BusinessMagazin

Blog

  • Negriţoiu, ING: Cine are peste 100.000 euro la Bank of Cyprus este investitor, nu deponent

    Clienţii care au depus peste 100.000 de euro în Bank of Cyprus România pot fi mai degrabă asimilaţi unor investitori care s-au dus după un anumit randament şi şi-au asumat un anumit risc decât unor deponenţi asemenea marii majorităţi a clienţilor români, şi nu există vreo bază raţională pentru a extrapola experienţa acestui grup restrâns la nivelul altei bănci şi cu atât mai puţin la nivelul sistemului bancar în ansamblu, afirmă Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România.

    „Facem prea mare discuţie pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro. Până la urmă vorbim despre nişte clienţi avizaţi – în termeni româneşti 100.000 de euro înseamnă o mică avere. Dacă ţii peste 100.000 de euro în bancă nu mai eşti un simplu deponent, eşti şi investitor“, afirmă bancherul care a condus ING timp de şase ani.

    El susţine că la scara unei pieţe cu circa 8 milioane de clienţi nu este relevantă situaţia celor 12.000 care au mai mult de 100.000 de euro, iar discuţia despre depozitele negarantate este superfluă în România atât timp cât marea masă a depozitelor se situează sub acest nivel. „Cine îşi duce banii în Cipru, în Elveţia, în Luxemburg sau cine îi duce în Germania ştie de ce îi duce. Este avizat, trebuie să ştie la ce se poate aştepta în funcţie de scopul urmărit. Dacă îţi pui banii la sucursala din România a Bank of Cyprus este ca şi cum i-ai pune în Cipru, iar cine s-a dus în Cipru s-a dus pentru dobân­dă şi tocmai de-asta nu s-a dus în Elveţia“, spune Negriţoiu comentând situa­­ţia creată în urma crizei din Cipru care a antrenat la începutul acestei săptămâni suspendarea operaţiunilor din România ale sucursalei Bank of Cyprus până lunea viitoare.

    Şi ING Bank România are statut juridic de sucursală, însă Negriţoiu afirmă că nu încape comparaţie între o sucursală cu bilanţ de 3,7 mld. euro, cum este cel al ING, şi alta cu 600 mil. euro, cum este cazul Bank of Cyprus, după cum forţa statului olandez nu se compară cu cea a Ciprului.

    „Avem bilanţ solidar cu Amsterdamul şi aparţinem unei bănci cu rating A de la toate cele trei agenţii mari, banca centrală a Olandei supraveghează grupul ING şi sucursala din România cel puţin la fel de bine şi de atent cum o face BNR cu băncile înregistrate ca filiale şi îmi imaginez că sistemul de garantare olandez funcţionează cel puţin la fel de bine precum cel românesc.“

    ING a fost salvată în 2008 de statul olan­dez cu 10 mld. euro, adică suma negociată acum pentru salvarea Ciprului.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu afirmă că 80% din privatizările din România au fost un eşec. Este adevărat sau nu?

    În timp ce Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au transformat companiile de stat în campioni regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reuşit în ultimii ani să facă nicio privatizare de succes prin intermediul pieţei de capital, iar puţine din companiile privatizate au devenit campioni regionali.

    Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat şi întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriaşe, afirmă acum, în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un eşec.

    Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărţite.

    Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea ASE,  că privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec şi România ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.

    „Nu vrem să recu­noaştem că, din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec. După cum nu vrem să recunoaştem că, iată, vindem acţiuni la companii strategice, în perioadă de criză, în condiţiile în care capital autohton nu există. Trebuie să recunoaştem că, din pă­cate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintot­deauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • CRIZA NORD-COREEANĂ: Phenianul a instalat a doua RACHETĂ pe coasta de est

     Ministerul Apărării din Coreea de Sud, care a confirmat joi instalarea de către Phenian a primei rachete pe coasta de est, nu a făcut comentarii cu privire la această nouă informaţie.

    “S-a confirmat că nord-coreenii au transportat cu trenul, la începutul săptămânii, două rachete (de tip) Musudan cu rază medie de acţiune către coasta de est şi le-au instalat pe vehicule echipate cu un dispozitiv de lansare”, a declarat un oficial de rang înalt citat de agenţie.

    Racheta de tip Musudan, dezvăluită prima dată la o defilare militară în octombrie 2010, ar avea o rază de acţiune teoretică de aproximativ 3.000 de kilometri, adică ar avea capacitatea de a atinge Coreea de Sud şi Japonia.

    Raza de acţiune a rachetei poate atinge aproximativ 4.000 de kilometri în cazul în care aceasta are o încărcătură uşoară, putând, deci, să lovească, în mod teoretic, Insula Guam, în Pacific, pe care se află baze militare americane importante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ergun Ergen pune umărul la mallul de la Tractorul Braşov

    Ali Ergun Ergen, managerul care la sfârşitul lunii martie a părăsit poziţia de CEO al companiei imobiliare Anchor Grup, pune bazele unei firme de consultanţă specializată în centre comerciale, iar primul mandat constă în sprijinirea francezilor de la Immochan la dezvoltarea proiectului Coresi din Braşov.

    Ergun, de numele căruia se leagă proiectele Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi zona comercială a proiectului Băneasa, la conducerea căreia a stat timp de şase ani, are acum posibilitatea să „pună umărul“ la un proiect care prin amploare se aseamănă cu investiţia începută de către G­a­bri­el Popoviciu în nordul Capitalei. Francezii vor să înceapă în vară lucrările la Coresi, unul dintre puţinele malluri care vor mai fi construite în următorii ani pe piaţa locală.

    „Proiectele de renovare şi extinderile vor fi cele mai importante în piaţa locală de retail în următorii cinci ani, în condiţiile în care nu vor mai fi construite multe malluri noi. Proiectele care au deja cinci ani de funcţionare, în mod ideal, ar trebui să intre într-un proces de împrospătare. E vremea schimbării pentru multe dintre mallurile din România, dar unii proprietari nu îşi dau încă seama“, afirmă Ergen.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Interes ridicat pentru oferta Transgaz pe bursă, dar rămâne de văzut cât va încasa statul

    Managerii de fonduri, brokerii şi analiştii susţin în cor că oferta Transgaz este atractivă şi va fi subscrisă fără probleme. Singura necunoscută este însă care va fi preţul final pe care-l va încasa statul.

    Ieri a început oferta prin care statul vinde pe bursă 15% din acţiunile Transgaz. Guvernul a stabilit un interval de preţ cuprins între 171 şi 230 de lei/acţiune, o plajă foarte largă, care face ca suma finală pe care o va încasa statul să fie cuprinsă între 68 şi 91 mil. euro. Marii investitori sunt mulţumiţi mai ales de preţul minim, care este cu 20% mai mic decât preţul la care acţiunile se tranzacţionau pe bursă la începutul acestei săptămâni. Ieri, acţiunile Transgaz au scăzut pe bursă cu 6,3%, la 200,1 lei.

    „Intervalul de preţ din ofertă este atractiv, mai ales spre partea inferi­oa­ră. Vom subscrie la ofertă, nu ne-am hotărât încă la o sumă anume. Cred că se va subscrie integral oferta. Este un pas important pentru piaţa de capital din România şi ne bucurăm să vedem această decizie din partea Guvernului român“, a declarat Adrian Pop, manager la grupul suedez East Capital, unul dintre cei mai mari investitori străini de pe bursa locală.

    Analiştii susţin că preţul din oferta iniţială a Transgaz, din decembrie 2007, va fi un reper de preţ important pentru investitori. Calculele arată însă că Transgaz este mult mai atractiv evaluată acum decât în urmă cu cinci ani.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • A trebuit să vină un grec la conducerea CFR SA ca să fie înlocuite scaunele rupte pe peroanele Gării de Nord

    Dimitris Sophocleous, grecul care a preluat în calitate de manager privat conducerea companiei de stat CFR SA, ce administrează reţeaua feroviară din România, a făcut primul pas în vederea schimbării aspectului Gării de Nord prin aducerea unor scaune noi pe peroane şi are în plan continuarea „refresh-ului“  prin uniformizarea aspectului chioşcurilor, schimbarea coşurilor de gunoi şi reparaţii la acoperişului peroanelor.

    Până la venirea grecului la conducere, niciun şef român de la Gara de Nord, CFR SA sau Ministerul Transporturilor nu a fost preocupat de aspectul gării şi de scaunele rupte de pe peroane, deşi în 2012 şi la începutul acestui an ZF prezenta

    într-un reportaj aspectul dezastruos al gării: găuri în pardoseală, igrasie pe pereţi şi peroane cu scaune rupte şi murdare, simbol al delăsării conducătorilor căilor ferate şi dovadă a lipsei de interes faţă de aspectul gării.

    „În fiecare săptămână, de la şapte şi jumătate dimineaţa vin în gară să văd cum arată şi ce îmbunătăţiri pot fi aduse. În două-trei luni vă asigur că veţi vedea o schimbare în gară, punctele negre vor dispărea. Refresh-ul gării va costa circa 100.000 de lei dar vom demara şi lucrări mai importante de refacere a acoperişului de pe peron când vom avea fonduri“, a spus Dimitris Sophocleous.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • 1.300 de croitorese din Caracal produc haine H&M, Zara, C&A

    Compania Romaniţa din Caracal, care are 1.300 de angajaţi, produce zilnic 12-15.000 de haine pentru giganţii internaţionali H&M, Zara şi C&A.

    Fabrica lucrează de opt ani pentru cei trei retaileri din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a face faţă comenzilor. Deşi hainele primesc eticheta „made in Roma­nia“, niciunul dintre marii retaileri de modă nu se gândeşte încă să pună pe hartă un magazin în Caracal.

    „Lucrăm la capacitate maximă pentru angajaţii pe care îi avem. Există însă o fluctuaţie foarte mare de personal şi deşi am fi dispuşi să mai luăm 300 de oameni nu vin suficiente persoane să se angajeze“, spune Iuliana Tihon Dinoiu, directorul general şi unul dintre acţionarii fabricii privatizate în 1996 prin metoda MEBO.

    Ea nu dă detalii despre preţul cu care vinde o bluză sau o rochie, însă potrivit datelor ZF furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine şi la de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii.

    Un calcul simplu al ZF arată că la o producţie medie de 4 milioane de articole anual (13.500 pe zi timp de 300 de zile pe an) şi vânzări de 15 mil. euro, preţul mediu pe produs vândut de fabrica Ro­maniţa către H&M, Zara şi C&A este mai mic de 4 euro. În magazine însă o bluză costă în medie 10-15 euro la H&M şi C&A şi 20-30 de euro la Zara.


    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Veniturile medii lunare şi cheltuielile pe gospodărie în ultimele trei luni ale anului 2012

     Astfel, rezultatele anchetei bugetelor de familie în trimestrul IV 2012 arată că veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.566 lei pe gospodărie şi 894 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.094 lei lunar pe gospodărie (729 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe persoană).

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 50,5% în trimestrul II, 51,1% în trimestrul III, respectiv 49,9% în trimestrul IV 2012).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (18,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,6%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile medii lunare şi cheltuielile pe gospodărie în ultimele trei luni ale anului 2012

     Astfel, rezultatele anchetei bugetelor de familie în trimestrul IV 2012 arată că veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.566 lei pe gospodărie şi 894 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.094 lei lunar pe gospodărie (729 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe persoană).

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 50,5% în trimestrul II, 51,1% în trimestrul III, respectiv 49,9% în trimestrul IV 2012).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (18,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,6%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în ultimii 20 de ani

    Continuarea privatizărilor şi după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, consideră Eugen Sinca, economist-şef al BCR.

    „Din păcate în prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevăraţi campioni în domeniile lor de activitate şi de aceea alternativele la privatizări sunt puţine. Dacă privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca.

    El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit să evite recesiunea şi a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depăşesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în opinia analistului-şef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicaţiile sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat şi angajează zeci de mii de oameni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro