Blog

  • Cea mai puternică femeie din România. Povestea ei în catalogul 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA, care va fi lansat la gala Woman in Power



    Mariana Gheorghe este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power”.(19 martie 2014)



    „Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lungă etapă din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar şi personalitatea şi cariera în final”. În 2005 Mariana Gheorghe a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acceptarea poziţiei de CEO al Petrom a însemnat cea mai mare provocare a vieţii profesionale pentru cel mai puternic CEO din România. De la venirea la conducerea celei mai mari companii din România, Mariana Gheorghe a aplicat cea mai mare parte a planului de privatizare propus de compania mamă, care a însemnat restructurarea companiei, investiţii de aproape 4 miliarde de euro, în special în producţia de hidrocarburi, dar şi în rafinare şi marketing, schimbarea sistemului de operare a benzinăriilor şi construcţia unui nou sediu unde să lucreze toţi angajaţii companiei.


    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

  • Opinie Oana Gorbănescu, Ernst&Young Romania: O meserie redescoperită. Câtă nevoie avem de scriitori?

    Avalanşa care a urmat a transformat rapid informaţia în „zgomot„, iar pe noi în cititori (sau scriitori?) cu normă întreagă. Am învăţat să scanăm titlurile, să citim în diagonală, să tastăm mai repede decât scriem şi, în general, să tratăm orice conţinut ca pe o pagină de tabloid: ce spun titlurile? Unde e povestea? Uite o poză! Gata, trecem mai departe!

    Înţelegerea dimensiunii este însă importantă: doar în 2012, conform pingdom.com, au fost transmise 144 miliarde de e-mail-uri în fiecare zi, 51 de milioane de pagini web s-au adăugat la cele 583 de milioane deja existente, iar numărul cumulat al blog-urilor Tumblr şi WordPress a depăşit 147 milioane. Numărul zilnic al tweet-urilor a ajuns la o medie de 175 de milioane, iar cel al like-urilor pe Facebook la 2,7 miliarde. 7 petabytes de poze (cât ar însemna asta?) sunt adăugate pe Facebook în fiecare lună, în timp ce pe Instagram se încarcă 58 de poze pe secundă!

    În tot acest spaţiu virtual, care seamănă din ce în ce mai mult cu o galaxie informaţională, o singură cifră spune totul: 1,2 trilioane de căutări pe Google în 2012. Într-o zi obişnuită de 24 de ore, relevanţa si simplitatea au devenit criterii esenţiale pentru ca orice să fie citit. Este o realitate sintetizată cel mai bine de tweet: un mesaj de 140 de caractere, care „trăieşte„ doar câteva minute. Dar câţi dintre noi scriem simplu şi relevant? Câţi dintre noi ştim măcar să facem aşa ceva? Când vreodată pe parcursul formării noastre ne-a învăţat cineva să fim elocvenţi? Poate doar acei puţini care au ales o facultate umanistă unde au luat în serios cursul de retorică…

    Google a schimbat recent regulile SEO prin renumitul algoritm Penguin, care declasează paginile cu conţinut irelevant. Iar reţelele sociale se redefinesc în mod continuu pentru a răspunde criteriilor de relevanţă. Dacă intri de curiozitate pe orice platformă internaţională de freelancing, vei descoperi peste 150.000 de „scriitori„ care îşi oferă serviciile. Sute de mii de job-uri sunt anunţate zilnic de persoane fizice, companii mai mari sau mai mici care strigă în cor: Urgent: SEO writers needed. Cele mai recente statistici publicate de Elance arată o creştere în medie de peste 75% a cererii pentru servicii de marketing digital, adică, în esenţă, dezvoltarea şi diseminarea conţinutului online.

    Există în prezent o supra-expunere şi o reconfigurare a meseriilor creative de tot felul. Nimic surprinzător pentru aceste timpuri. Însă revalorizarea profesiei de scriitor, cu toate declinările ei actuale în editor, copywriter, content manager, este fără precedent. Practic, fiecare dintre noi trebuie să-şi optimizeze modul în care scrie pentru a răspunde criteriilor actuale de relevanţă şi simplitate. Dacă nu reuşim acest lucru, ne vom alătura cât de curând mulţimii de voci care strigă la fiecare colţ al internetului: Urgent: avem nevoie de scriitori!

    Despre noi înşine, ce putem face este să avem curajul să ne dăm seama când suntem în plin demers de raţionalizare şi să ne oprim. Un bun barometru ne pot fi cei pe care îi percepem ca fiind mai înţelepţi decât noi în problema care ne preocupă.

    Despre alţii, ce putem face este să vedem cum resimţim energia care vine dinspre ei în raport cu noi şi să decidem în mod lucid şi obiectiv dacă şi cât vrem să ne uzăm. Răgazul aduce totdeauna claritatea de care avem nevoie.

    Oana Gorbănescu este CORPORATE COMMUNICATION OFFICER AL ERNST & YOUNG ROMÂNIA.

  • REPORTAJ: Guban, clădită de un om ce abia ştia să scrie. Pantofi pentru Sophia Loren şi Elena Ceauşescu

     Guban – creaţia unui om care abia ştia să scrie şi să citească

    Povestea fabricii Guban este, de fapt, povestea fondatorului acesteia, Blaziu Guban, care a înregistrat, de altfel, brandul Guban, ce cuprindea crema de ghete şi producţia de încălţăminte atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Blaziu Guban a crescut într-o familie de părinţi adoptivi, la Oradea. A făcut cinci clase şi abia ştia să scrie şi să citească. În tinereţe a lucrat ca îngrijitor de porci, iar în timpul primului război mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, unde a fost fascinat de combinarea substanţelor de acolo.

    În anul 1932, directorul fabricii Filt din Timişoara a mers în vizită la prietenul său care conducea fabrica de la Oradea la care se angajase şi Blaziu Guban. El căuta un chimist bun şi l-a angajat pe Guban la Timişoara. Acolo, în bucătăria locuinţei sale, Guban a creat o cremă de ghete pe care o punea în cutii metalice refolosite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a răsărit la “umbra” Prispa, casa care produce mai multă energie decât consumă?

    RAMPA DE LANSARE A PROIECTULUI PRISPA A FOST CONCURSUL INTERNAŢIONAL DECATLONUL SOLAR, una dintre cele mai importante competiţii între universităţi la nivel mondial, a cărui ultimă ediţie s-a ţinut anul trecut la Madrid.
    Acolo, casa studenţilor români, cea mai ieftină din concurs şi singura care şi-a găsit un cumpărător, a ieşit pe locul 9 din 18 posibile după ce a avut de înfruntat zece probe în care au fost analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul.

    Numitorul comun al tuturor caselor expuse la Madrid a fost soarele, pentru că fiecare proiect înscris în acest concurs se bazează pe energie fotovoltaică.

    Nici nu s-a terminat însă bine concursul de anul trecut, că deja în România au început pregătirile pentru o nouă participare la Decatlonul Solar din 2014 care se va ţine la Versailles, în Franţa. Iar comparativ cu anul 2012, de data aceasta sunt două echipe din România care vor să ducă mai departe ideea de casă a soarelui: una din Timişoara (upTIM) şi una din Bucureşti (Team Bucharest 2014).

    ECHIPA UPTIM ESTE O ECHIPĂ MULTIDISCIPLINARĂ DIN TOATE CICLURILE UNIVERSITARE (licenţă, master şi doctorat) care acoperă toate domeniile direct legate de construcţii – arhitectură, arhitectura de interior, construcţii civile, instalaţii, precum şi de domeniile conexe – comunicare, marketing, design, sociologie. Parteneriatul Universitatea Politehnică Timişoara şi Universitatea de Vest Timişoara a făcut posibilă realizarea acestei echipe. În prezent numărul membrilor este 27, incluzând colaboratorii şi voluntarii. Vârsta medie este de 23 de ani„, spune Miodrag Popov, project managerul upTIM.
    La fel de tineri sunt şi cei 40 de studenţi care compun echipa care va reprezenta Bucureştiul la Versailles.
    „Momentan suntem în jur de 40 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi implicaţi în proiect, toţi veniţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu„, Universitatea Politehnică, Universitatea de Arte şi Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Suntem o echipă tânără, creativă şi ambiţioasă, cu o medie de vârstă de 24 de ani„, spune Mihai Toader-Pasti, care de la student team leader la Prispa anul trecut, a ajuns acum project manager al Team Bucharest 2014.

    Dincolo de tinereţe, cu ce mai mai vin însă cele două echipe, pentru că ediţia de anul viitor al Decatlonului Solar va fi complet diferită de cea de anul trecut?

    Acum organizatorii cer propuneri de energizare solară pentru aglomeraţiile urbane, caută soluţii pentru oamenii care trăiesc în oraşe şi pentru care o casă la ţară reprezintă deocamdată doar un vis frumos. „Proiectul cu care upTIM se va prezenta în concursul Solar Decathlon Europe 2014 reprezintă o intervenţie pe fondul construit existent, axat pe blocurile de locuinţe colective din panouri prefabricate mari construite în perioada 1970-1989„, explică Miodrag Popov.
    Practic el spune că ideea cu care se duce upTIM la Versailles va fi un fel de alternativă la programul de reabilitare termică, care să reducă cheltuielile la întreţinere şi care să permită adaptarea actualelor apartamente la un nou stil de viaţă. Practic, ar trebui făcută o serie întreagă de intervenţii atât la nivelul exteriorului clădirii, cât şi în interior astfel încât să se îmbunătăţească indicii de confort. Prototipul upTIM constă în crearea unui nou sistem de anvelopare care să permită extensia atât pe orizontală, cât şi pe verticală a apartamentelor şi care să devină cadrul suport pentru implementarea energiilor regenerabile. Studenţii timişoreni cred că acest sistem ar putea fi aplicat la scară largă pe toate tipurile de blocuri.

    „Estimativ, prototipul va costa în jur de 150.000 de euro, întrucât necesită replicarea unui apartament existent. Menţionăm că este vorba de un prototip şi nu de varianta de producţie în masă”, precizează Popov.

    UN ASTFEL DE CONCEPT NU S-AR REZUMA ÎNSĂ NUMAI LA ROMÂNIA, ci ar putea fi aplicat şi în alte ţări din fostul spaţiu sovietic pentru că deja celebrul „bloc comunist„ nu este doar o caracteristică a spaţiului locativ naţional. „Având în vedere că în România 60% din populaţia urbană locuieşte în astfel de blocuri, la fel ca în întreg blocul ex-comunist – Germania de Est, Polonia, Ungaria, Ucraina, Belarus – ne adresăm unei pieţe largi. Proiectul se va intitula Sun District, pornind de la ideea unui cartier solar – cartier care să utilizeze energia soarelui pentru a-şi acoperi cât mai mult din necesarul energetic„, a mai precizat Miodrag Popov.

  • Cine te supraveghează ilegal zi şi noapte

    PE BĂTRÂNUL CONTINENT, lumea nu vorbeşte, pe la colţuri, tocmai de bine despre Facebook şi Google. La târgul de comunicaţii mobile de la Barcelona, operatorii telecom arătau cu degetul către faptul că regulile antimonopoliste se aplică diferit în cazul celor două companii. „Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom„, spunea franc şeful Vodafone Vittorio Colao, arătând către competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor.

    Apoi, Camera Inferioară a Parlamentului german decidea să limiteze mărimea ştirilor pe care Google şi alţi operatori le pot etala în serviciile de căutare pe internet. Publisheri precum Axel Springer şi Bertelsmann, ale căror venituri obţinute din ziare şi reviste sunt în scădere, au cerut ca motoarele de căutare şi servicii precum Google News să plătească pentru ştirile postate. În Franţa, compania anunţa alocarea a 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor digitale ale presei franceze, după o perioadă în care editorii francezi, sprijiniţi de preşedintele Hollande, s-au războit cu Google, la fel ca vecinii nemţi.

    De departe, ştirea care a suscitat cel mai crescut interes se lega de noi investigaţii şi „o măsură punitivă„ din partea autorităţilor europene de reglementare, pentru că Google nu a respectat un termen limită până la care trebuia să arate cum va alinia politica în domeniul confidenţialităţii datelor la reglementările UE, după cum relata Bloomberg, citată de Mediafax.

    MATT BRITTIN, UNUL DINTRE VICEPREŞEDINŢII GOOGLE ÎN EUROPA, vorbea la Londra despre continuarea ofensivei pe toate planurile pentru consolidarea afacerilor companiei în pofida animozităţilor din diverse pieţe: „După ce ani buni ne-am petrecut timp să fim în casele utilizatorilor noştri, acum, când toţi cunoscuţii, informaţiile şi internetul sunt în buzunarul lor, ne adaptăm să fim şi acolo„.

    „Serviciile adiţionale pe care le oferim, precum reţeaua socială Google Plus sau serviciul Google Earth, au rolul de a aduce valoare adăugată pentru utilizatorii finali, dar şi pentru clienţii noştri, care se pot promova mai bine în funcţie de obiceiurile internauţilor şi deci să crească efectul publicităţii„, a declarat Ed Parsons, responsabilul de tehnologie geospaţială.

    Spre exemplu, un client care caută prin Google, de pe mobil, un magazin de electrocasnice va primi printre rezultate pe cele mai apropiate de locul în care se află. Aşadar, un comerciant se va putea promova doar în locul în care activează, iar un astfel de serviciu oferit „plăteşte cât pentru toată investiţia noastră în astfel de sisteme„.

    Ed Parsons spune că aspectele legate de localizare sunt „extrem de sensibile, mai ales în aceste vremuri„, iar pentru a evita intruziunea în viaţa privată, utilizatorului i se solicită acordul pentru a putea fi identificat – la nivel mondial, procentul celor care aleg regulat să poată fi localizaţi este mai mic de 10% şi va rămâne stabil în anii următori, potrivit datelor Google.

    „Ca să fiu sincer, am fost puţin luaţi prin surprindere de impactul pe care l-a avut serviciul Street View asupra oamenilor, aşa că am dezvoltat rapid o tehnologie prin care să blurăm feţele oamenilor sau care să elimine, ca urmare a unor reclamaţii, anumite imagini„, comentează Parsons. Analiştii Bernstein Research consideră că principalele avantaje ale companiei în viitorul apropiat vor fi derivate din rata tot mai ridicată de utilizare a smartphone-urilor şi tabletelor în rândul consumatorilor, care va genera, pe fondul contextului de care menţionează oficialul Google, venituri tot mai mari din publicitate.


    Europa e încă în aşteptarea răspunsurilor la întrebările trimise încă de anul trecut referitoare la respectarea confidenţialităţii datelor.

  • Casa Albă anunţă adoptarea tuturor măsurilor de precauţie necesare, după ameninţările Phenianului

     Întrebată în mod expres despre aparenta deplasare de către autorităţi a unei rachete pe coasta de est a Coreei de Nord, o operaţiune dezvăluită de ministrul sud-coreean al Apărării, preşedinţia americană a declarat că este la curent cu acest eveniment, dar s-a abţinut să îl comenteze în mod specific.

    “Pot să vă spun că am văzut informaţiile de presă (despre această rachetă) şi că vom continua să supraveghem îndeaproape situaţia în peninsula” coreeană, a declarat Jay Carney, un purtător de cuvânt al preşedintelui Barack Obama.

    Anterior, ministrul sud-coreean al Apărării Kim Kwan-jin a declarat, în Parlament, că racheta respectivă este susceptibilă să parcurgă “o distanţă considerabilă”, dar că nu este capabilă să atingă partea continentală a teritoriului Statelor Unite. El a recunoscut că nu ştie dacă racheta este armată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roger Ebert, influent critic de film laureat al premiului Pulitzer, a murit. Obama, Scorsese sau Spielberg şi-au exprimat regretul

     Roger Ebert “a celebrat excelenţa în cinematografie, denunţând în acelaşi timp calitatea slabă, lipsa de originalitate şi mediocritatea (anumitor filme), cu o privire ascuţită, un spirit viu şi o cultură vastă, care i-au încântat pe milioanele sale de cititori şi de telespectatori”, scrie Chicago Sun-Times.

    Preşedintele american Barack Obama a afirmat la rândul său că “industria cinematografică nu va mai fi aceeaşi fără Roger Ebert”.

    “Roger întruchipa cinema-ul. Când nu îi plăcea un film, era sincer. Când îi plăcea, era demonstrativ – captând puterea unică a cinema-ului pentru a ne duce pe toţi în locuri pline de magie”, a declarat Barack Obama într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rombat a finalizat o investiţie de 17 milioane de euro pentru extinderea fabricii de baterii

    Producătorul de acumulatori auto Rombat, controlat de grupul sud-african Metair, a finalizat o investiţie de 17 mil. euro într-o nouă capacitate de producţie la Bistriţa-Năsăud, susţinută în proporţii egale din fonduri proprii şi finanţare guvernamentală nerambursabilă.

    Prin realizarea investiţiei, capacitatea de producţie a Rombat ajunge la 3,3 mil. baterii. În primăvara anului trecut, compania bistriţeană a fost preluată de grupul Metair, care cuprinde companii care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei, predominant în industria auto.

    În cele nouă luni şi jumătate de activitate în cadrul Metair în 2012, Rombat a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 48 mil. euro, valoarea indicelui EBITDA fiind de 5,3 milioane de euro, iar profitul după plata taxelor s-a situat la 3,3 milioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Tudor Constantinescu, Chocolat la ZF Live: Mi-am dorit să fac ceva în România cel puţin la nivel occidental, un restaurant care ar putea concura cu cele de pe podiumul mondial

    După mai mulţi ani în care şi-a încercat talentele culinare în Europa, Statele Unite şi Asia şi a învăţat tainele gastronomiei la cele mai prestigioase şcoli din afară, Tudor Constantinescu a decis să se întoarcă în România şi să pună bazele lanţului de restaurante Chocolat.

    „Butic-restaurantul Chocolat este un concept nou, unde am reuşit să îmbinăm esenţa unui restaurant cu partea de cofetărie, cafenea, salon de ceai şi coktail-bar”, spune Tudor Constantinescu, invitat la ZF Live.

    După ce şi-a încercat spiritul de antreprenor în Belgia, unde a deschis un laborator şi a vândut produse de patiserie la standul său mobil din pieţe volante, Tudor Constantinescu a acceptat provocarea României.

    „Am dorit să fac ceva în Româna cel puţin la acelaşi nivel occidental, un restaurant ca ar putea concura cu cele de pe podiumul mondial”, spune Tudor Constantinescu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro