BusinessMagazin

Blog

  • Visaţi la pensie, faceţi economii sau poate vreţi să vă retrageţi din activitate la 40 de ani? Uitaţi de aceste idei. În era AI, munca până la 80 de ani ar putea fi noua realitate căreia trebuie să ne adaptăm

    Un balcon întunecat al unei săli de teatru. În stânga mea, un domn pe la vreo 60 de ani, scrie intens într-un carneţel. Mă regăsesc în postura obişnuită a unui jurnalist la evenimente: observ, notez, mă concentrez. Dar de data aceasta, lucrurile sunt diferite. În loc să scriu de mână, mi-am pornit lavaliera şi am început înregistrarea pe telefon. Îmi spun că tehnologia, mai ales inteligenţa artificială, va prelua munca „grea” – transcrierea, diacriticele – lăsându-mi mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: esenţa. Alegerea ideilor importante, formularea întrebărilor şi contextul oferit prin experienţa acumulată. Această schimbare mi-a amintit de vremurile în care scrisul până în creierii nopţii era regula, nu excepţia. (Şi nu era atât de greu să îmi amintesc – au trecut doar vreo patru luni de atunci). Munca de jurnalist nu a fost niciodată şi nici nu va fi uşoară, dar niciodată nu a fost mai uşoară ca acum. Iar cu un echilibru între plăcerea de a lucra şi sprijinul AI-ului, poate că munca până la 80 de ani nu e un scenariu atât de imposibil. La un eveniment recent despre tehnologie şi inovaţie, Riaz Shah, profesor la Hult International Business School, a adus în discuţie această nouă realitate. În discursul său, Shah ne-a provocat să ne gândim la viaţa extinsă şi la ce înseamnă să muncim până la 80 de ani. „Speranţa de viaţă va creşte la 120 de ani datorită progreselor tehnologice şi medicale. Aşadar, ce veţi face cu cei 30 de ani în plus de viaţă sănătoasă?”, a întrebat el. „Nu poţi trăi până la 120 şi să nu lucrezi până la cel puţin 80.” Odată cu AI-ul şi noile tehnologii, cariera noastră nu va mai avea aceeaşi formă. Shah a explicat că trebuie să regândim conceptul de muncă, educaţie şi timp liber. Nu ne mai putem imagina o viaţă de muncă până la 60, urmată de pensionare. „Trebuie să regândim lucrurile şi să acceptăm că vom învăţa şi vom lucra toată viaţa, dar într-un mod echilibrat”, a subliniat Shah. Această idee nu este doar teorie. Pandemia ne-a obligat deja să schimbăm felul în care lucrăm. Munca la distanţă şi modelele hibride au devenit normă, iar nevoia de spaţii fizice a scăzut. AI-ul a preluat o mare parte din sarcinile repetitive, eliberându-ne pentru a ne concentra pe ceea ce ne place şi pentru a adăuga valoare prin creativitate şi gândire critică. Această tranziţie este esenţială pentru a ne bucura de munca noastră în anii lungi ce vor urma.

    Realitatea aceasta ne obligă să regândim toate etapele vieţii noastre, de la educaţie la muncă şi la odihnă. Trebuie să învăţăm şi să lucrăm simultan, iar companiile, liderii de companii, trebuie şi acestea să se adapteze şi să valorifice această schimbare. Nu mai este vorba doar de câştiguri şi productivitate, ci şi de găsirea unui echilibru care să ne permită să lucrăm mai mult timp, dar cu mai puţin stres. După cum a spus şi Shah, companiile care vor îmbrăţişa această transformare vor fi cele care vor prospera. Aşadar, cum ne pregătim pentru această schimbare? În primul rând, trebuie să ne placă ceea ce facem, pentru că vom face asta mai mult timp decât am anticipat. În al doilea rând, trebuie să fim deschişi în faţa noilor tehnologii şi să învăţăm să colaborăm cu AI-ul. Pentru mulţi dintre noi, munca nu va mai fi o cursă contra cronometru până la pensionare, ci o călătorie lungă, în care trebuie să găsim plăcerea şi bucuria în activităţile noastre de zi cu zi.

    Ceea ce am trăit noi, cei din presă, în ultimele două decenii, a fost o adevărată revoluţie. BUSINESS Magazin a împlinit 20 de ani, şi în această perioadă, am asistat la transformări dramatice ale presei – de la hârtie la digital, de la ştiri la storytelling în social media. Noi continuăm acea revoluţie. Iar tehnologia este, fără îndoială, o parte esenţială din această schimbare.
    Munca noastră s-a schimbat, dar am rămas dedicaţi poveştilor care contează. Poate că uneori vom lua notiţe în continuare, într-un balcon întunecat al unui teatru, ca jurnaliştii de modă veche. Dar ceea ce va conta nu este cum scriem sau cât timp ne va lua, ci pasiunea cu care continuăm să o facem. Şi dacă putem adăuga la asta o doză sănătoasă de AI şi longevitate, atunci poate chiar vom ajunge să lucrăm până la 80 de ani – şi să ne şi placă. Voi cum vă veţi transforma în următoarele decenii?  

    Ioana Matei, Eeditor-şef Business Magazin

  • Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova şi referendum pentru aderarea la UE. Primele rezultate: Maia Sandu în frunte, urmată de Alexandr Stoianoglo / 55% dintre moldoveni au votat „NU” la referendum după numărarea a jumătate din voturi

    UPDATE 00:00 Referendumul constituţional: 82.4% procese verbale numărate

    După ce au fost procesate peste un milion din voturile alegătorilor în cadrul referendumului, rezultatele arată că 45,18% au votat „DA” şi 54,77% au spus „NU” integrării europene.

    UPDATE 23:40 Referendumul constituţional: 73% procese verbale numărate

    DA – 44.66%
    NU – 55.34%

    UPDATE 23:30 Prezidenţiale: 70% procese verbale numărate 

    Maia Sandu – 36.39%
    Alexandru Stoianoglo – 29%
    Renato Usatîi – 14.31%
    Irina Vlah – 5.97%
    Victoria Furtună – 5.70

    (…) Natalia Morari – 0.67%

    UPDATE 23:25 Referendum pro-UE. Au fost procesate jumătate din voturile alegătorilor 

    După ce au fost procesate jumătate din voturile alegătorilor în cadrul referendumului, rezultatele arată că 44,74% dintre alegători au votat „DA” şi 55,26% – „NU”.

    UPDATE 23:20 Maia Sandu se distanţează

    După procesarea a 1.361 de procese verbale sau circa 688.000 de voturi, cel mai mare scor îl are Maia Sandu, cu 36,11% ( aproximativ 248.000 de voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, cu 29,00% (199.000 de voturi).

    UPDATE 23:00 Rezultatele preliminare arată că Maia Sandu conduce în urma procesării a 803 procese-verbale

    După procesarea a 803 procese-verbale din cele 2.219 la nivel naţional, reprezentând aproximativ 36%, Maia Sandu conduce cu 35,05%. Alexandr Stoianoglo o urmează cu 29,57%, în timp ce Renato Usatîi a obţinut aproximativ 14,66%. Victoria Furtună are 6,01%, iar Irina Vlah a acumulat circa 5,93%. Vasile Tarlev a obţinut 3,8%, Ion Chicu are aproximativ 2,08%, Octavian Ţîcu a înregistrat 0,95%, Andrei Năstase – 0,75%, Natalia Morari – 0,68% şi Tudor Ulianovschi – 0,54%.

    UPDATE 22:30 Referendum. Rezultate preliminare 

    După o oră şi jumătate de la închiderea secţiilor de votare din Republica Moldova, au fost procesate peste 800 de procese verbale, ceea ce reprezintă mai mult de 37% din totalul celor 2.219 procese verbale. Conform datelor preliminare, opţiunea „DA” a fost selectată de peste 43%.

    UPDATE 22:15 Rezultate preliminare la alegerile prezidenţiale: Maia Sandu în frunte, turul II în două săptămâni

    După numărarea a 14,38% din procesele verbale, Maia Sandu obţine 34,12%, urmată de Alexandr Stoianoglo cu 30,06% şi Renato Usatîi cu 15,11%. Irina Vlah şi Victoria Furtună au acumulat câte 5,99% şi 5,78%, respectiv.
     
    Dacă aceste rezultate rămân constante până la finalizarea contabilizării tuturor proceselor verbale, turul II al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura în două săptămâni.
     
    Cea mai mare prezenţă la vot a fost înregistrată în circumscripţiile Donduşeni, cu 50,9%, Taraclia şi UTAG, ambele cu 49,4%, şi Ocniţa, cu 48,1%.
     
    În schimb, cea mai scăzută rată de participare a fost observată în circumscripţiile Nisporeni, cu 39,6%, Hânceşti, cu 39,3%, şi Cantemir, cu 37%.
     
    Cei mai activi alegători au fost cei din grupa de vârstă 36-45 de ani, cu o participare de peste 19%, şi cei cu vârsta între 56-65 de ani, de asemenea cu peste 19%. La aceste alegeri, 15.716 tineri au votat pentru prima dată.
     
    În secţiile de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului, au participat peste 16.000 de alegători, fără a fi raportate incidente semnificative.

    UPDATE 22:10 Câteva secţii de votare şi-au prelungit programul

    Patru secţii de votare din Chişinău rămân deschise, prelungind programul cu o oră, deoarece echipele cu urne mobile nu au reuşit să se întoarcă la birou. De asemenea, patru secţii din diaspora, din Bucureşti şi Moscova, au decis să îşi prelungească programul cu două ore, iar secţia de votare din Braşov va rămâne deschisă cu o oră mai mult.

    UPDATE Ora 22:05 Referendum

    Aproximativ 1.478.953 de cetăţeni, ceea ce reprezintă 49,89% din alegătorii înscrişi pe listele electorale, au participat la referendumului constituţional până la ora 21:00. Informaţia a fost comunicată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul briefingului de la ora 22:00.

    UPDATE Ora 21:20 Primele rezultate de la referendum şi alegerile prezidenţiale

    Primele secţii de votare închise pentru referendumul constituţional şi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au fost în Japonia şi China. În ambele ţări, majoritatea alegătorilor au votat DA la referendum şi au sprijinit-o pe Maia Sandu pentru un nou mandat de preşedinte.
     
    În Japonia, 69 de persoane au votat, dintre care 62 au optat pentru DA la referendum. În cadrul alegerilor prezidenţiale, Maia Sandu a obţinut 58 de voturi, urmată de Alexandr Stoianoglo cu 7 voturi. Alte câteva voturi s-au îndreptat către Natalia Morari şi Tudor Ulianovschi.
     
    În China, 73 de persoane au votat, 63 dintre acestea sprijinind modificarea Constituţiei. În competiţia prezidenţială, Maia Sandu a obţinut 59 de voturi, iar Stoianoglo a terminat din nou pe locul al doilea.
     
    În diaspora au votat aproximativ 225.000 de cetăţeni moldoveni. În Republica Moldova, aproape 52% dintre alegători au participat la scrutin, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) va publica primele rezultate preliminare după ora 22:00.

    UPDATE Ora 21:10 Programul secţiilor de votare din Bucureşti a fost prelungit până la ora 23:00

    Cu aproximativ o oră şi jumătate înainte de închiderea secţiilor de vot, la Bucureşti se forma o coadă de zeci de metri. Potrivit unei cetăţene din Republica Moldova, care a votat la una dintre secţiile amenajate în sediul Autorităţii Electorale Permanente din capitala României, oamenii au fost nevoiţi să aştepte în jur de două ore pentru a-şi putea exprima opţiunea electorală, a declarat aceasta pentru ZdG.

    La ora 19:00, cu două ore înainte de închiderea secţiilor de vot din Republica Moldova, numărul alegătorilor care au votat în secţiile deschise în afara ţării a ajuns la 200.000.

    UPDATE Ora 21:00 S-au închis secţiile de votare în Republica Moldova

    Secţiile de votare din Republica Moldova s-au închis oficial la ora 21:00. Totuşi, cetăţenii care erau încă la rând în momentul închiderii vor fi primiţi în secţiile de votare pentru a-şi exercita dreptul de vot.

    La închiderea urnelor, prezenţa la vot a fost de 51,41%, cu un total de 1.547.378 de votanţi. Dintre aceştia, 54,59% au fost femei, iar 45,41% bărbaţi.

    În comparaţie, la alegerile prezidenţiale din 2020, prezenţa la vot a fost de 48,54%. Primele rezultate preliminare vor fi anunţate la ora 22:00, într-o intervenţie live a CEC.
     
    Alegătorii au primit două buletine de vot: unul pentru preşedinte şi unul pentru referendumul constituţional. În cursa pentru preşedinţie au fost înscrişi 11 candidaţi.
     

    UPDATE Ora 20:00 Secţiile de votare se închid la ora 21:00. Peste 1,5 milioane de alegători au votat până acum

    Conform informaţiilor furnizate de CEC, până la ora 20:00, 1.511.890 de alegători au votat, reprezentând 50,51% din totalul celor înscrişi pe listele electorale. Dintre aceştia, 54,67% sunt femei, iar 45,33% bărbaţi.

    UPDATE Ora 19:30 Referendumul din Republica Moldova a trecut pragul de validare

    UPDATE Ora 19:00 Participarea la vot

    Până la ora 19:00, 1.446.933 de alegători şi-au exprimat votul, conform celor mai recente date furnizate de CEC. Aceasta reprezintă 48,62% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale.
     
    Conform informaţiilor primite de la CEC, femeile au avut o participare mai ridicată decât bărbaţii, având o pondere de 54,78% în rândul votanţilor, în timp ce bărbaţii au constituit 45,22%.

    UPDATE Ora 18:55 Testarea tabletelor digitale în secţiile de votare

    Comisia Electorală Centrală anunţă că alegătorii din 12 secţii de votare testează semnarea pe tablete digitale, un sistem care ar putea înlocui listele electorale tradiţionale pe suport de hârtie. „Această nouă metodă de înregistrare a participării la vot este implementată în 11 secţii din România şi într-o secţie dedicată alegătorilor din stânga Nistrului. Reprezentanţii birourilor electorale de la secţiile respective au raportat că tabletele digitale funcţionează eficient şi contribuie semnificativ la reducerea timpului necesar pentru votare,” se menţionează în comunicatul CEC.

    UPDATE Ora 18:20 Participarea la Referendumul UE

    Referendumul constituţional pentru aderarea Republicii Moldova la UE poate fi considerat valid, deoarece a fost înregistrată o participare de peste o treime din alegători.

    Pentru a fi validat conform legii, la numărarea voturilor de după ora 21:00, 51% dintre buletinele de vot trebuie să fie cu varianta DA.

    UPDATE Ora 18:15 Situaţia din diaspora

    Până la ora 16:30, aproximativ 151.500 de cetăţeni au votat la secţiile deschise în diaspora. Într-un comunicat de presă anterior, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a exprimat recunoştinţa sa faţă de moldovenii din străinătate care s-au implicat în procesul electoral.

    UPDATE Ora 18:00 Peste 1,3 milioane de alegători au votat

    Până la ora 18:00, un număr de 1.353.741 de persoane au votat, potrivit datelor actualizate de CEC. Aceasta reprezintă aproximativ 45,87% din totalul alegătorilor.

    Conform informaţiilor furnizate de CEC, femeile au avut o participare mai mare decât bărbaţii, constituind 54,73% din votanţi, în timp ce bărbaţii au reprezentat 45,27%

    UPDATE Ora 17:55 Participarea la Referendum

    Angela Caraman, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), a declarat că până la ora 15:00, aproximativ 907 mii de persoane au participat la referendum, ceea ce reprezintă aproximativ 32,11% din numărul total de alegători. Pentru ca referendumul să fie considerat valid, este necesar ca în jur de 1,1 milioane de alegători să se prezinte la vot, adică mai mult de 33,33%.

    UPDATE Ora 17:50 Situaţia din diaspora

    Peste 150 de mii de cetăţeni din diaspora au votat la secţiile de votare deschise pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional privind aderarea Republicii Moldova la UE.

    În mai multe oraşe europene, cozi s-au format încă de la deschiderea secţiilor, iar în alte locuri acestea au apărut pe parcursul zilei.

    UPDATE Ora 17:45 Cazuri de corupere a alegătorilor în stânga Nistrului

    Observatorii Promo-Lex au raportat mai multe cazuri de corupere a alegătorilor la secţiile de votare destinate locuitorilor din stânga Nistrului, unde alegătorii ar fi primit bani pentru a vota în favoarea unor candidaţi, scrie Ziarul de Gardă.

    În Cocieri, un grup organizat discuta despre sume de 2000-3000 de lei oferite pentru voturi, iar în Varniţa, un alt grup vorbea despre primirea a 1000 de lei pentru a vota împotriva unui candidat şi în favoarea altuia. La Sănătăuca, alegătorii discutau despre recompense de 400 de lei pentru un vot şi 100 de lei pentru transport.

    În Doroţcaia, doi alegători s-au oferit să-şi vândă votul observatorilor Promo-Lex pentru 600 de lei, indicând că ar vota la comandă. Aceştia au prezentat şi un abţibild cu sigla „votat” după ce au ieşit din secţia de votare.

    Până la ora 16:30, Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat că 12.000 de cetăţeni din stânga Nistrului au participat la vot, majoritatea primind doar un buletin pentru alegerile prezidenţiale.

    Observatorii şi presa au remarcat că, deşi la alegerile anterioare alegătorii din regiune erau aduşi la vot cu autobuze, în acest an aceştia au întâmpinat dificultăţi în găsirea transportului.

    Aceasta nu este prima dată când se raportează astfel de incidente. În alegerile din 2020, mai mulţi alegători au declarat că au fost plătiţi pentru a vota un anumit candidat.

    UPDATE Ora 17:00 Participarea la vot

    Până la ora 17:00, 1.251.027 de alegători au votat, conform datelor furnizate în timp real de CEC.

    Astfel, 42,75% dintre cetăţeni şi-au exercitat dreptul de vot.

    Femeile au continuat să fie mai active decât bărbaţii, reprezentând 54,53% dintre votanţi, în timp ce bărbaţii au constituit 45,47%.

    UPDATE Ora 16:00 Participarea la vot

    Până la ora 16:00, 1.137.499 de alegători au participat la vot, conform datelor actualizate în timp real de CEC.

    Astfel, 39,21% dintre cetăţeni şi-au exercitat dreptul de vot.

    Potrivit CEC, femeile au fost mai active decât bărbaţii în cadrul procesului de votare.

    UPDATE Ora 15:20 658 de incidente înregistrate în contextul alegerilor prezidenţiale şi referendumului

    Până la ora 14:00, Asociaţia Promo-LEX a raportat 658 de incidente înregistrate în contextul alegerilor prezidenţiale şi referendumului, dintre care 575 au fost deja analizate.
     
    Cele mai multe încălcări, în intervalul 09:00 – 14:00, au vizat secretul votului, fiind raportate 60 de cazuri, inclusiv fotografierea buletinelor de vot sau afişarea acestora cu votul exprimat.
     
    La cele două secţii de votare deschise în Rusia, în cadrul Ambasadei Republicii Moldova, observatorii Promo-LEX au documentat 6 cazuri de influenţare a votului.

    UPDATE Ora 14:50 Un milion de moldoveni au votat

    Un milion de moldoveni, reprezentând 35% din cei cu drept de vot, s-au prezentat la urne, potrivit datelor centralizate de CEC.

    În străinătate, până la această oră, aproximativ 118.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exprimat votul. 

    UPDATE Ora 13:45 30% dintre moldovenii cu drept de vot au ieşit la urne

    La aproape 7 ore de la deschiderea secţiilor de votare, 30% dintre cetăţenii moldoveni cu drept de vot s-au prezentat la secţiile de votare. Astfel, aproape 850.000 de moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, potrivit datelor afişate în timp real de CEC.

    Femeile au ieşit în număr mai mare (53,6%), spre deosebire de bărbaţi (46,4%).

    În continuare, persoanele vârstnice sunt cele care ies în număr mai mare la vot pe teritoriul ţării, în timp ce în străinătate, categoriile de vârstă 26-35 de ani şi 36-45 de ani şi-au exprimat mai mult opţiunea.

    UPDATE Mesajul preşedintei Maia Sandu: Ieşiţi la vot

    Actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, şi-a exprimat votul în jurul orei 11:00. La scurt timp după, ea a transmis un mesaj cetăţenilor moldoveni, fâcând un îndemn ca aceştia să iasă la vot.

    „Dragi cetăţeni, ieşiţi la vot. În această duminică luăm două decizii importante pentru ţara noastră. Luaţi două buletine de vot. Votaţi la referendum şi alegeţi preşedintele ţării pentru următorii patru ani. Votul de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetăţeni din diaspora, ştiu că vă faceţi griji pentru oamenii dragi rămaşi acasă. Ieşiţi la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare. Eu am votat pentru că moldovenii trebuie să-şi determine soarta, nu alţii, nu banii murdari, nu minciunile, ci voinţa poporului. Am votat pentru ca Moldova să se dezvolte în pace şi libertate, pentru ca Moldova să-şi poată construi viitorul pe care-l merită. Ieşiţi la vot! Votul fiecăruia este important, este cuvântul tău pentru soarta ta!”, a declarat şefa statului după şi-a exprimat dreptul la vot.

    UPDATE Ora 12:00 Peste 570.000 de cetăţeni au fost la vot

    Potrivit centralizării în timp real a voturilor, 570.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 20,51%.

    Categoriile de vârstă 56-65 de ani şi 66-75 de ani sunt cele care se prezintă în număr mare la vot. 

    Pe de altă parte, în străinătate, aproape 52.000 de moldoveni au votat, persoanele din categoria de vârstă 36-45 de ani şi 46-55 de ani fiind cele care au exprimat cele mai multe voturi.

    UPDATE 11:00 Ce candidaţi la preşedinţia Republicii Moldova au votat

    Mai mulţi dintre candidaţii la preşedinţia Republicii Moldova s-au prezentat la urne pentru a-şi exercita dreptul. Printre aceştia se află Octavian Ţîcu, Ion Chicu, Renato Usatîi, Irina Vlah, Natalia Morari şi actuala preşedintă a ţării, Maia Sandu. 

    UPDATE Ora 10:30 Peste 280.000 de moldoveni s-au prezentat la urne

    Datele afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală arată că peste 280.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova s-au prezentat la secţiile de votare, reprezentând 10,34% din votanţi.

    De asemenea, până la ora 10:00, 16.300 de alegători din străinătate şi-au exprimat votul pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE.

    UPDATE Ora 9:15 Peste 120.000 de cetăţeni au votat

    Potrivit datelor afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală (CEC), peste 120.000 de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.

    Prezenţa la urne, la ora 9:00, era de 4,62%.

    UPDATE Ora 8:00 Prima moldoveancă din diaspora a călătorit 1300 de km pentru a vota

    Ludmila Vizdoagă, o cetăţeană moldoveancă, stabilită de 19 ani în Coreea de Sud, a călătorit 1300 de km, până la Ambasada Republicii Moldova în Japonia, pentru a-şi exercita dreptul la vot, anunţă MAE, citat de Ziarul de Gardă. 

    „Dedicarea ei ne aminteşte că fiecare vot contează, indiferent cât de departe ne aflăm. Moldova are nevoie de vocea fiecărui cetăţean, oriunde s-ar afla”, se arată în textul videoclipului publicat de Ambasada Moldvei în Japonia, în care Ludmila Vizdoagă îndeamnă cetăţenii moldoveni să iasă la vot. 

    UPDATE 7:00 Start vot! Secţiile de votare s-au deschis

    2.221 de secţii de votare au fost deschise în Republica Moldova pentru scrutinul din 20 octombrie. 

    În străinătate sunt deschise 231 de secţii, cu 100 mai multe faţă de ultimul scrutin prezidenţial.

    ŞTIREA INIŢIALĂ

    Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi astăzi la urne să îşi exprime votul pentru alegerea unui nou preşedinte al ţării.

    Scrutinul este completat de organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei ţării, în cadrul căreia cetăţenii vor avea de răspuns la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

    Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00-21:00.

    Asemenea alegerilor din România, tinerii din Republica Moldova, care au vârsta de cel puţin 18 ani – împlinită inclusiv în ziua alegerilor – au dreptul de a se prezenta la urne.

    Documente necesare pentru a vota la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi la referendumul privind aderarea la UE

    Autorităţile de la Chişinău au anunţat că pentru alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, cetăţenii din ţară şi din străinătate se pot prezenta în secţiile de votare având unul dintre documentele următoare:

    • „Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reşedinţa temporară a alegătorului pe teritoriul secţiei de votare”
    • „Buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul sau reşedinţa temporară a titularului“
    • „Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat”, potrivit autorităţilor de la Chişinău.

    Secţii de votare în România

    Pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi pentru referendumul privind aderarea la UE, autorităţile de la Chişinău au deschis 16 secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni în România:

    • Bucureşti (o secţie): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6
    • Bucureşti (două secţii): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3
    • Cluj-Napoca (două secţii): Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3
    • Iaşi (o secţie): Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta nr. 30
    • Iaşi (o secţie): Şcoala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 64
    • Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39
    • Sibiu: Şcoala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1
    • Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12
    • Craiova: Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13
    • Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A
    • Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii nr. 13
    • Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr 158
    • Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47
    • Constanţa: Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124”.

    11 candidaţi în cursa pentru fotoliul de la Chişinău

    Pentru alegerile prezidenţiale s-au înscris 11 candidaţi.

    Maia Sandu – actuala preşedintă a Republicii Moldova – se află pentru a treia oară într-un scrutin prezidenţial, după ce în 2016 s-a clasat pe locul al doilea, iar în 2020 a devenit prima femeie preşedinte din istoria ţării.

    Ea candidează pentru un al doilea mandat prezidenţial şi este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

    Alexandr Stoianoglo a fost, printre altele, procuror general al Republicii Moldova, iar la alegerile prezidenţiale de duminică va candida din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).

    Renato Usatîi candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, din partea formaţiunii „Partidul Nostru”, pe care o conduce. În anul 2020, acesta s-a clasat pe al treilea loc şi a încurajat votanţii să o voteze pe Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon.

    În 20 octombrie, el candidează pentru fotoliul prezidenţial „pentru a o da jos pe Maia Sandu şi PAS”.

    Vasile Tarlev – un alt candidat care se va afla pe lista de la alegerile prezidenţiale – a fost un premier comunist al ţării pentru două mandate. În 2016 a încercat pentru prima dată să candideze la alegerile prezidenţiale, însă candidatura i-a fost respinsă pe motivul necorespunderii documentelor prezentate.

    În anul 2024 îşi anunţă revenirea în politică şi candidează din partea partidului „Viitorul Moldovei”, al cărui preşedinte este. Formaţiunea a fost numită anterior „Buceagul nostru” şi a fost înregistrată iniţial în Găgăuzia.

    Irina Vlah are un parcurs politic bogat, fiind deputată în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dar şi guvernatoare a regiunii Găgăuzia. Ea candidează independent pentru preşedinţia ţării.

    Ion Chicu se află pe scena politică din Republica Moldova încă de dinainte de anul 2000, iar pe parcurs a fost premier al ţării, dar şi ministru de Finanţe. Orientarea sa politică a migrat de la dreapta la stânga de-a lungul timpului, iar la alegerile de duminică va candida din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.

    Andrei Năstase a fost primar general al Chişinăului şi ministru de Interne, iar la alegerile din 20 octombrie candidează ca independent.

    Octavian Ţîcu este istoric şi fost boxer profesionist. El se află la a doua încercare în cursa pentru alegerile prezidenţiale şi este candidatul blocului politic „Împreună”.

    Victoria Furtună este o fostă procuroare anticorupţie, iar în anul 2021 a candidat şi la funcţia de procuror general interimar. Aceasta a plecat din sistem şi şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ca independentă.

    Tudor Ulianovschi a avut un parcurs politic variat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. După o pauză în diplomaţie, acesta şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova ca independent.

    Natalia Morari este o fostă jurnalistă, cunoscută pentru investigaţiile despre banii partidului de guvernământ din Rusia. Ea a fost expulzată din Rusia în 2008 şi şi-a continuat activitatea jurnalistică în Republica Moldova. A moderat mai multe emisiuni despre politică, iar la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, ea candidează independent.

     

  • Scumpirea alimentelor umbreşte veştile bune privind scăderea inflaţiei

    Inflaţia pe luna septembrie a coborât sub ţintă în Marea Britanie şi zona euro şi a atins cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2021 în SUA, scrie Financial Times.

    Totuşi, un alt trend comun care contează foarte mult pentru gospodării a trecut în mare măsură neobservat: inflaţia alimentară s-a oprit din declinul constant şi a urcat uşor.

     

  • Compania suedeză de apărare Saab vrea să înfiinţeze un institut de dezvoltare în domeniul aerospaţial în Ungaria

    Ministrul ungar al apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky a semnat un memorandum de înţelegere cu CEO-ul Saab Micael Johansson, prin care Ungaria şi compania suedeză vor pune bazele unei cooperări extinse, mai apropiate decât cea actuală, relatează Hungary Today.

    Saab intentenţionează să înfiinţeze un institut de dezvoltare în domeniul aerospaţial cu baza în Ungaria.

     

  • Cum văd executivii plafonarea preţurilor alimentelor: „Aceste măsuri ucid ideea de business“

    Posibila extindere a plafonării adaosurilor comerciale la toată gama de produse alimentare este contestată de producătorii de alimente, de la lactate, carne sau chiar snackuri, aceştia indicând faptul că intervenţia statului perturbă mersul firesc al afacerilor şi nu face decât să protejeze pe termen scurt consumatorii, fără însă a proteja producătorii locali.

    „Sprijinirea producătorilor locali este un lucru esenţial ! Dar nu trebuie puşi producătorii locali pe acelaşi palier cu producătorii locali care folosesc materie primă doar românească şi respectă standarde înalte de calitate, condiţie estenţială pentru dezvoltarea unei economii sustenabile. Aceşti producători contribuie semnificativ la economia locală prin crearea de locuri de muncă, menţinerea tradiţiilor şi asigurarea unor produse de calitate superioară“, spune Bea Rétyi, commercial manager în cadrul Societăţii Agricole Spicom.

    La rândul lor mai mulţi executivi şi antreprenori din industria alimentară spun că această măsură ucide ideea de business şi că statul ar trebui să se uite mai degrabă către subvenţionarea producătorilor locali şi să nu intervină în stabilirea preţurilor.

    Din august 2023, o Ordonanţă de Urgenţă, prin care se limitează adaosurilor comerciale ale procesatorilor şi retailerilor, a intrat în vigoare, măsura fiind luată pentru un număr limitat de produse. Ulterior, aceasta a fost prelungită şi extinsă la 21 de produse.

    Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, faţă de costul de producţie al produsului, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul de „mâini” prin care trece, şi de maximum 20% la comerciant, faţă de preţul de achiziţie.

  • Cehia include industria farma în noua sa strategie economică ambiţioasă

    Guvernul Cehiei a desemnat sectorul farmaceutic drept o industrie strategică, având drept obiectiv reducerea dependenţei de importurile din afara Uniunii Europene şi susţinerea sistemelor de sănătate, evitarea penuriilor, scrie Euractiv.

    Obiectivul primar al noii strategii economice a Cehiei este de a se poziţiona în top 10 ţări UE după PIB până în 2040.

     

  • Bulgaria suferă un declin dramatic al investiţiilor străine

    Investiţiile străine nete din Bulgaria vor fi de patru ori mai scăzute în 2024 comparativ cu anul anterior, relevă date preliminare publicate recent de banca centrală a ţării, conform Euractiv.

    La sfârşitul lunii august, ISD-urile din una dintre cele mai sărace ţări ale UE au atins 697,8 milioane de euro, comparativ cu ISD-uri de 3,103 miliarde de euro, o scădere uriaşă de 77%.

     

  • Guvernul polonez vrea să cumpere producătorul spaniol de trenuri Talgo

    Polonia vrea să pătrundă pe piaţa producţiei de trenuri de mare viteză prin preluarea producătorului spaniol de trenuri Talgo şi încearcă să obţină susţinere pentru tranzacţie din partea guvernului Spaniei, notează Business Insider Polska.

    Recent, compania poloneză Pesa a încheiat un acord de cooperare cu Talgo legat de producţia de trenuri de mare viteză.

    Talgo este în curs de dezvoltare a primului tren pe hidrogen, potrivit railway-technology.com.

     

  • Germania e de vânzare. „Vulturii“ dau târcoale companiilor slăbite din Germania, „bolnavul Europei“

    Ideea de preluări de companii germane, chiar şi de companii parţial deţinute de contribuabili, de către entităţi străine este privită de economişti ca fiind un proces natural, notează Deutsche Welle.

    Situaţia economiei germane, cea mai mare din Europa, nu este deloc una bună în acest moment, iar viitorul nu arată nici el prea bine, cu un nou an de declin la orizont. În acest context, companiile germane întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi, devenind astfel ţinte de achiziţie de către străini, scrie Deutsche Welle.

    Situaţia economică sumbră l-a deterinat pe Christoph Swonke, economist la DZ Bank, să descrie Germania ca fiind „noul copil-problemă al zonei euro“.

    Germania, se pare, este de vânzare, „Deutschland im Ausverkauf“ fiind fraza folosită de unii observatori pentru a descrie acest fenomen, scrie Camilla Palladino, editorialist la Financial Times.

    Datele privitoare la tranzacţii indică un trend. Până în acest an, companiile internaţionale au cum­părat ţinte germane de 47,2 miliarde de dolari, potrivit lui Tim Winkel de la 7Square, cu aproape 70% peste nivelul din întregul an 2020. Sunt incluse megadeal-uri ca oferta Adnoc pentru compania de produse chimice Covestro şi cea a grupului danez DVS pentru divizia de logistică a Deutsche Bahn, cu o valoare com­binată de aproximativ 32 miliarde dolari. Oferta UniCredit pentru Commerzbank nu este inclusă.

    Ce sporeşte îngrijorările este faptul că firmele germane nu fac la rândul lor „cumpărături“. Volumul achiziţiilor străine de către firmele germane a coborât la 11 miliarde de dolari, o scădere cu două treimi din 2020.

    Aceste tendinţe reflectă faptul că firmele germane au devenit relativ mici şi relativ ieftine.

    Acest lucru se datorează în parte problemelor economice ale ţării, dar şi faptului că firmele germane sunt adesea expuse la industrii cu creştere mai redusă, tradiţionale. Companii mari în sectorul tech sau farma sunt puţine.

    Carsten Brzeski, economist la ING Bank, spune că „este normal ca stagnarea economică şi schimbările structurale să aibă consecinţe“ pentru companii. „În astfel de perioade au loc preluări, fie local sau din afară“.

    Stefan Kooths, director la Institutul Kiel este de aceeaşi părere, adăugând că „firmele nu au un paşaport“. Prosperitatea unei ţări nu depinde de naţionalitatea proprietarilor corporate, ci de calitatea mediului de business, arată acesta.

    Brzeski îndeamnă guvernul german să încerce să soluţioneze competitivitatea în declin a companiilor locale, un proces aflat în desfăşurare de un deceniu. Kooths spune că guvernul german nu trebuie să intervină în procesul de vânzare a companiilor germane.

    Din cauza dificultăţilor economice, în timp ce unele companii germane devin ţinte ale jucătorilor străini, altele, în număr din ce în ce mai mare părăsesc ţara cu totul sau investesc mai mult în fabricile de peste graniţe.

    Cele mai puţin norocoase îşi închid porţile. Experţii cred că numărul insolvenţelor corporate din Germania va creşte la aproximativ 20.000 de cazuri în acest an.

     

     

  • Se complică lupta cu inflaţia? Paritatea euro-dolar revine în discuţie, iar politica monetară a BCE este una din cauze. În Ungaria, banca centrală semnalizează o „pauză susţinută“ în ieftinirea creditului pentru a stăvili declinul zlotului

    Riscul ca euro să se deprecieze până la a atinge paritatea cu dolarul american este în creştere pe pieţele financiare după reducerea de dobânzi operată de Banca Centrală Europeană săptămâna trecută şi ameninţarea ca o victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din America să declanşeze un război comercial mondial, notează Bloomberg.

    O astfel de depreciere poate complica misiunea BCE de a lupta cu inflaţia pentru că un euro mai slab face importurile mai scumpe.

    La doar câteva zile după ce Trump a sugerat că ar putea impune tarife împotriva Europei, pe lângă China şi alte ţări, preşedinta BCE Christine Lagarde a avertizat că orice bariere ar reprezenta un risc pentru economia slăbită a blocului. Săptămâna trecută, aceasta a anunţat o a doua reducere consecutivă de dobânzi şi a iscat pariuri că reduceri chiar şi mai agresive vor urma.

    Combinaţia a dat de pământ cu euro, moneda consemnând a treia săptămână consecutivă de pierderi în raport cu dolarul american, cea mai lungă perioadă de declin din iunie.

    „Paritatea euro-dolar este categoric o posibilitate dacă Trump câştigă şi dă drumul la tarife“, a declarat Michael Hart, strateg la Pictet Wealth Management.

    Pictet şi Deutsche Bank nu mai consideră scenariul parităţii euro-dolar drept un scenariu exagerat, în timp ce JPMorgan şi ING văd riscul ca moneda unică europeană să scadă către nivelul respectiv înainte de finalul anului.

    Sentimentul este vizibil pe piaţa opţiunilor, unde traderii îşi cresc pariurile pe scăderea euro.

    În Ungaria, banca centrală este pregătită să pună reducerile de dobânzi pe pauză pentru „o perioadă susţinută“ dacă perspectivele privind inflaţia şi pieţele globale o vor cere, a anunţat viceguvernatorul acesteia, Barnabas Virag. Forintul s-a apreciat imediat în raport cu euro.

    Prin mesajele sale, banca centrală încearcă să stăvilească declinul monedei naţionale care a atins un minim pe 18 luni în raport cu euro la începutul acestei luni. Recent, Virag aproape a exclus o reducere de dobânzi la următoarea şedinţă de politică monetară a băncii, de pe 22 octombrie.

    Forintul a avansat cu până la 0,4% în raport cu euro după comentariile lui Virag, până la cel mai ridicat nivel dintr-o săptămână. Traderii aproape excluseseră deja orice reduceri de dobânzi pe acest an în urma deprecierii forintului.

    Banca centrală şi-a redus dobânda de referinţă cu un sfert de punct procentual la 6,5% luna trecută. Ciclul de reducere a costului finanţării durează de peste un an, cu doar o pauză scurtă în august.

    În pofida declaraţiilor lui Virag, forintul este în continuare ameninţat, avertizează Piotr Matys, analist la InTouch Capital Market. O victorie a lui Donald Trump ar putea alimenta un nou episod de depreciere.