BusinessMagazin

Blog

  • PNL depune un amendament pentru eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale

    „Astăzi (luni – n.r.), în Parlament şi comisiile de specialitate, Comisia de buget finanţe şi Comisia de muncă, grupul Partidului Naţional Liberal depune un amendament pentru eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale”, afirmă Nicoleta Pauliuc.

    Ea specifică faptul că amendamentul vizează nu numai pacientul oncologic.

    „Nu putem accepta ca în momentul în care un pacient oncologic se îmbolnăveşte, merge la tratament, concediul medical pe care statul i-l dă pentru susţinerea ca el să meargă mai departe şi să obţină victoria cu acest diagnostic, concediul medical să fie impozitat”, încheie Pauliuc.

  • Retailerul scandinav JYSK îşi continuă expansiunea în România şi deschide un magazin în Borşa. Compania are planificate alte trei deschideri în primăvară

    JYSK, retailerul scandinav de mobilier şi decoratiuni, continuă expansiunea în România şi deschide joi un magazin în Borşa, ajungând la 139 de unităţi în ţară.

    Retailerul are planificate alte trei deschideri în primăvară, precum şi reamenajarea a cel puţin şase magazine mai vechi, în Cluj, Piteşti, Curtea de Argeş, Galaţi şi Bucureşti. Magazinul din Huşi va fi mutat într-un spaţiu mai mare.

    JYSK are în plan în următoarea perioadă modernizarea tuturor unităţilor mai vechi şi aducerea lor la conceptul de design actual.  În prezent, 115 magazine din cele 139 sunt amenajate conform noului concept.

    “JYSK este prezent în judeţul Maramureş încă de la intrarea companiei pe piaţa locală, al treilea magazin deschis în ţară fiind în Baia Mare. În prezent, avem două magazine în Baia Mare şi unul în Sighetul Marmaţiei, iar acum ajungem şi în zona de est a judeţului, ceea ce facilitează accesul unui număr mai mare de clienţi la produsele şi serviciile noastre. Este o zonă turistică, pitorească, cu multe case de vacanţă şi pensiuni, şi credem că produsele JYSK vor fi apreciate de clienţii din zonă, inclusiv de clienţii Business to Business”, spune Iraida Paiuc, Sales and Marketing Manager JYSK România şi Bulgaria.

    Compania scandinavă îşi desfăşoară activitatea în peste 48 de ţări, are peste 31.000 de angajaţi şi peste 3.300 de magazine. JYSK a inaugurat primul magazin pe data de 2 aprilie 1979 în Danemarca, în oraşul Aarhus, şi a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea.

    Compania JYSK este deţinută de familia fondatorului ei, omul de afaceri danez Lars Larsen, care are în portofoliu şi alte companii, cu o cifră de afaceri anuală de 5,9 miliarde euro în anul financiar 2021-2022. Cifra de afaceri JYSK la nivel global este de 5,2 miliarde euro în anul financiar 2022-2023.

     

  • Tomac: Alianţa Dreapta Unită va avea candidaţi comuni la toate sectoarele Capitalei

    „Indiscutabil, doamna primar Clotilde Armand va fi candidatul dreptei unite şi va fi susţinută de toate partidele, la fel ca şi domnul primar Mihaiu de la Sectorul 2. Deci indiscutabil, vom avea o listă de candidaţi comuni la Consiliul Local, Consiliul General şi pentru primăria fiecărui Sector”, spune Eugen Tomac, întrebat cum va stabili Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP şi Forţa Dreptei) candidaţii la sectoarele Capitalei.


    Liderul PMP spune despre scenariul Marcel Ciolacu candidat la Primăria Capitalei că nimeni nu are şanse să-l învingă pe Nicuşor Dan.

    „Bănuiesc că este un scenariu pe care îl iau în calcul cei din PSD, însă nu mă mai miră nimic. PNL-ul nu mai are propria identitate, el a reuşit să obţină un scor foarte bun în 2020, pentru că a mers pe mesajul: votaţi PNL, scăpaţi de PSD! Astăzi, practic, orice cetăţean de dreapta ştie că un vot dat PNL este de fapt un vot dat PSD-ului”, adaugă Tomac.

    În opinia sa, ”fie Ciolacu, fie oricare candidat din partea acestei monstruoase coaliţii aflate la putere n-are nici o şansă în faţa lui Nicuşor Dan. Este un om care a demonstrat că poate, este un om care a preluat o primărie aflată în faliment, a repus-o pe picioare şi chiar dacă nu comunică zi de zi ceea ce face, cetăţenii observă diferenţa. Eu sunt absolut convins că indiferent pe cine vor împinge PSD şi PNL în bătălie la Primăria Capitalei, nu va avea nici o şansă, nici măcar Marcel Ciolacu”.

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista albă” pentru al patrulea trimestru al anului 2023

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T4 203, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista albă” sunt incluse firmele care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante în T4 2023.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2023 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2023.

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

     

  • Numărul victimelor incendiilor de vegetaţie din Chile a crescut foarte mult

    Preşedintele Gabriel Boric a avertizat că numărul morţilor ar putea creşte pe măsură ce salvatorii ajung în zonele cele mai afectate, potrivit Sky News.

    Cel puţin 1.600 de persoane au rămas fără locuinţe în urma incendiilor care au făcut ravagii în special în regiunea centrală a ţării.

    Incendiile au ajuns până la periferia oraşului de coastă Vina del Mar, situat la aproximativ 122 de kilometri de capitala Santiago. Oraşul are aproximativ 300.000 de locuitori. Mai multe imobile au fost distruse, în timp ce 200 de persoane din oraş şi zonele înconjurătoare au fost date dispărute.

    O faimoasă grădină botanică fondată în 1931 a fost distrusă de flăcări.

    Incendiile din jurul oraşului Vina del Mar au început în zone muntoase greu accesibile, dar s-au extins către regiunile dens populate cu ajutorul căldurii şi vântului puternic.

  • Mult-aşteptatele reduceri de dobândă încă întârzie: Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că americanii ar putea fi nevoiţi să aştepte după luna martie pentru ca banca centrală să reducă dobânzile, deoarece oficialii aşteaptă mai multe date economice care să confirme că inflaţia se îndreaptă spre 2%

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că americanii ar putea fi nevoiţi să aştepte după luna martie pentru ca banca centrală să reducă dobânzile, deoarece oficialii aşteaptă mai multe date economice care să confirme că inflaţia se îndreaptă spre 2%, potrivit Bloomberg. 

    Într-un interviu realizat joi cu emisiunea 60 Minutes de la CBS, difuzat duminică seara, Powell a încercat să explice unui public larg raţionamentul băncii centrale pentru eventualele reduceri.

    “Pericolul de a ne mişca prea repede este că treaba nu este complet terminată şi că datele foarte bune pe care le-am avut în ultimele şase luni se dovedesc cumva a nu fi un indicator real al direcţiei în care se îndreaptă inflaţia”, a declarat Powell în interviul acordat lui Scott Pelley de la CBS, potrivit unei transcrieri furnizate de televiziune.

    “Nu credem că acesta este cazul”, a spus el. “Dar ceea ce este prudent de făcut este să, este doar să acordăm ceva timp şi să vedem dacă datele continuă să confirme că inflaţia se îndreaptă spre 2% într-un mod sustenabil”.

    Powell a declarat că nu este probabil ca Federal Open Market Committee, grupul de experţi al Fed care stabileşte ratele dobânzilor, “să ajungă la acest nivel de încredere” cu privire la traiectoria inflaţiei până la reuniunea din 19-20 martie, reluând remarcile făcute miercuri la o conferinţă de presă.

    Pelley a spus într-o voce din off că Powell a sugerat că prima reducere ar putea avea loc în jurul jumătăţii anului, deşi transcrierea interviului – care a inclus comentarii care nu au fost difuzate în timpul emisiunii – nu indică acest lucru.
     

  • Big Tech îşi măreşte profiturile substanţial printr-o simplă modificare contabilă: Microsoft, Google, Meta şi Amazon au adăugat aproape 10 miliarde de dolari la profiturile lor în ultimii doi ani după ce au crescut estimarea duratei de viaţă a serverlor

    Microsoft, Google, Meta şi Amazon au adăugat aproape 10 miliarde de dolari la profiturile lor în ultimii doi ani prin prelungirea duratei estimate de viaţă a serverelor lor, o schimbare contabilă care va ajuta la atenuarea costurilor viitoare, cum ar fi dezvoltarea inteligenţei artificiale generative, scrie FT. 

    Marile companii din domeniul tehnologiei, care au raportat toate o creştere trimestrială puternică a profiturilor în această săptămână, au revizuit în ultimii ani modul în care au contabilizat durata de funcţionare preconizată a echipamentelor lor tehnice, în acelaşi timp în care au fost presate să reducă costurile şi au început să realoce resurse către produsele de inteligenţă artificială.

    Acest lucru a dus la o creştere a veniturilor de 6 miliarde de dolari numai la Google şi Microsoft anul trecut. Alte grupuri, precum Amazon, au prelungit şi mai mult durata de viaţă estimată a activelor lor în această lună, ceea ce va însemna mai multe profituri în acest an.

    Ca parte a contabilităţii lor financiare, companiile estimează cât timp vor dura activele pentru a calcula cât de repede trebuie să le deprecieze, ceea ce are un impact asupra sumei pe care o impută pe profit în fiecare an.

    Prelungirea duratei de viaţă estimate a activelor reduce cheltuielile de depreciere, adăugând în acest caz aproximativ 10 miliarde de dolari la profiturile colective raportate de companii.

    În cazul în care estimările sunt corecte, iar companiile reuşesc să folosească mai mult serverele lor, acest lucru ar reduce, de asemenea, suma pe care o cheltuiesc în viitor, oferindu-le mai mult randament în ceea ce priveşte cheltuielile uriaşe de capital preconizate pentru inteligenţa artificială.

  • Delaware vs Musk: Poate şeful Tesla să încline balanţa împotriva unei instanţe de top din lumea businessului? Ameninţarea miliardarului de a muta sediul legal al companiei în Texas a relansat dezbaterea privind dominaţia unui stat mic în mediul corporate

    ”Aveţi o grămadă de judecători la Wilmington care ne ameninţă viitorul, care scad nivelul de trai al cetăţenilor americani.” Aceste cuvinte nu au venit din partea lui Elon Musk, care săptămâna trecută şi-a exprimat furia faţă de instanţa din Delaware care a anulat pachetul său salarial de 56 de miliarde de dolari de la Tesla.

    Mai degrabă, reproşul a venit în 1989 de la Marty Lipton, naşul dreptului modern al fuziunilor şi achiziţiilor, care a susţinut că Delaware Court of Chancery devenise prea neîndurător cu clienţii săi corporativi în războaiele de preluare din acel deceniu.

    La vremea respectivă, Lipton s-a întrebat cu voce tare despre faptul că societăţile de top îşi părăsesc domiciliul din Delaware – unde majoritatea marilor companii americane cotate la bursă aleg să se constituie – pentru New Jersey şi Pennsylvania, pentru a găsi judecători mai prietenoşi.

    Dar un exod nu s-a materializat niciodată. În cele din urmă, Lipton a devenit unul dintre principalii evanghelişti ai “Delaware Way”. Firma sa de avocatură, Wachtell Lipton Rosen & Katz, a dominat mai târziu practica de reprezentare a consiliilor de administraţie ale societăţilor în litigiile din Delaware, angajând chiar mai mulţi judecători din Delaware după ce aceştia s-au retras din magistratură.

    Musk relansează acum dezbaterea despre Delaware şi despre puterea pe care instanţele sale o exercită asupra Americii corporative. El s-a angajat să lase acţionarii să voteze dacă Tesla ar trebui să îşi mute sediul social în Texas, care şi-a promovat instanţele ca fiind un sanctuar corporatist.

    Publicul internaţional al lui Musk a atras o atenţie fără precedent asupra subiectului, altădată de nişă, al încorporării. Cei mai mulţi observatori din Delaware nu sunt, totuşi, îngrijoraţi. Din cele 470 de companii publice din Fortune 500, 328 îşi au sediul corporativ în acest stat mic, din mijlocul Atlanticului, cunoscut mai ales pentru preşedintele Joe Biden şi grupul chimic DuPont, atraşi în parte de regimul său stabil şi bine înţeles de drept corporativ.

    Tribunalul din Delaware este structurat ca o “instanţă de echitate”, care se bazează pe principii juridice pentru a pune în aplicare idealurile de echitate. Cazurile sale nu sunt judecate de juraţi, ci de judecători înşişi, cunoscuţi sub numele de cancelari sau vicecancelari. Îşi are originea în 1792 şi este inspirată de modelul Înaltei Curţi de Cancelarie din Marea Britanie.

    Deceniile de precedente care ghidează tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii şi luptele de procură pe care le-a produs, precum şi comunitatea juridică profund înrădăcinată din Delaware, ar fi aproape imposibil de reprodus în altă parte, a declarat Joel Fleming, un litigator de lungă durată al reclamanţilor din Delaware.

    Un studiu din 2001 a constatat că societăţile cu sediul în Delaware au beneficiat de o primă de evaluare. “Dacă presupunem că fondatorii şi managerii au un stimulent pentru a-şi minimiza costul capitalului, ei vor prefera să se constituie într-un stat care asigură protecţia investitorilor”, a declarat Stephen Bainbridge, profesor de drept societar la UCLA.

    Bainbridge a declarat că el crede că dorinţa statului Delaware de a valorifica Musk va susţine supremaţia statului, mai degrabă decât să o ameninţe.

    Ca regulă generală, Delaware preferă să nu intervină în procesul de luare a deciziilor corporative. Faimoasa sa “regulă a judecăţii de afaceri” înseamnă că directorii independenţi nu pot fi traşi la răspundere pentru deciziile pe care le iau în numele acţionarilor, atâta timp cât au acţionat cu suficientă atenţie şi cu bună credinţă.

    “După “bancher de investiţii”, “director independent al unei companii publice din Delaware” este cea mai sigură funcţie în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor”, îi plăcea să glumească Leo Strine, fost preşedinte al Curţii Supreme din Delaware.

    Musk a beneficiat de această reticenţă de a interveni atunci când instanţele din Delaware au refuzat să îl sancţioneze în legătură cu preluarea SolarCity de către Tesla în 2016, după ce acţionarii producătorului auto l-au acuzat că a folosit o parte a imperiului său pentru a salva o alta.

    Dar regula deferenţială nu se aplică atunci când instanţa vede suficiente dovezi că directorii erau prea apropiaţi de persoana care se afla în spatele unei tranzacţii. Musk s-a aflat de partea perdantă a acestei doctrine atunci când directorii şi conducerea Tesla care au negociat acordul de remunerare au fost consideraţi de cancelarul Kathaleen McCormick ca fiind apropiaţi de magnat.

    Analiza juridică detaliată a acesteia – precum şi o privire în profunzime asupra mecanismelor financiare ale acordului de remunerare fără precedent al lui Musk – reprezintă coloana vertebrală a tribunalului specializat Delaware Court of Chancery.

    Cu toate acestea, instanţa nu a fost ferită de critici, chiar înainte de explozia lui Musk. Ceea ce a fost o instanţă în mare parte tehnocratică se luptă cu războaiele culturale moderne privind “capitalismul părţilor interesate” şi ESG, atrăgând deja actori politici sau sociali care doresc să folosească o instanţă de afaceri pentru a face o afirmaţie mai amplă.

    Delaware a deschis uşa pentru ca consiliile de administraţie să fie trase la răspundere de către acţionari pentru că nu au reuşit să prevină scandalurile. Boeing, de exemplu, a soluţionat astfel de acuzaţii cu privire la avioanele 737 Max pentru mai mult de 200 de milioane de dolari. Separat, Court of Chancery a respins anul trecut o cerere obişnuită de “cărţi şi înregistrări” din partea unui acţionar care dorea să afle cum a reacţionat Disney la legislaţia “Don’t Say Gay” din Florida.

  • Infotrafic: ploile şi vântul puternic afectează circulaţia maşinilor pe numeroase şosele ale ţării

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că luni dimineaţă „nu sunt semnalate autostrăzi sau drumuri naţionale cu circulaţia oprită ca urmare a condiţiilor meteorologice sau a vreunui accident rutier”.

    La nivel naţional, circulaţia rutieră se desfăşoară parţial pe un carosabil umed, cu vizibilitate bună, valorile de trafic fiind reduse.

    Pe autostrada A1 Sibiu-Deva, traficul rutier se desfăşoară pe un carosabil umed, pe tronsonul kilometric 334 – 412 plouă, iar pe segmentul cuprins între km. 225 – 292 este vânt puternic.

    Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti-Piteşti, A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti-Braşov şi DN 1 Ploieşti-Braşov, „se circulă pe un carosabil preponderent uscat, cu vizibilitate bună, valorile de trafic fiind reduse”.

    Totuşi, ploile şi vântul puternic afectează circulaţia maşinilor pe unele sectoare de drum.

    „În condiţii de vânt puternic, pentru evitarea implicării în accidente, conducătorii auto trebuie să-şi sporească prudenţa pe toată durata deplasării, dar mai ales la ieşirile din tronsoanele împădurite, la intrările şi ieşirile de pe poduri sau la încrucişările cu autovehiculele cu gabarit mare. Rafalele de vânt laterale modifică ţinuta de drum a maşinilor, cu atât mai mult cu cât viteza cu care se circulă este mai mare”, au transmis autorităţile.

  • Grammy: Taylor Swift este singura artistă care câştigă de patru ori premiul pentru albumul anului

    Taylor Swift a câştigat duminică premiul Grammy pentru albumul anului. Ea a primit premiul pentru albumul pop „Midnights” în timpul unei ceremonii dominate de muziciene.

    Billie Eilish a primit premiul cântecul anului pentru „What Was I Made For?”, o piesă realizată pentru coloana sonoră a filmului „Barbie”.

    Miley Cyrus a obţinut premiul pentru înregistrarea anului cu piesa „Flowers”. Premiul pentru cel mai bun artist debutant a revenit cântăreţei de R&B şi pop Victoria Monet.

    Câştigătorii au fost aleşi de muzicienii, producătorii, inginerii şi alţii care alcătuiesc Academia de Înregistrări, potrivit Reuters. Grupul a încercat să-şi diversifice componenţa în ultimii ani, invitând mai multe femei şi oameni de culoare în rândurile sale.