BusinessMagazin

Blog

  • GHID DE PENSII: Ce se intampla cu banii dumneavoastra

    Principiul pensiilor facultative e simplu: pe perioada vietii active, contributorii economisesc benevol o suma de bani pentru a-si asigura o pensie suplimentara la batranete. Ce se intampla insa in cazul in care, spre exemplu, contributiile sunt intrerupte la un moment dat sau contributorul decedeaza?

    Cu o contributie anuala de 200 de euro realizata timp de 35 de ani, un salariat poate obtine o pensie facultativa de circa 135 de euro pe luna, esalonata pe o perioada de pensionare de 15 ani, calculau de curand specialistii de la Raiffeisen Asset Management (RAM). Calculele sunt estimative, iau in considerare un randament mediu anual de 5% si nu reprezinta o garantie ca acesta va fi nivelul pensiei – insa ofera o imagine orientativa a ceea ce poate oferi sistemul privat de pensii. Regulile Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Private (CSSPP) nu permit administratorilor sa promita sau sa garanteze o anumita pensie, insa estimari se pot face. Spre exemplu, potrivit web site-ului pensii.allianztiriac.ro, un participant in varsta de 30 de ani care contribuie la sistem timp de 30 de ani cu o suma lunara de 50 de lei poate acumula in contul sau intre 35.506 lei (scenariul pesimist) si 60.151 lei (scenariul optimist) in cazul in care economiseste intr-un fond cu risc moderat. Suma care, impartita pe o perioada de 15 ani de plati, ar echivala cu o pensie facultativa intre un minim de 197 de lei pe luna (in scenariul pesimist) si 334 lei pe luna (in scenariul optimist). Pastrand aceleasi premise, dar economisind intr-un fond mai riscant, suma acumulata poate fi intre 46.010 lei (pesimist) si 170.013 lei (scenariul pesimist). Pe site-ul Aviva, un instrument de calcul similar arata ca pentru a avea o pensie suplimentara de 150 de lei pe luna (1.800 de lei pe an), o femeie cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie timp de 30 de ani cu o suma lunara de 71 de lei.

    Legea pensiilor facultative le permite sa participe la sistem tuturor persoanelor ce obtin venituri de natura salariala; altfel spus, la un fond facultativ pot contribui angajatii companiilor private, functionarii publici, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, dar si cele care realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole. Prin lege, contributia la un fond de pensii facultativ este fixata la maxim 15% din venitul salarial brut lunar. In limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal si, optional, angajatorul poate contribui si el in contul salariatilor. Limita de deductibilitate pentru angajator este tot de 200 de euro. Pana in prezent, contributia minima lunara stabilita de fondurile existente se situeaza intre 35 si 60 de lei. Participarea la un fond de pensii facultative nu afecteaza in niciun fel pensia publica (spre deosebire de pensiile obligatorii administrate privat spre care se va redistribui din sistemul public o anumita suma), ci vine doar in completarea acesteia.

    Contributiile se vireaza de catre angajatorul participantului, in numele acestuia, pe baza informatiilor din actul de aderare; in cazul in care angajatorul este cel care vireaza banii, participantul „scapa” de orice grija. Daca insa virarea contributiei se face individual (cum este cazul contributorilor care nu sunt angajati permanent la o companie, ci desfasoara o activitate independenta), participantul primeste de la administrator un set de documente pretiparite pe baza carora face transferurile lunare.

    Valoarea contributiei se poate modifica oricand, cu conditia ca limitele minime impuse de administratori si cea maxima impusa de lege sa fie respectate. In cazul in care, la un moment dat, participantul nu mai poate plati contributia, aceasta poate fi suspendata si reluata ulterior, in orice moment. Chiar daca inceteaza plata contributiei, participantul isi pastreaza in continuare drepturile, urmand ca la implinirea varstei legale sa beneficieze de o pensie facultativa.

    Dreptul de a incasa pensia facultativa apare, conform legii, doar la varsta de pensionare, stabilita la minim 60 de ani. Pentru a primi o pensie suplimentara, un contributor trebuie insa sa cotizeze la fond timp de cel putin 90 de luni, nu neaparat consecutiv, iar activul sau personal sa fie cel putin egal cu o suma necesara obtinerii pensiei facultative minime (suma ce va fi stabilita de catre CSSPP).

    Ce se intampla insa daca nu au fost platite cele 90 de contributii sau activul personal nu este egal cu suma impusa de CSSPP? Banii nu se pierd, ci participantul primeste suma existenta in contul sau; plata se poate face in doua variante, la alegerea participantului: fie ca plata unica, fie sub forma de plati esalonate in rate pe o perioada de maxim 5 ani. Nici in caz de invaliditate sau de deces al contributorului banii nu se pierd; in cazul in care participantul beneficiaza de pensie de invaliditate pentru afectiuni ce nu ii mai permit reluarea activitatii, procedura este similara celei descrise anterior. In cazul in care are loc decesul participantului inainte de deschiderea dreptului la pensie, suma din cont se plateste mostenitorilor.

  • Puncte cheie

    OFERTA. Pe piata exista deja sase fonduri de pensii facultative, administrate de patru companii: Allianz-Tiriac Pensii Private administreaza AZT Vivace (risc ridicat) si AZT Moderato (risc mediu), ING Asigurari de Viata administreaza ING Optim (risc moderat) si ING Clasic (risc moderat), Aviva administreaza fondul Pensia Mea (risc moderat), BCR Asigurari de Viata are fondul BCR Prudent (risc scazut). Cel mai recent intrat pe piata pensiilor facultative, Raiffeisen Asset Management (RAM) a primit autorizatia pentru o schema de pensii cu grad mediu de risc, Raiffeisen Acumulare. In august li se va alatura si OTP Garancia cu primul sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu.

     

    CONTRIBUTII. Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Nivelul minim al contributiilor este stabilit de catre companii, prin prospectul fondului si se incadreaza in prezent intre 35 de lei si 60 de lei. Contributia neta (respectiv suma platita de catre participanti si/sau in numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transforma in unitati de fond, intr-un cont al participantului. Administratorul investeste banii potrivit politicii sale de investitii, iar suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) reprezinta activul sau personal.

     

    VIRAREA CONTRIBUTIEI. Contributiile se vireaza de catre angajatorul participantului la fond, in numele acestuia, pe baza actului de aderare, odata cu contributia de asigurari sociale (CAS). Pentru participantii ce sunt autorizati sa desfasoare o activitate independenta sau realizeaza venituri din activitati profesionale sau agricole, plata contributiei se face direct – modalitatea fiind stabilita prin prospectul schemei facultative. Ca principiu, in acest ultim caz, participantul primeste la inceputul fiecarui an de contract sau ori de cate ori se modifica detaliile de plata un set de documente pretiparite pe baza carora face singur plata contributiei.

     

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul sa isi incaseze pensia facultativa daca indeplineste cumulat trei conditii: a implinit varsta de 60 ani, a platit minim 90 de contributii lunare si activul sau este cel putin egal cu o suma minima ce va fi stabilita prin lege. Daca un participant nu indeplineste una dintre ultimele doua conditii, el poate sa primeasca suma din contul sau ca plata unica sau rate pe o durata de maxim cinci ani.

  • STUDIU DE CAZ: Pateuri mici, profituri mari pentu Fornetti

    Chiar daca ajunsese la finele anului trecut la aproape 520 de magazine deschise in franciza, Fornetti a ramas un lant de patiserii limitate la un singur gen de produse – pateurile mici, vandute la kilogram. Conducerea companiei a decis sa lanseze insa noi produse, mai mari, vandabile la bucata, spre a-si diversifica oferta. Aceste produse reprezinta acum un sfert din vanzarile companiei, care estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro.

     

    CONTEXTUL: Fornetti Romania SRL a incheiat calculele financiare pe 2006 cu o crestere de 24% a cifrei de afaceri si un profit brut mai mare cu peste 15%. Multumitor, dar nu si ca sa asigure perspectiva pe mai departe: piata cerea si altceva decat cateva sortimente de pateuri comercializate la suta de grame.

     

    DECIZIA: Compania a decis sa lanseze noi tipuri de produse, mai mari, care sa fie comercializate la bucata. A luat nastere astfel gama de produse Altro, care initial continea pateurile XXL Altro si din care ulterior au ajuns sa faca parte si produsele de tip Pontino.

     

    EFECTELE: Noile tipuri de produse detin dupa doar cateva luni de la lansare, o cota de 25% din vanzarile companiei, fiind unul din principalele motoare de crestere a afacerilor Fornetti, care tinteste in acest an o majorare a cifrei de afaceri cu aproape 15 procente.

     

    Cautam nevoie de hrana“, spune directorul de relatii publice al Fornetti Romania, Ioan Magheti. Nevoia respectiva a adus companiei anul trecut un profit brut de 4,1 milioane de euro, profitul net fiind estimat la 3,6 milioane. Ce se profileaza insa pentru 2007? „La inceputul acestui an am lansat un proiect in Timisoara, ca urmare a monitorizarii unicului magazin-pilot din cadrul companiei. Observasem in timp o cerere pentru o hrana consistenta, care sa fie servita intr-un interval de timp scurt, eventual si la pachet“, spune Ioan Magheti.

     

    Astfel, dupa ce Fornetti s-a limitat doar la lansari de noi sortimente de pateuri mici, a luat decizia inceperii unei perioade de testare pentru produse mai mari si mai consistente, care sa fie livrate la bucata, spre deosebire de pateurile clasice care se vindeau la gramaj. A fost creata gama de produse Altro, iar primele noutati au fost pateurile XXL, urmate apoi de Pontino.

     

    „Am vazut ca vanzarile merg bine si ca exista potential pentru aceste noi produse. Asa am decis sa le introducem in oferta noastra“, spune reprezentantul companiei. Trecerea de la etapa de test la productia de masa a durat cateva saptamani, fiind necesara achizitia de noi cuptoare de coacere, precum si instruirea personalului, atat cel al fabricii proprii de langa Timisoara, cat si al celui din magazinele deschise in regim de franciza.

     

    Noile produse XXL si Pontino detin acum cote de 8%, respectiv 17% din productia Fornetti. „Nu sunt singurul factor care ne fac sa estimam cresterea cifrei de afaceri la aproape 27 de milioane de euro in acest an, dar este clar ca au succes. Reprezinta un sfert din vanzari“, argumenteaza Ioan Magheti.

     

    Compania si-a bugetat pentru acest an investitii de doua milioane de euro, principalele directii fiind marirea capacitatii de productie cu 30% si construirea unui nou depozit langa Bucuresti. Noul depozit va deservi zona de sud-est a tarii, in timp ce depozitul de la Timisoara va aproviziona zona de vest, iar cel din Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita) – Moldova si centrul tarii.

     

    Cresterea cifrei de afaceri si a profitului ar urma sa fie impulsionata si de marirea retelei de magazine Fornetti. La inceputul acestui an, compania avea deschise in regim de franciza aproximativ 520 de puncte de vanzare, numarul acestora ajungand in acest moment la 585.

     

    Desi oficialii companiei declarasera anterior ca reteaua ar putea sa se extinda in acest an cu 200 de unitati noi, Ioan Magheti spune ca la finalul acestui an vor exista cel mai probabil 650 de patiserii Fornetti. „Unele dintre acestea se inchid si astfel numarul ramane constant. In plus, pe litoral exista o tendinta de sezonalitate care face ca respectivele unitati sa functioneze pentru un numar limitat de luni.“

     

    Dupa conceperea gamei Altro, compania analizeaza posibilitatea introducerii altor produse noi si chiar a unui nou concept de servire. Astfel, nu mai sunt avute in vedere doar locurile intens circulate (bulevarde sau centre comerciale), care reprezinta una din cerintele de baza care trebuie indeplinite pentru a obtine franciza (doritorul trebuie sa dispuna de un spatiu aflat intr-un loc cu o circulatie intensa), ci sunt avute in vedere si alte zone, precum vecinatatea scolilor sau poate a fabricilor. Reprezentantul companiei spune ca s-ar putea dezvolta alte noi tipuri de produse, noile unitati urmand sa semene cu un mic fast-food unde clientii sa poata lua o gustare calda.

     

    „Exista inca discutii asupra acestui aspect, optiunea fiind in analiza“, spune Ioan Magheti despre noul proiect al companiei.

  • FLORIN BALU

    Varsta: 42 de ani

    Functie actuala: managing director al SnackAttack

    Facultate: a absolvit in 1989 Facultatea de Aeronave din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, cu specializarea in structuri de avioane

    • Dupa doua luni ca inginer de zbor, s-a apucat de afaceri dupa Revolutie. 
    • Si-a facut o discoteca, o firma de distributie, o firma cu echipamente de imprimare pentru etichete (MACH), Britcom (reconditionarea si revanzarea electrocasnicelor).
    • Perla coroanei, afacerea cu sandviciuri, Snack Attack, a fost fondata impreuna cu un partener englez, Ben Greig, prin achizitia unei fabrici din Anglia care tocmai daduse faliment. Fabrica a fost demontata bucata cu bucata si adusa la Bucuresti si astfel a inceput o afacere care anul acesta promite ca va ajunge la 7 milioane de euro.

  • PILOTI IN AFACERI

    Absolventii de aeronave care au intrat in mediul economic s-au indreptat in general spre zona financiara, deoarece, asa cum spune Sergiu Oprescu, matematica din facultate creeaza obisnuinta de a „jongla“ rapid cu cifre.

     

    Printre inginerii care acum activeaza in domeniul financiar si in consultanta se afla

    • Vasile Iuga, director general al PricewaterhouseCoopers Romania
    • Sergiu Oprescu, presedinte al Alpha Bank
    • Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro
    • George Teleman, partener al fondului de investitii Equest
    • Bogdan Cretu, director corporate banking al Raiffeisen Bank

     

    O buna parte dintre ingineri au devenit intre timp antreprenori de succes sau conduc acum afaceri importante in telecom sau industrie.

    • Sorin Stoica, fondatorul Dasimpex
    • Florin Balu, fondatorul Snack Attack
    • Emil Deliu, director general al distribuitorului de papetarie si birotica Austral
    • Liviu Tudor, proprietarul producatorului de materiale de constructii Prefabricate Vest
    • Cezar Muntean, actionar Overseas Group – cu activitati in panificatie si distributie de bunuri de larg consum.
    • Adrian Florea, manager dezvoltare produse si servicii al Cosmote
    • Gheorghe Racaru, director general al operatorului aerian low-cost Blue Air

  • GEORGE TELEMAN

    Varsta: 40 de ani

    Functie actuala: partener al Equest Romania

    Facultate: A absolvit Facultatea de Aeronautica din cadrul Universitatii Politehnice in 1989

    • A fost sef de promotie si a lucrat cateva luni in cercetare, la Bucuresti.
    • A lucrat in cadrul Amstrad, o companie nemteasca, si ca referent la Ambasada Romaniei de la Singapore, unde a urmat si cursurile Institutului de Banci si Finante. Acolo a intalnit si cativa oameni cu care, peste o vreme, avea sa se lanseze in afaceri.
    • In 2002, cand s-a intors in Romania, nu avea decat „relatii foarte bune cu companii din Londra si Singapore“. In Londra a avut primul contact cu britanicii de la Equest pe care, in 2005, i-a adus in Romania.

  • Se decid in trei luni

    Dupa ce a inceput in acest an activitatea in Romania si Rusia, Bank of Cyprus intentioneaza sa cumpere o banca in Ucraina in urmatoarele trei luni. Anuntul a fost facut de directorul adjunct al bancii, Charilaos Stavrakis, intr-un interviu acordat agentiei Reuters.

     

    „Ucraina este o piata uriasa in expansiune. Dorim sa achizitionam o banca mica pentru a o folosi ca vehicul pentru a intra pe piata“, a explicat Stavrakis. In prezent, cipriotii evalueaza patru – cinci banci care indeplinesc urmatoarele conditii minime: o retea rezonabila, de preferat peste 20 – 30 de sucursale si o reputatie buna. Conform planului de afaceri al bancii, activitatile din afara tarii ar urma sa reprezinte aproximativ 70% din operatiunile derulate de banca. Bank of Cyprus este cea mai mare institutie de credit din Cipru, detinand o cota de piata de 29%. In urmatorii trei ani, banca isi propune sa ajunga in Romania la cel putin 10-20 de sucursale. 

  • SERGIU OPRESCU

    Varsta: 43 de ani

    Functie actuala: presedinte al Alpha Bank Romania

    Facultate: A terminat in 1987 Facultatea de Aeronave, cu specializarea in aparate de bord si instrumente electronice pe avioane usoare

    • Provine dintr-o familie de bancheri, insa acesta nu a fost un argument pentru a se indrepta catre economie.
    • Aflat la comanda afacerilor Alpha Bank in Romania – un business de peste 3 miliarde de euro -, Oprescu are in spate aproape 15 ani in sistemul bancar si este un specialist recunoscut in piata de capital.

  • Un acord, doua companii

    Guvernul letonian va incasa aproximativ 600 de milioane de euro din vanzarea pachetelor majoritare de actiuni la doua firme de telecomunicatii. In ambele cazuri, cumparatorul va fi compania suedeza TeliaSonera AB.

     

    Aceasta detine deja 49% din Lattelecom si  LMT si a negociat cu guvernul letonian preluarea restului de 51%. Ainars Slesers, ministrul leton al transporturilor, a spus ca un grup de lucru format din mai multi membri ai guvernului s-au intalnit cu reprezentantii TeliaSonera si au stabilit detaliile vanzarii pachetelor majoritare de actiuni. Termenii acordului urmeaza sa fie aprobati de guvern pana in data de 12 septembrie. Lattelecom este cel mai mare operator de telefonie fixa din tara, iar LMT este cel mai vechi dintre cei trei operatori de telefonie mobila care opereaza in Letonia.

  • SORIN STOICA

    Varsta: 37 de ani

    Functie actuala: om de afaceri, fondatorul Dasimpex

    Facultate: a absolvit in 1993 sectia de aeronave militare din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucuresti

    • A lucrat timp de trei ani dupa absolvirea sectiei de aeronave militare la aerodromul militar de la Campia Turzii, in cadrul regimentului de aviatie si bombardament, pe celebrele avioane MIG 21.
    • Pe la  28 de ani, simtind ca se plafoneaza, s-a intors la Piatra-Neamt, alaturi de sotie. Aici a inceput un lung sir de afaceri, iar in 1998 i-a venit ideea de a-si face un magazin „care sa vanda statii de emisie receptie“. Asa a luat nastere ceea ce avea sa devina, peste ani, una dintre cele mai mari retele de magazine de echipamente GSM, Dasimpex.