BusinessMagazin

Blog

  • Mai ieftin cu 8%

    Aprecierea leului este un moment potrivit pentru a importa, la costuri diminuate de un euro in scadere, echipamente si utilaje performante. Cat de mult au profitat intreprinzatorii romani de acest avantaj?


    Pentru milioane de romani care au luat credite in euro, aprecierea monedei nationale inseamna rate mai mici cu 7-8 procente fata de inceputul anului si cu mai bine de 25% fata de acum doi ani. Si cei care doresc sa isi petreaca vacantele in strainatate au motive de bucurie pentru ca platesc acum sejururi cu aproape 15% mai ieftine decat anul trecut, ca urmare a deprecierii monedei europene. Pentru intreprinzatorii romani insa, efectele pe care le-a avut aceasta evolutie surprinzatoare a leului sunt impartite. O parte dintre companii, in special importatorii, au resimtit evolutia cursului valutar ca pe „o gura de oxigen“, dupa cum spune Radu Timis, presedintele Cris-Tim, cel mai mare producator local de mezeluri. Exportatorii, pe de alta parte, au simtit reversul medaliei, pentru ca ei obtin tot mai putini lei cand schimba sumele in euro incasate in urma vanzarii marfurilor peste granita.


    Indiferent ca este vorba de importatori sau exportatori, aprecierea monedei nationale inseamna, cel putin teoretic, un moment in care importurile devin mai ieftine, adica un bun prilej de a cumpara tehnologii si utilaje noi.


    „Este un moment foarte bun pentru investitii“, apreciaza Alin Popescu, director de productie al Jolidon, una dintre companiile romanesti ce aspira la statutul de multinationala. „Noi am profitat de scaderea euro“, adauga el, explicand ca au fost achizitionate trei utilaje noi, dar urmeaza si alte achizitii. Compania clujeana are filiale in Ungaria, Franta si Italia si a inregistrat in 2006  vanzari de 40 de milioane de euro.


    Electrica este o alta companie care a tras foloase din aprecierea accelerata a monedei nationale: la inceputul lunii iulie, compania a inaugurat o statie de transformare de 110/20 kV, „Timpuri Noi“, care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici si industriali din zona cartierului Baneasa. Statia a fost construita in aproximativ un an si, chiar daca aprecierea leului nu a avantajat compania pe toata durata de constructie a statiei – dat fiind ca platile au fost facute pe etape – „ la ultimele doua transe de plati, diferenta fata de primele transe a fost de 8%“, spune reprezentanta Electrica, Elena Voinea.


    Si pentru producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia aceasta ieftinire a fost binevenita, potrivit presedintelui companiei, Radu Ciurtin. „Am facut investitii in aceasta perioada, dar nu special pentru a profita de ieftinirea euro“, sustine el, explicand ca in foarte scurt timp va fi deschisa o noua fabrica Albalact. Pe de alta parte insa, producatorii autohtoni simt amenintarea importurilor, in conditiile in care ieftinirea euro ii favorizeaza pe importatori.


    Aflati intre ciocan si nicovala – adica presati pe de o parte de costurile integrarii „foarte mari“, dupa cum spune Radu Timis si o „perioada de stagnare a pietei, in ciuda asteptarilor de crestere“ – producatorii locali precum Cris-Tim si-au vazut marja de profit coborand la 2-3% din pretul produselor la raft. Si totusi, sustine Timis, pentru a nu-si pierde clientii s-a luat decizia ca preturile sa nu fie majorate, iar in aceste conditii ieftinirea monedei europene este „singura marja de profit care ne-a mai ramas“. Mai ales ca materiile prime folosite de companie provin din import in proportie de 90%.


    Efectele ieftinirii importurilor se vad si la nivel macroeconomic in nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara. In 2007 acesta va atinge, conform Comisiei Nationale de Prognoza, un maxim istoric de cel putin 13 miliarde de euro, fata de aproximativ 10 miliarde de euro anul trecut. Iar aprecierea monedei nationale, sustinuta in special de investitiile speculative care au mizat pe intarirea leului pe fondul convergentei si pe randamentele ridicate pe care le ofera Romania, va continua si pe termen mediu si lung. Mai mult decat atat, intr-un sondaj realizat recent de BUSINESS Magazin o parte dintre bancheri estimau ca euro ar putea cobori la 3 lei chiar la sfarsitul anului curent.


    Tragand linie si adunand, pentru cele mai multe dintre companii deprecierea euro a avut in mod cert parti bune: materii prime mai ieftine, tehnologie noua mai accesibila, rate la credite sensibil diminuate. Pentru exportatori insa – si in special pentru cei ale caror afaceri se bazeaza foarte mult pe Uniunea Europeana – efectele pozitive nu reusesc sa acopere „gaurile“ lasate in bugete de contravaloarea in lei diminuata pentru incasarile in euro.     Dar cat de mult au profitat aceste companii de aprecierea leului pentru a se retehnologiza? Raspunsurile sunt, in randul exportatorilor, impartite.


    Spre exemplu, exportatorii din industria lemnului – care in urma cu ceva mai mult de doi ani pichetau sediul din strada Lipscani al BNR, cerand stoparea aprecierii leului – spun acum ca industria pare sa fi depasit perioada grea. „Iar in 2007 se prevede sa fie si mai bine“, spune Dan Egri, director general al producatorului de mobila Mobex din Targu-Mures.


    Cu toate acestea, prea putine dintre companii au profitat de pe urma ieftinirii importurilor de tehnologie. „Nu faci investitii pentru ca e ieftin“, puncteaza Egri. Un program de investitii este etapizat, poate fi accelerat, ce-i drept, dar trebuie respectati anumiti pasi, sa faci „toate la timpul potrivit“, explica el. Iar producatorii de mobila au intrat intr-un cerc vicios din cauza problemelor cauzate de aprecierea leului, care le-a diminuat profitabilitatea. In plus, chiar daca sunt ceva mai ieftine, castigurile din importurile de tehnologie nu pot acoperi pierderea din exportul de produse finite. „Mobex exporta de un milion de euro in fiecare luna si facem un import de 500.000 de euro pe an“, spune Dan Egri.


    Situatia se regaseste si in alte industrii. „Chiar daca ne-am regrupat dupa dezastrul de anul trecut, nu poti sa ramai intact dupa ce cursul euro ajunge la 3,12 lei“, este de parere Mircea Vasiu, brand manager al Mondostar – companie sibiana producatoare de imbracaminte ce exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia.


    De aceea, in industria textila, poate mai acut decat in altele, producatorii locali se confrunta cu reducerea drastica a profitabilitatii. Pentru a da doar un exemplu, producatorul timisorean de pasmanterie Pasmatex estimeaza pentru acest an un profit de 300.000 de euro, in scadere cu 80% comparativ cu cel realizat in 2006.


    „Nu cred ca profita cineva de ieftinirea euro pentru a cumpara tehnologie. Cum pot sa cumpar tehnologie cand nu mai am piata si mi-am pierdut clientii?“, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex si presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). In aceste conditii, productia de textile-pielarie va scadea cu 20% anul acesta, ritmul fiind de trei ori mai alert decat cel din 2006. „In aceste conditii mai putem avea curaj sa facem investitii in tehnologie?“, intreaba retoric Grapini.

  • Romanul de la Pininfarina

    La 21 de ani, Mihai este unul din cei 11 Panaitesti ce apar in Wikipedia. El crede ca designeri vestiti, ca Luigi Colani sau Giugiaro, sunt depasiti in prezent, cu toate ca are tot respectul pentru munca si realizarile lor. Mesajul lui Mihai Panaitescu ar putea parea infatuat, dar numai cuiva care nu-l cunoaste pe tanarul stagiar de la Pininfarina.


    Mihai vorbeste un pic cantat, probabil din cauza faptului ca trebuie sa se exprime in italiana mare parte din timp. Desi cariera lui practic abia a inceput, parerile sale de mai sus despre designeri sunt intemeiate pe faptul ca a castigat un important concurs international de design, studiaza la una din marile scoli de design ale Europei, Istituto Europeo di Design din Torino si, deloc in ultimul rand, pe faptul ca lucreaza la casa de design Pininfarina.


    In primavara acestui an, presa din toata lumea a dat stirea ca Flux, conceptul desenat de tanarul focsanean, a castigat, in urma votului a 115.000 de internauti, a patra editie a Peugeot Design Competition. In urma cu trei saptamani Mihai a vazut la Paris rezultatul muncii sale, la scara 1/1: modelul spiderului Flux, realizat de o echipa de 20 de oameni. Modelul urmeaza sa fie expus la Salonul Auto de la Frankfurt, care va avea loc in toamna. Fata de desenele initiale, conceptul, realizat cu aproape o jumatate de milion de euro, a fost foarte putin schimbat. „Masina este la fel, volumele si forma sunt aceleasi, au fost schimbate numai unele detalii minore“, spune Mihai.


    Flux este vehiculul care s-a incadrat cel mai bine in tema propusa de constructorul auto francez: simplitate, ergonomie, placere la condus, confort, eficienta, alaturi de o importanta componenta ecologica, pentru ca motorul masinii ar trebui sa fie pe baza de hidrogen. Concursul de design auto pe care l-a castigat Mihai are loc din doi in doi ani; la editia din 2006-2007 au fost depuse 4.000 de proiecte si au participat concurenti din 87 de tari. Membrii Peugeot Style Centre au selectionat 30 de proiecte care au fost supuse votului popular, pe Internet. Din acestea au fost selectionate cele zece proiecte finaliste, iar clasamentul final a fost stabilit de reprezentanti ai Peugeot si Microsoft (consola de jocuri Xbox 360 a fost partener oficial), de ziaristi si, din nou, de cei ce au votat online.


    In „top ten“ au intrat doi romani: alaturi de Flux, LiiON, proiectul clujeanului Cristian Sano s-a clasat pe locul al patrulea si a fost recompensat cu 1.000 de euro.


    Marele premiu al lui Mihai a constat, alaturi de decernarea trofeului La Griffe in cadrul expozitiei auto din primavara de la Geneva, in 6.000 de euro, o consola Xbox 360, prezentarea modelului la Frankfurt, in septembrie 2007, precum si un procent din profiturile ce urmeaza a fi realizate din comercializarea machetei masinii la scara 1/43 de catre compania Norev.


    Modelul Flux va fi inclus in jocul video „Project Gotham 4“, realizat de compania Bizarre Creations si care urmeaza a fi publicat de Microsoft Game Studios in luna septembrie a acestui an, pentru consola Xbox 360. Tocmai aceasta prezentare a jocului i-a dat lui Mihai posibilitatea de a se numara printre Panaitestii care apar in Wikipedia.


    Decernarea premiului – in martie, la salonul de la Geneva – i-a oferit lui Mihai si ceva strangeri de inima, pentru ca Frederic Saint-Geours, directorul general al Peugeot, i-a oferit la ceremonie un plic gol. „Banii i-am primit mai tarziu. S-au gandit, probabil, ca un transfer bancar e mai sigur, dar au uitat sa imi si spuna asta“, zambeste Mihai, care nu este foarte sigur nici de faptul ca Saint-Geours stia ce contine sau nu plicul oferit. „Ma rog, nici consola nu a venit inca, cred ca se misca mai greu“, adauga designerul.


    Mihai a fost cel mai tanar castigator al concursului Peugeot. Nu se considera un stilist adevarat, asa cum au fost creatorii ce privesc masinile ca pe niste obiecte de cult. „As spune ca am un fel de raceala estetica, nu privesc automobilul italieneste, patimas, ci nemteste, mai calm, mai distant“, spune el. Si, desi este sigur ca se va indrepta spre o cariera in designul auto, i-ar placea mai mult in zona de „concept art“, a creatorilor de jocuri de exemplu, care inventeaza lumi complete – peisaje, personaje, haine, vehicule, cladiri – din punct de vedere vizual. Aici intra si critica lui Mihai la adresa unor designeri ca Luigi Colani sau Giorgetto Giugiaro, creatori care „au pornit de la functie pentru a crea forma“. Romanul crede ca „adevarata provocare este functia obtinuta intuind forma“, ceea ce suna ingrozitor de complicat; un exemplu este mai potrivit si vorbeste de faptul ca, pornind de la o floare, a creat un volan aparte, atat prin forma, cat si prin tehnica incorporata.


    Tanarul de 21 de ani crede ca a castigat un an de viata la Istituto Europeo di Design din Torino, pentru ca a fost primit direct in al doilea an de studii din cei trei pe care urmeaza sa-i faca. Absolvent al Liceului de arta din Focsani, a urmat timp de un an cursurile de design ale Universitatii Nicolae Grigorescu din Bucuresti, iar pe italieni i-a convins cu ideile sale, deoarece „pentru a fi admis la institut trebuie sa prezinti idei, sa ai idei bune“. Din scoala crede ca va iesi „mai putin bogat spiritual, dar mai aplicat pe meserie“, pentru ca „nu facem filozofie, ca in Romania, dar facem marketing, ergonomie, grafica 3D, tehnologie“.


    Specializarea in caroserii de automobile l-a adus la usa celor de la Pininfarina, unul dintre cele mai cunoscute nume in acest domeniu. „Am fost la un interviu cu alti doi colegi si eu am fost ales. Banii nu sunt multi pentru un stagiar, dar experienta dobandita este importanta“. Firma Pininfarina a fost fondata in 1930 de Battista „Pinin“ Farina si are astazi 3.500 de angajati in subsidiare din Europa, Maroc si China. Compania este condusa de nepotii lui Battista, Andrea si Paolo Pininfarina (familia a schimbat porecla in nume in 1961).


    „Spiritul italian se vede, nu sunt foarte bine organizati si nu par a avea foarte multi bani, dar atmosfera este foarte buna, oamenii inteligenti, un mediu cosmopolit“. Mihai are colegi nemti, italieni, englezi, coreeni; cu totii vorbesc insa italiana. „Marele castig este ca am invatat sa ma inteleg cu oamenii, trebuie sa intri cumva «blank» ca sa reusesti asta intr-un mediu ca acela“.


    I-ar placea sa lucreze intr-o companie mare, cum este Toyota, care „are bani pentru experimente“, sa faca acel „advanced design“ cu care sunt unii rasfatati la BMW, Volkswagen sau Porsche. Sau, cine stie, peste 20 de ani, un alt articol de revista va spune povestea unui tanar designer italian care a reusit sa se angajeze la cunoscuta companie de design Mihai Panaitescu.

  • Ce spune designerul

    • „In Italia ma simt mai bine, mai relaxat, pentru ca asa este si lumea. Romanii sunt prea iritabili, incepem o discutie cu «nu va suparati», lucru pe care altii nu il au.“
    • „Acolo mananci ceea ce aici doar adulmeci. Romanii viseaza, spun «cum ar fi daca…», in schimb acolo am pus mana, am facut.“
    • „In lumea de astazi exista o omogenitate in creativitate, indusa de Internet, de faptul ca ideile circula si sunt «imprumutate» mult mai usor. In aceste conditii, razbati mai greu.“
    • „Designerii americani sunt mai curajosi fata de europeni, au personalitati puternice si nu se feresc sa le etaleze.“

  • Slab cu designul la export

    Romanii cred ca sunt creativi, dar putini designeri romani au reusit pe plan international.

     

    Daniel Dociu este in prezent art director la producatorul de jocuri ArenaNet, dar a lucrat si pentru Electronic Arts (creative art director si concept artist) sau alte companii producatoare de jocuri. A absolvit la Cluj in 1982 si a plecat din Romania in 1990. Locuieste in SUA, la Redmond.

     

    Marcel Klamer detine, in Germania, firma Klamer Design. A creat, pentru companii germane sau multinationale, obiecte casnice, electronice, birotica, moda. Este in Romania o prezenta activa in juriile multor concursuri de desen si design.

     

    Ion Setran este fiul lui Vladimir Setran, cel ce a fondat sectia de design la Institutul Nicolae Grigorescu. Ion Setran lucreaza la Pininfarina, la departamentul „extra“, adica acolo unde se realizeaza design de produse si interioare, dar a colaborat si la designul auto. Mihai Panaitescu spune ca Ion Setran este respectat, socotit un om de baza al firmei italiene.

  • INTERNATIONAL: China isi reface imaginea de falsificator

    Dupa ani de zile in care a fost acuzata de Occident ca a facut doar gesturi simbolice ca sa lupte impotriva produselor contrafacute si dupa luni de plangeri cu privire la siguranta exporturilor sale, China ia masuri extraordinare ca sa-si schimbe imaginea.


    In iulie, Beijingul a anuntat noi strategii de combatere a contrafacerilor de medicamente si a exporturilor care nu indeplinesc standardele de calitate si siguranta. Oficiali chinezi de rang inalt si autoritatile de reglementare au promis ca vor intari sistemul national de control al sigurantei alimentelor, ca vor intensifica verificarile cu privire la folosirea chimicalelor de catre marii producatori de carne si de fructe de mare si vor crea un sistem care va permite tragerea la raspundere a producatorilor pentru vanzarea de produse care nu indeplinesc standardele.


    Guvernul a anuntat, de asemenea, ca a reusit sa dezmembreze mai multe grupari mafiote care controlau imense centre de productie, unde se falsificau diverse bunuri, de la software Microsoft la Viagra si pasta de dinti Crest.


    Autoritatile chineze au apelat si la Ogilvy Public Relations, o companie internationala de consultanta in management de criza. „Este un efort concertat care trebuie sa arate ca ei chiar fac ceva“, spune Russell Leigh Moses, un experimentat analist politic care locuieste la Beijing. „Se folosesc grupuri de lucru, se dau directive si se inchid fabrici. S-a scos la bataie artileria grea.“


    Impins de la spate de un calcul pragmatic, Beijingul a inceput sa se teama in special ca presiunea internationala in crestere ar putea duce la sanctiuni sau la embargouri care ar incorseta economia in expansiune a Chinei. Inca nu e clar insa daca doar promisiunile de a revizui sistemul de reglementari si de a impune controale vor fi indeajuns, spun analistii, pentru ca unele dintre probleme sunt extrem de adanc inradacinate. „Nu exista o solutie rapida“, spune Henk Bekedam, reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in China.     „China a trecut cam usor peste unele aspecte, pentru ca s-a concentrat pe expansiune. Insa au 5.000 de companii care produc medicamente. Sunt mult prea multe.“ „Guvernul are o posibilitate limitata sa schimbe lucrurile“, spune el. „Trebuie sa inceapa cu chestiunile marunte: sa reduca numarul de oameni pe care-i supravegheaza.“


    Totusi, chiar si criticii Chinei au fost impresionati de setul de schimbari anuntate recent. Actiunile curajoase, spun expertii, sunt in parte menite sa usureze presiunea politica din partea Statelor Unite si a Uniunii Europene, unde organismele de reglementare si politicienii fac presiuni sa obtina asigurari cu privire la calitatea si siguranta bunurilor produse in China, dupa o serie de probleme care au dus la retragerea de pe piata a unor produse ca pasta de dinti, mancare pentru animale, cauciucuri defecte sau jucarii periculoase.


    La Washington, presedintele George W. Bush a cerut unui grup de functionari din guvern sa faca recomandari privitoare la reducerea pericolelor cauzate de alimentele venite din strainatate sau de alte produse importate. Anuntul a coincis cu o serie de audieri din Congres referitoare la siguranta alimentara. In ultimele saptamani, cativa democrati din Congres au facut presiuni pentru masuri mai dure impotriva Chinei, inclusiv sanctiuni comerciale, ca si pentru o suplimentare de fonduri pentru autoritatile SUA care au ca misiune oprirea la granita a importului de produse nesigure venite in special din China.


    Europa este si ea ingrijorata. Oficiali de rang inalt ai Uniunii Europene au stabilit sa se intalneasca in aceasta luna la Beijing cu autoritatile de acolo, pentru a discuta despre siguranta alimentara si alte probleme. Comisarul european pentru protectia consumatorului, Meglena Kuneva, a facut presiuni asupra autoritatilor din China sa-si imbunatateasca standardele, dupa ce a vizitat un laborator guvernamental de testare si o fabrica de jucarii de langa Nanjing.


    Kuneva a spus ca spera ca Beijingul va face progrese, dar a adaugat ca daca produsele sale vor continua sa fie o problema, UE le va bloca accesul pe piata. „Jucarii ca acestea pot ajunge in mainile unor copii, asa ca fa-ti treaba bine“, i-a spus Kuneva unui tanar inspector. „Prestigiul acestei tari este in mainile dumitale.“


    Multi experti se indoiesc ca Beijingul isi poate respecta promisiunile – de altfel, pe unele le-a mai facut si in trecut. Iar demnitarii chinezi nu sunt convinsi ca toate problemele sunt la ei in ograda. Ei au acuzat in repetate randuri mass-media internationale ca exagereaza numarul de probleme ale marfurilor din China. Unii oameni de afaceri chinezi spun ca protectionistii din Occident se folosesc de cazuri izolate ca sa atraga sprijin pentru sanctiuni comerciale, intr-o perioada in care China se confrunta cu un imens excedent comercial in raport cu SUA si UE.


    China a sustinut, de asemenea, ca alimentele pe care le exporta nu sunt de calitate mai proasta decat cele pe care le importa din SUA. Dupa ce in iunie Agentia americana pentru Siguranta Alimentelor si Medicamentelor (FDA) a inceput demersurile pentru blocarea importurilor a cinci sortimente de fructe de mare chinezesti, China a raspuns suspendand o serie de importuri americane de pui congelati si carne de porc, insistand ca acestea erau contaminate cu reziduuri de antibiotice.


    Totusi, multi experti spun ca China a devenit mai sincera cu privire la provocarile carora trebuie sa le faca fata. Guvernul de la Beijing a recunoscut recent ca 20% din bunurile de consum si 14% din anvelopele de camioane pe care le produce nu indeplinesc standardele de securitate.


    Cea mai dramatica masura a fost executarea fostului sef al Agentiei de Stat pentru Siguranta Alimentelor si Medicamentelor, Zheng Xiaoyu, pentru ca ar fi luat mita si nu ar fi reusit sa controleze piata. La cateva zile dupa ce Xiaoyu a fost executat, un oficial de rang inalt din cadrul Agentiei a recunoscut ca obstacolele in calea remedierii deficientelor din sistem erau ingrijoratoare. Aceasta declaratie a fost o turnura surprinzatoare pentru Beijing, care a acceptat destul de greu sa-si asume vina pentru ca ar fi exportat produse cu deficiente.


    Dar analistii spun ca pe masura ce dovezile si vestile proaste au inceput sa se inmulteasca anul acesta, China a fost obligata sa raspunda acuzatiilor din strainatate intr-un mod mai putin belicos, in special pentru ca economia in expansiune a tarii se bazeaza pe investitiile din strainatate si pe comert.


    Recent, guvernul chinez a cautat in Occident consilieri privind managementul crizelor. „In toata istoria lor, autoritatile chineze nu au dorit niciodata consiliere“, spune Scott Kronick, presedinte la Ogilvy Public Relations Worldwide China, care face parte din WPP Group. „Dar au ajuns intr-un mod natural sa caute consiliere. Cred ca recunosc ca nu totul trebuie sa fie trandafiriu.“


    Inalti functionari din diverse organisme de reglementare si ministere au tot tinut conferinte de presa ca sa anunte noile reglementari sau ca sa informeze presa despre succesele lor. Inspectorii de certificare a calitatii au promis sa imbunatateasca rapoartele trimestriale trimise Uniunii Europene cu privire la siguranta bunurilor de larg consum. Si guvernul a comunicat ca are de gand sa ofere recompense substantiale cetatenilor care semnaleaza practicile ilegale din industria alimentara.


    Dar multi experti spun ca problema in China nu este ca ilegalitatile sunt trecute cu vederea, ci ca nu sunt pedepsite. „Problema nu este daca exista legi pentru intreprinderile chinezesti; ele exista“, spune Yasheng Huang, profesor asociat la Scoala de Management Sloan de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

    „Problema este ca autoritatile insele sunt incapabile sa fie impartiale in aplicarea legilor. Acele legi n-au nicio importanta intr-un sistem care nici macar nu pretinde ca ar avea o independenta judiciara, libertate a presei si perspectiva asupra aplicarii legilor.“


    Unii spun ca autoritatile sunt susceptibile de coruptie si ca inspectorii locali pot fi cu usurinta mituiti sau convinsi ca impunerea de sanctiuni asupra companiilor afecteaza dezvoltarea economica si presupune riscul pierderii unor locuri de munca. Aceasta ar putea explica de ce, dupa ani de promisiuni ca vor fi combatute pirateria si contrafacerile, respectivele practici continua sa infloreasca in China, adesea in vazul lumii.


    La sfarsitul lui iulie, FBI si Ministerul chinez al Securitatii Publice au anuntat ca au anihilat una dintre cele mai mari retele de piraterie din istorie, arestand 25 de persoane si inchizand sase facilitati de productie in China. Au mai fost confiscate si produse de soft piratat Microsoft si Symantec in valoare de 500 de milioane de dolari. O zi mai tarziu, guvernul chinez a anuntat ca a confiscat o tona de pilule de Viagra contrafacute si a inchis niste fabrici de medicamente contrafacute care furnizau Tamiflu, medicamente anti-malarie si alte produse.


    Confiscarile pot fi semnul unui progres, dar sunt si un indiciu despre cat de intinsa este aceasta problema pentru China, spun expertii. „Problema e ca acestea sunt niste campanii, asa incat la un moment dat ar putea fi oprite“, spune Moses, analistul de la Beijing.

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA

  • GHID DE PENSII: Ce se intampla cu banii dumneavoastra

    Principiul pensiilor facultative e simplu: pe perioada vietii active, contributorii economisesc benevol o suma de bani pentru a-si asigura o pensie suplimentara la batranete. Ce se intampla insa in cazul in care, spre exemplu, contributiile sunt intrerupte la un moment dat sau contributorul decedeaza?

    Cu o contributie anuala de 200 de euro realizata timp de 35 de ani, un salariat poate obtine o pensie facultativa de circa 135 de euro pe luna, esalonata pe o perioada de pensionare de 15 ani, calculau de curand specialistii de la Raiffeisen Asset Management (RAM). Calculele sunt estimative, iau in considerare un randament mediu anual de 5% si nu reprezinta o garantie ca acesta va fi nivelul pensiei – insa ofera o imagine orientativa a ceea ce poate oferi sistemul privat de pensii. Regulile Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Private (CSSPP) nu permit administratorilor sa promita sau sa garanteze o anumita pensie, insa estimari se pot face. Spre exemplu, potrivit web site-ului pensii.allianztiriac.ro, un participant in varsta de 30 de ani care contribuie la sistem timp de 30 de ani cu o suma lunara de 50 de lei poate acumula in contul sau intre 35.506 lei (scenariul pesimist) si 60.151 lei (scenariul optimist) in cazul in care economiseste intr-un fond cu risc moderat. Suma care, impartita pe o perioada de 15 ani de plati, ar echivala cu o pensie facultativa intre un minim de 197 de lei pe luna (in scenariul pesimist) si 334 lei pe luna (in scenariul optimist). Pastrand aceleasi premise, dar economisind intr-un fond mai riscant, suma acumulata poate fi intre 46.010 lei (pesimist) si 170.013 lei (scenariul pesimist). Pe site-ul Aviva, un instrument de calcul similar arata ca pentru a avea o pensie suplimentara de 150 de lei pe luna (1.800 de lei pe an), o femeie cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie timp de 30 de ani cu o suma lunara de 71 de lei.

    Legea pensiilor facultative le permite sa participe la sistem tuturor persoanelor ce obtin venituri de natura salariala; altfel spus, la un fond facultativ pot contribui angajatii companiilor private, functionarii publici, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, dar si cele care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole. Prin lege, contributia la un fond de pensii facultativ este fixata la maxim 15% din venitul salarial brut lunar. In limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal si, optional, angajatorul poate contribui si el in contul salariatilor. Limita de deductibilitate pentru angajator este tot de 200 de euro. Pana in prezent, contributia minima lunara stabilita de fondurile existente se situeaza intre 35 si 60 de lei. Participarea la un fond de pensii facultative nu afecteaza in niciun fel pensia publica (spre deosebire de pensiile obligatorii administrate privat spre care se va redistribui din sistemul public o anumita suma), ci vine doar in completarea acesteia.

    Contributiile se vireaza de catre angajatorul participantului, in numele acestuia, pe baza informatiilor din actul de aderare; in cazul in care angajatorul este cel care vireaza banii, participantul „scapa” de orice grija. Daca insa virarea contributiei se face individual (cum este cazul contributorilor care nu sunt angajati permanent la o companie, ci desfasoara o activitate independenta), participantul primeste de la administrator un set de documente pretiparite pe baza carora face transferurile lunare.

    Valoarea contributiei se poate modifica oricand, cu conditia ca limitele minime impuse de administratori si cea maxima impusa de lege sa fie respectate. In cazul in care, la un moment dat, participantul nu mai poate plati contributia, aceasta poate fi suspendata si reluata ulterior, in orice moment. Chiar daca inceteaza plata contributiei, participantul isi pastreaza in continuare drepturile, urmand ca la implinirea varstei legale sa beneficieze de o pensie facultativa.

    Dreptul de a incasa pensia facultativa apare, conform legii, doar la varsta de pensionare, stabilita la minim 60 de ani. Pentru a primi o pensie suplimentara, un contributor trebuie insa sa cotizeze la fond timp de cel putin 90 de luni, nu neaparat consecutiv, iar activul sau personal sa fie cel putin egal cu o suma necesara obtinerii pensiei facultative minime (suma ce va fi stabilita de catre CSSPP).

    Ce se intampla insa daca nu au fost platite cele 90 de contributii sau activul personal nu este egal cu suma impusa de CSSPP? Banii nu se pierd, ci participantul primeste suma existenta in contul sau; plata se poate face in doua variante, la alegerea participantului: fie ca plata unica, fie sub forma de plati esalonate in rate pe o perioada de maxim 5 ani. Nici in caz de invaliditate sau de deces al contributorului banii nu se pierd; in cazul in care participantul beneficiaza de pensie de invaliditate pentru afectiuni ce nu ii mai permit reluarea activitatii, procedura este similara celei descrise anterior. In cazul in care are loc decesul participantului inainte de deschiderea dreptului la pensie, suma din cont se plateste mostenitorilor.

  • Puncte cheie

    OFERTA. Pe piata exista deja sase fonduri de pensii facultative, administrate de patru companii: Allianz-Tiriac Pensii Private administreaza AZT Vivace (risc ridicat) si AZT Moderato (risc mediu), ING Asigurari de Viata administreaza ING Optim (risc moderat) si ING Clasic (risc moderat), Aviva administreaza fondul Pensia Mea (risc moderat), BCR Asigurari de Viata are fondul BCR Prudent (risc scazut). Cel mai recent intrat pe piata pensiilor facultative, Raiffeisen Asset Management (RAM) a primit autorizatia pentru o schema de pensii cu grad mediu de risc, Raiffeisen Acumulare. In august li se va alatura si OTP Garancia cu primul sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu.

     

    CONTRIBUTII. Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Nivelul minim al contributiilor este stabilit de catre companii, prin prospectul fondului si se incadreaza in prezent intre 35 de lei si 60 de lei. Contributia neta (respectiv suma platita de catre participanti si/sau in numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transforma in unitati de fond, intr-un cont al participantului. Administratorul investeste banii potrivit politicii sale de investitii, iar suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) reprezinta activul sau personal.

     

    VIRAREA CONTRIBUTIEI. Contributiile se vireaza de catre angajatorul participantului la fond, in numele acestuia, pe baza actului de aderare, odata cu contributia de asigurari sociale (CAS). Pentru participantii ce sunt autorizati sa desfasoare o activitate independenta sau realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, plata contributiei se face direct – modalitatea fiind stabilita prin prospectul schemei facultative. Ca principiu, in acest ultim caz, participantul primeste la inceputul fiecarui an de contract sau ori de cate ori se modifica detaliile de plata un set de documente pretiparite pe baza carora face singur plata contributiei.

     

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul sa isi incaseze pensia facultativa daca indeplineste cumulat trei conditii: a implinit varsta de 60 ani, a platit minim 90 de contributii lunare si activul sau este cel putin egal cu o suma minima ce va fi stabilita prin lege. Daca un participant nu indeplineste una dintre ultimele doua conditii, el poate sa primeasca suma din contul sau ca plata unica sau rate pe o durata de maxim cinci ani.

  • STUDIU DE CAZ: Pateuri mici, profituri mari pentu Fornetti

    Chiar daca ajunsese la finele anului trecut la aproape 520 de magazine deschise in franciza, Fornetti a ramas un lant de patiserii limitate la un singur gen de produse – pateurile mici, vandute la kilogram. Conducerea companiei a decis sa lanseze insa noi produse, mai mari, vandabile la bucata, spre a-si diversifica oferta. Aceste produse reprezinta acum un sfert din vanzarile companiei, care estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro.

     

    CONTEXTUL: Fornetti Romania SRL a incheiat calculele financiare pe 2006 cu o crestere de 24% a cifrei de afaceri si un profit brut mai mare cu peste 15%. Multumitor, dar nu si ca sa asigure perspectiva pe mai departe: piata cerea si altceva decat cateva sortimente de pateuri comercializate la suta de grame.

     

    DECIZIA: Compania a decis sa lanseze noi tipuri de produse, mai mari, care sa fie comercializate la bucata. A luat nastere astfel gama de produse Altro, care initial continea pateurile XXL Altro si din care ulterior au ajuns sa faca parte si produsele de tip Pontino.

     

    EFECTELE: Noile tipuri de produse detin dupa doar cateva luni de la lansare, o cota de 25% din vanzarile companiei, fiind unul din principalele motoare de crestere a afacerilor Fornetti, care tinteste in acest an o majorare a cifrei de afaceri cu aproape 15 procente.

     

    Cautam nevoie de hrana“, spune directorul de relatii publice al Fornetti Romania, Ioan Magheti. Nevoia respectiva a adus companiei anul trecut un profit brut de 4,1 milioane de euro, profitul net fiind estimat la 3,6 milioane. Ce se profileaza insa pentru 2007? „La inceputul acestui an am lansat un proiect in Timisoara, ca urmare a monitorizarii unicului magazin-pilot din cadrul companiei. Observasem in timp o cerere pentru o hrana consistenta, care sa fie servita intr-un interval de timp scurt, eventual si la pachet“, spune Ioan Magheti.

     

    Astfel, dupa ce Fornetti s-a limitat doar la lansari de noi sortimente de pateuri mici, a luat decizia inceperii unei perioade de testare pentru produse mai mari si mai consistente, care sa fie livrate la bucata, spre deosebire de pateurile clasice care se vindeau la gramaj. A fost creata gama de produse Altro, iar primele noutati au fost pateurile XXL, urmate apoi de Pontino.

     

    „Am vazut ca vanzarile merg bine si ca exista potential pentru aceste noi produse. Asa am decis sa le introducem in oferta noastra“, spune reprezentantul companiei. Trecerea de la etapa de test la productia de masa a durat cateva saptamani, fiind necesara achizitia de noi cuptoare de coacere, precum si instruirea personalului, atat cel al fabricii proprii de langa Timisoara, cat si al celui din magazinele deschise in regim de franciza.

     

    Noile produse XXL si Pontino detin acum cote de 8%, respectiv 17% din productia Fornetti. „Nu sunt singurul factor care ne fac sa estimam cresterea cifrei de afaceri la aproape 27 de milioane de euro in acest an, dar este clar ca au succes. Reprezinta un sfert din vanzari“, argumenteaza Ioan Magheti.

     

    Compania si-a bugetat pentru acest an investitii de doua milioane de euro, principalele directii fiind marirea capacitatii de productie cu 30% si construirea unui nou depozit langa Bucuresti. Noul depozit va deservi zona de sud-est a tarii, in timp ce depozitul de la Timisoara va aproviziona zona de vest, iar cel din Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita) – Moldova si centrul tarii.

     

    Cresterea cifrei de afaceri si a profitului ar urma sa fie impulsionata si de marirea retelei de magazine Fornetti. La inceputul acestui an, compania avea deschise in regim de franciza aproximativ 520 de puncte de vanzare, numarul acestora ajungand in acest moment la 585.

     

    Desi oficialii companiei declarasera anterior ca reteaua ar putea sa se extinda in acest an cu 200 de unitati noi, Ioan Magheti spune ca la finalul acestui an vor exista cel mai probabil 650 de patiserii Fornetti. „Unele dintre acestea se inchid si astfel numarul ramane constant. In plus, pe litoral exista o tendinta de sezonalitate care face ca respectivele unitati sa functioneze pentru un numar limitat de luni.“

     

    Dupa conceperea gamei Altro, compania analizeaza posibilitatea introducerii altor produse noi si chiar a unui nou concept de servire. Astfel, nu mai sunt avute in vedere doar locurile intens circulate (bulevarde sau centre comerciale), care reprezinta una din cerintele de baza care trebuie indeplinite pentru a obtine franciza (doritorul trebuie sa dispuna de un spatiu aflat intr-un loc cu o circulatie intensa), ci sunt avute in vedere si alte zone, precum vecinatatea scolilor sau poate a fabricilor. Reprezentantul companiei spune ca s-ar putea dezvolta alte noi tipuri de produse, noile unitati urmand sa semene cu un mic fast-food unde clientii sa poata lua o gustare calda.

     

    „Exista inca discutii asupra acestui aspect, optiunea fiind in analiza“, spune Ioan Magheti despre noul proiect al companiei.

  • FLORIN BALU

    Varsta: 42 de ani

    Functie actuala: managing director al SnackAttack

    Facultate: a absolvit in 1989 Facultatea de Aeronave din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, cu specializarea in structuri de avioane

    • Dupa doua luni ca inginer de zbor, s-a apucat de afaceri dupa Revolutie. 
    • Si-a facut o discoteca, o firma de distributie, o firma cu echipamente de imprimare pentru etichete (MACH), Britcom (reconditionarea si revanzarea electrocasnicelor).
    • Perla coroanei, afacerea cu sandviciuri, Snack Attack, a fost fondata impreuna cu un partener englez, Ben Greig, prin achizitia unei fabrici din Anglia care tocmai daduse faliment. Fabrica a fost demontata bucata cu bucata si adusa la Bucuresti si astfel a inceput o afacere care anul acesta promite ca va ajunge la 7 milioane de euro.

  • PILOTI IN AFACERI

    Absolventii de aeronave care au intrat in mediul economic s-au indreptat in general spre zona financiara, deoarece, asa cum spune Sergiu Oprescu, matematica din facultate creeaza obisnuinta de a „jongla“ rapid cu cifre.

     

    Printre inginerii care acum activeaza in domeniul financiar si in consultanta se afla

    • Vasile Iuga, director general al PricewaterhouseCoopers Romania
    • Sergiu Oprescu, presedinte al Alpha Bank
    • Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro
    • George Teleman, partener al fondului de investitii Equest
    • Bogdan Cretu, director corporate banking al Raiffeisen Bank

     

    O buna parte dintre ingineri au devenit intre timp antreprenori de succes sau conduc acum afaceri importante in telecom sau industrie.

    • Sorin Stoica, fondatorul Dasimpex
    • Florin Balu, fondatorul Snack Attack
    • Emil Deliu, director general al distribuitorului de papetarie si birotica Austral
    • Liviu Tudor, proprietarul producatorului de materiale de constructii Prefabricate Vest
    • Cezar Muntean, actionar Overseas Group – cu activitati in panificatie si distributie de bunuri de larg consum.
    • Adrian Florea, manager dezvoltare produse si servicii al Cosmote
    • Gheorghe Racaru, director general al operatorului aerian low-cost Blue Air