Blog

  • Nokia da in judecata producatorii de LCD-uri pentru majorarea preturilor

    In plangere sunt listate 11 companii producatoare de LCD-uri,
    printre care se afla Toshipba, Philips, Samsung, Sharp, Shungwa
    Picture Tubes si LG Display.

    Conform producatorului finlandez companiile s-au inteles in
    vederea cresterii artificiale a preturilor de pe piata LCD-urilor,
    intre 1996 si 2006.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Brandul Saab ar putea deveni istorie

    Conducerea grupului american va analiza marti posibilele
    scenarii pentru Saab, dupa ce consortiul Koenigsegg a retras
    saptamana trecuta oferta pentru a prelua impreuna cu Beijing
    Automotive Industry compania suedeza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Toni Iordache: Secretele traderilor

    Pe de o parte, bancile de investiţii au un department de tranzactionare care deserveste clientii institutionali, denumit subgrupul “flow-trading”. Pe de alta parte, aceleasi banci utilizeaza capitalul lor uman pentru a specula oportunitatile oferite de piata, prin activitatea subgrupului “proprietary trading”.


    Activitatea din urma genereaza castiguri sau pierderi din volatilitatea activelor financiare, adica pur şi simplu din risc.

    Un grup de trading este, de obicei organizat vertical si orizontal. Structura verticala clasificata in functie de tipurile de risc se bazeaza pe:
    •riscul actiunilor – se refera la preturile actiunilor. Piaţa actiunilor este mica, in comparaţie cu piata FX
    •riscul valutar (FX) – se refera la ratele de schimb valutar. Piaţa FX este in valoare de 2.000 de miliarde de dolari zilnic, de departe, cea mai mare piata
    •riscul ratei dobânzii – asociat cu modificari ale ratelor dobanzilor stabilite de bancile centrale. Swap-urile si obligaţiunile guvernamentale sunt principalele valori mobiliare tranzacţionate pe piata “fixed income”
    •riscul de credit – asociat cu riscul de neplata a datoriei sale de catre o societate. Credit Default Swap este similar cu o polita de asigurare, care protejeaza titularul sau de un posibil faliment

    Orizontal, un grup de trading este separat in patru ramuri principale:
    •operatiuni plain-vanilla – se ocupa cu produsele de baza (swap-uri, acţiuni, devize)
    •operatiuni produse structurate – se ocupa cu produsele ezoterice (exotice, energie, CDO)
    •operatiuni market-making – pentru a raspunde comenzilor clientilor, un broker afiseaza in permanenta doua cotatii: un BID – preţul la care este dispus sa cumpere şi un ASK – pretul la care este dispus sa vinda. Multi dintre traderi se formeaza mai intai ca brokeri; astfel incat ei pot sa invete piata fara sa-si asume un grad de risc ridicat.
    •operatiuni propietary – acestea genereaza veniturile cele mai mari din activitati pur speculative.

    Dupa ce am invatat despre structura unui grup de trading, sa desenam si profilul tipic al unui trader. In general, un trader incepator nu are nevoie obligatoriu de o diploma. De cele mai multe ori, noii recruti sunt tineri de 23 de ani, cu putina experienta, dar cu mult entuziasm. Cu toate acestea, traderul de produse structurate – cele mai populare instrumente financiare in zilele noastre, poseda un MBA si/sau un doctorat. Acest trader are libertate maxima in a administra fonduri de la banca de investitii pe toate pietele de capital. Spre deosebire de boker, el nu ofera actiuni la clienti. In timp ce traderul de produse structurate ar putea genera 50 de milioane de dolari pe an, el trebuie sa imparta profiturile cu echipele de vanzari si de cercetare. Traderul de tip “proprietary” poate face cu usurinta aceasta suma, dar el nu trebuie sa imparta cu vreo echipa. Acest tip de trader gestioneaza portofoliul sau cu libertate maxima . Acesti traderi sunt pur speculatori. Traderii de produse plain-vanilla sunt undeva la mijloc, veniturile lor provin atat din speculatii cat si din servicii bid-ask. Detalii despre cariera unui trader si o zi tipica de tranzactionare in urmatorul episod.

    Pentru alte subiecte economice precum si pentru participarea la o noua initiativa de tranzactionare pe bursele de capital (Desert Mirage – Trading Simulation) http://toniiordache.ro

  • Liderul pietei germane de peste intra in Romania pana la Revelion

    “In 3 ani estimam sa ajungem liderul pietei de peste din
    Romania”, a declarat Marius Cliseru, directorul general al
    companiei DeSee Distribution, firma romaneasca ce asigura
    distributia produselor Deutsche See.

    Piata pestelui din Romania este evaluata la cateva sute de
    milioane de euro, iar 80% din pestele comercializat este congelat.
    Compania intentioneaza sa comercializeze atat peste proaspat, cat
    si congelat, dar si anumite specialitati de tipul “convenience
    food”, adica mancare gata preparata.

    “La anul intentionam sa ramanem in HoReCa in Bucuresti, dar
    treptat ne vom extinde in peste 50 de locatii de 4 si 5 stele”, a
    adaugat Cliseru, care a ocupat pana acum 2 luni functia de Head of
    HoReCa in cadrul grupului Metro.

    Deasemenea, compania de distributie DeSee are un parteneriat
    strans cu Kaufland, iar pe masura ce retailerul va incepe sa
    construiasca raioane de peste, vor intra si in retelele
    comerciale.

    Produsele Deutsche See se pot gasi momentan in magazinele
    BioGood, o retea de comert specializata in vanzarea produselor
    bio.

    Consumul de peste in Romania se situeaza in jurul a 5 kg pe cap
    de locuitor anual, in crestere de la 3 kg, acum 2 ani. Consumul
    este pana la de 20 de ori mai mic comparativ cu tari cu traditie
    din Europa, unde ajunge la 100 kg pe an pe cap de locuitor anual in
    Portugalia, la 50 kg in Italia sau 40 kg in Germania.

    Grupul german Deutsche See se afla prezent in Romania din 2007
    prin reteaua de restaurante NordSee, cel mai mare lant cu specific
    pescaresc din Europa. Momentan exista 3 restaurante, la care se va
    mai adauga inca unul, in Piata Victoriei.

  • Dacia se mentine numarul 1 la crestere in Franta

    La nivelul lunii noiembrie cresterea marcii autohtone a fost de
    90%, la 7.320 de unitati, adica un volum dublu in comparatie cu
    volumul estimat pentru Dacia pe piata locala pentru aceeasi
    luna.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Intre Craciun si Revelion romanii vor fi colindati de recuperatorii de credite

    “Respectarea conditiilor contractuale nu tine cont de lucruri
    subiective, precum starea de spirit, dorinta de a le respecta si
    nici de perioada sarbatorilor de iarna sau a sarbatorilor Pascale.
    Ca orice activitate, cea de recuperare va continua si in aceasta
    perioada, cu exceptia zilelor libere legale”, a declarat pentru
    Gandul Alexandra Rusen, coordonator departament persoane fizice
    Coface Romania, companie care detine 30% din piata de profil. In
    ultima parte a anului, bancile, dar si asiguratorii, de exemplu,
    isi “curata” portofoliile de datorii, astfel ca firmele de
    recuperare au inregistrat mai multe solicitari de preluare de
    creante in ultima perioada.

    Conform datelor obtinute de Gandul, piata de profil cuprinde
    circa 1,2 milioane datornici la banci, companii de telefonie, firme
    de asigurari, companii de utilitati. Dintre acestia, 511.000 sunt
    restantieri ale caror datorii au fost oferite recuperatorilor spre
    cumparare, iar restul sunt sume oferite spre gestionare, ban¬ca sau
    compania telecom ramanand creditorul.

    Cititi materialul intreg pe www.gandul.info

  • Dubaiul, de la extravaganta la faliment – GALERIE FOTO

    Potrivit Bloomberg, compania Dubai World este nevoita sa rezolve
    restructurarea creantelor direct cu creditorii. Saptamana trecuta
    Dubaiul a anuntat ca doreste sa amane plata unei parti a datoriilor
    acumulate de companiile de stat in valoare totala de 80 mld.
    dolari. Aceasta veste a provocat un val de deprecieri ale burselor
    din intreaga lume joi, dar care au fost recuperate in mare parte in
    ziua urmatoare.

    Marea Britanie are cea mai mare expunere pe companiile din
    emiratul arab Dubai, cu 51,2 miliarde de dolari, urmata de Statele
    Unite ale Americii, cu 13,4 miliarde de dolari, scrie French People
    Daily, publicand si o lista a bancilor cu cele mai mari credite
    acordate in regiune. Institutiile financiare din Franta si Germania
    au expunere de circa 11 miliarde de dolari Fiecare, iar cele din
    Japonia de 9 miliarde de euro.

    Pentru a evita un faliment national, emiratul Dubai ar putea fi
    nevoit sa vanda o parte din activele sale. DubaiWorld, compania
    care se afla in centrul problemelor, ar putea fi nevoita sa se
    restructureze. Compania are afaceri in intreaga lume, care i-au
    adus in 2008 venituri de 14,2 mld. dolari (9,5 mld. euro). Dubai
    World detinea la sfarsitul anului trecut la nivel mondial active in
    valoare de 99,6 mld. dolari (66,3 mld. euro).

    Bursele din Emiratele Arabe Unite au intrat in picaj luni, in
    conditiile in care temerile privind problemele financiare din Dubai
    au indepartat investitorii locali si straini, scrie Financial
    Times. Indicele Dubai Financial Market a incheiat sedinta de
    tranzactionare de luni la 1.940,36 puncte, in scadere cu 7,3%, in
    timp ce indicele bursei din Abu Dhabi a pierdut 8,31%, pana la
    2.668,23 puncte.

    Nakheel, subsidiara companiei responsabile de turbulentele din
    emirat, Dubai World, a anuntat ca a cerut ca trei tipuri de
    obligatiuni islamice listate pe platforma internationala de
    tranzactii a emiratului, Nasdaq Dubai, sa fie suspendate, “pana in
    momentul in care pietele vor putea fi informate complet cu privire
    la evolutiile viitoare”.

  • Seicul al-Maktoum, omul din spatele luxului, dar si al muntelui de datorii

    Orasul-stat care nu de mult parea imun la criza financiara este
    acum victima unei crize a datoriilor dupa ce creatorul sau, seicul
    Mohammed bin Rashid al-Maktoum, a esuat in incercarea sa de a
    aplica regulile guvernantei deschise. Dezvoltarea rapida a
    orasului-stat are in spate eforturile intreprinse de
    primul-ministru si vice-presedintele Emiratelor Arabe Unite care
    este totodata si emir al Dubaiului, seicul Mohammed.

    In cartea sa “Viziunea mea” el afirma ca succesul Dubaiului
    poate fi copiat si de alte state arabe, scrie agentia de presa
    Thomson Reuters.Modelul, intotdeauna controversat in randul
    arabilor din Golf pentru ca implica ridicarea unor orase
    stralucitoare in plin desert, cu o viteza uluitoare, prin importul
    de rezidenti, finante si forta de munca, isi prezinta acum
    slabiciunile.

    Saptamana trecuta Dubaiul a anuntat ca doreste sa amane plata
    unei parti a datoriilor acumulate de companiile de stat in valoare
    totala de 80 mld. dolari. Aceasta veste a provocat un val de
    deprecieri ale burselor din intreaga lume joi, dar care au fost
    recuperate in mare parte in ziua urmatoare.

    Cititi mai multe despre seicul care a schimbat la fata Dubaiul
    pe
    www.zf.ro

  • Bancile care au creditat masiv Dubaiul

    Institutiile financiare din Franta si Germania au expunere de
    circa 11 miliarde de dolari Fiecare, iar cele din Japonia de 9
    miliarde de euro. Astfel, investitiile gigant care au adus statele
    din jurul Golfului Persic in atentia presei mondiale au fost
    finantate cu credite de aproape 130 de miliarde de dolari, acordate
    de:

    HSBC Holdings – 15,9 miliarde de dolari

    Standard Chartered Bank – 7,8 miliarde de dolari

    Barclays Group – 3,7 miliarde de dolari

    Royal Bank of Scotland – 2,2 miliarde de dolari

    Arab Bank – 2,1 miliarde de dolari

    Citigroup – 1,9 miliarde de dolari

    Bank of Baroda – India’s International Bank miliarde de
    dolari

    BNP Paribas – 1,7 miliarde de dolari

    Alte stiri pe www.zf.ro