Telegram că mai multe case au fost distruse şi cel puţin cinci persoane au fost rănite.

    Guvernatorul regiunii, Oleh Syniehubov, a transmis şi el că rănile copiilor nu sunt grave.