BusinessMagazin

Blog

  • Nu mai cumpara! Imprumuta!

    Hai sa recunoastem cu totii! Nimanui nu-i plac de fapt fractiile. Incepand cu scoala generala, atunci cand am facut pentru prima oara cunostinta cu numerele supraetajate, acestea n-au facut decat sa ne complice si mai mult viata. Cu toate acestea, de la inventarea conceptului de “proprietate fractionata” lumea nu a mai fost la fel.
    Si, cum traim intr-o lume tot mai obsedata de lux, doar o scanteie de geniu antreprenorial mai lipsea pentru a implementa acest concept si in fortificata industrie a luxului. Asa s-a ajuns la o cugetare de geniu: daca
    nu-ti poti permite, inchiriaza! Ca este vorba despre genti de zeci de mii de euro, de gradini de designer, de case de vacanta sau de avioane private – nici nu mai este important. Asta deoarece, din momentul in care a devenit acceptabil social sa “imprumuti” in loc sa detii, intreaga institutie a proprietatii a inceput sa se clatine din temelii, luand astfel nastere unul dintre cele mai puternice trenduri de astazi: “chiriasul de lux” sau “proprietatea pe actiuni”. Iar datorita acestui trend, de la accesorii la supermasini si case de vacanta, nimic nu pare a mai fi greu de obtinut in ziua de azi si tot mai multi consumatori prefera sa-si pastreze libertatea de a alege mereu ceva nou in locul unui certificat de proprietate.

    Geanta Cenusaresei
    Conform cercetarilor realizate de Saison Research Institute din Japonia, nu mai putin de 94,3 la suta dintre femeile japoneze intre 20 si 30 de ani detin produse sub marca Louis Vuitton si 92,2 la suta dintre ele detin macar un produs Gucci. Chair daca in Statele Unite si in Europa cifrele s-ar putea dovedi a fi ceva mai mici, sunt si aici milioane de consumatori care tanjesc dupa ultimul model de pantofi Loubotin sau de geanta Kate Spade, chiar daca nu-si pot permite sa plateasca intregul pret al acestora sau sa o poarte doar un singur sezon. Insa totul s-a schimbat atunci cand initiatorii unui oarecare website au inceput sa “imprumute” genti originale de designer membrilor sai. Visul oricarei femei de a schimba ultimul model de geanta Louis Vuitton cu o geanta Birkin de la o zi la alta si platind doar un abonament lunar intre 20 si 150 de dolari a devenit realitate odata cu lansarea comunitati online “Bag, Borrow or Steal”. Mecanismul de functionare al acesteia este de altfel foarte simplu. Clientii platesc un abonament lunar de la 20 de dolari pana la un abonament deluxe de 150 de dolari pe luna, care le da sansa de a imprumuta doua genti odata. Nu exista o limita de timp pentru perioada in care o membra poate pastra geanta aleasa, iar in momentul in care se simt pregatite pentru ceva nou, o pot returna si imprumuta alta. Iar pentru clientele care nu se mai pot desparti de geanta care le-a furat sufletul, proprietarii site-ului le pun la dispozitie alternativa cumpararii acesteia. Fashionistele din intreaga lume s-au indragostit imediat de aceasta initiativa, aducand companiei cu sediul in Seattle un venture capital de 8,5 milioane de dolari. Insa acesta nu a fost decat inceputul, deoarece expunerea de care a beneficiat aceasta companie a dat nastere unui val de initiative similare si a dat ocazia lumii intregi sa realizeze ca de fapt oamenilor le place sa imprumute.

    Ce masina conduc azi?
    Masinile au devenit intre timp noile genti in nou-nascuta industrie a imprumuturilor. Asta deoarece si barbatii au punctele lor sensibile si sunt la fel de nehotarati cand vine vorba despre care masina de lux le place mai mult, la fel cum femeile nu se pot hotari asupra unei singure genti. Vantage sau Spider? Pai amandoua, ar spune fondatorii ?curie25, primul club care promitea membrilor sai “proprietatea inteligenta a super?masi?nilor”, altfel spus dreptul de a conduce unele dintre cele mai scumpe masini din lume timp de 30 sau 40 de zile pe an. Com?pania se ocupa de toate costurile si bataile de cap asociate cu pro?prietatea unor asemenea masini, in timp ce membrii clubului scapa de orice grija referitoare la deprecierea valorii miodelului pe care il conduc, asigurare sau service. Asta in schimbul unei facturi care poate varia intre 4.500 (echivalent a 300 de puncte) si 7.950 de lire sterline (echivalent a 600 de puncte) pe an. Masinile clubului sunt impartite in trei categorii: F1, F2 si F3. Printre masinile F2 se numara Porsche Boxster S si TVR Sagaris, si o tura cu una dintre aceste masini intr-o zi de lucru din luna octombrie costa 8 puncte, in timp ce un weekend prelungit in august la volanul acestor masini ajunge la 85 de puncte. Grupa F1 include modelele Aston Martin Vantage si DB9, Bentley Con?tinental si Ferrari F430 Spider. De la transportul pe patru roti la cel inaripat n-a mai fost decat un pas si astfel s-au nascut si clu?bu?rile ce asigura proprietate fractionata pentru avioane private sau very light jets, astazi existand pe langa “dinozaurul” NetJets, cel mai mare operator din Europa de business si private jets, cel putin alte 6 companii care imprumuta din cand in cand cate un avion.

    …In gradina am o floare??!
    Cine altcineva decat olandezii ar putea sa ne tina lectii despre importanta florilor pentru a ne infrumuseta viata? Insa cum o gradina este o responsabilitate mare si un mare consumator de timp, compania olandeza Rent-a-Garden a gasit solutia perfecta pentru a asigura doritorilor o gradina instant, fie pentru propria lor placere, fie pentru a face vanzarea unei proprietati mai usoara. O poti inchiria! Pentru 300 de euro poti avea pentru 3 luni de zile o gradina conceputa de un designer si ingrijita de personalul companiei, pe care o poti schimba chiar sezonul viitor daca vrei.
    Insa doritorii mai pot inchiria multe alte lucruri daca a fi proprietari cu acte in regula li se pare prea impovarator. Ca, de exemplu, un animal de companie. Cei care iubesc cainii, insa sunt constienti ca agenda incarcata nu le permite sa aiba grija de ei full-time, se pot inscrie acum intr-un program de proprietate flexibila construit de compania Flexpetz. Lansata de cateva luni in Los Angeles si San Diego, compania le ofera consumatorilor ocazia de a avea un caine timp de cateva ore sau cateva zile pe saptamana. Numarul de membri este limitat si fiecare caine isi petrece timpul cu un numar mic de oameni. Taxa lunara de membru costa 40 de dolari, iar clientii isi pot alege si rezerva online cainele pe care il doresc.

    NOI IMPRUMUTAM

    Haine si accesorii:
    pentru genti printre cele mai cautate cluburi online sunt Be A Fashionista, From Bags to Riches sau Shoulder Candy. Bijuteriile sunt insa acum si mai cautate: Bag Borrow or Steal inchiriaza acum si bijuterii, competitorii sai fiind Borrowed Bling si RK Jewellery Hire. Si bineinteles ca poti imprumuta si rochia care se asorteaza la geanta: de la One Night Stand sau Estella?s Wardrobe sau chiar Salon Muare.

    Masini exclusiviste:
    cluburile care “imprumuta” masini scumpe apar mai repede decat modelele de Ferrari. De ce sa-ti cheltuiesti toti banii pe un Bentley atunci cand poti conduce un Ferrari, un Lamborghini si un Maybach? Mai multe au de spus Classic Car Club, P1 Club, LuxShare Auto Club, Club Sportiva, Van Horrsen Group, ecurie 25, Oversteer Spain sau Ascari.

    Avioane:
    proprietatea fractionata a avioanelor private si very light jets-urilor o asigura cluburi ca: Airshare Elite, Club One Air, Jet-Alliance, OurPLANE, JetMatch sau JetSet.

    Definitie
    Proprietatea fractionata – un concept de achizitionare in grup a bunurilor si serviciilor de lux sub forma actiunilor sau a unitatilor de folosire. Actiunile sunt vandute proprietarilor individuali, acestia bucurandu-se in schimb de utilizarea pe o anumita perioada determinata de timp a unui prodius de lux. De obicei, o companie administreaza aceste bunuri in numele proprietarilor care platesc taxe anuale sau lunare de administrare si utilizare.

  • Imagine, Imagine, Imagine!

    Cine spune ca participa la petrecerea de Craciun a companiei cu unicul scop de a se distra ori minte, ori nu a constientizat inca teoria corporatistului secolului XXI: intre bufetul suedez si open bar e cheia catre o imagine mai buna in cadrul organizatiei.

    Contextul
    In cultura unei companii, sfarsitul de an nu inseamna numai bilanturi, raportari si feedbackuri. Din fericire, finalul anului aduce si un eveniment intern, petrecerea de Craciun, cand ierarhiile si rezultatele numerice se pierd printre basii DJ-ilor si zgomotul paharelor de cocteil ciocnite in semn de toast. Atunci, muzica buna, mancarurile pe alese si bauturile fine sunt mai mult un pretext pentru socializare. Planificarea discutiilor, gestionarea timpului… de plecare, comportamentul consumatorului… de cocteiluri, managementul crizei after-hours… toate conteaza. Din fericire exista companii specializate in consultanta de imagine.

    Ghid de supra-evaluare
    “Oamenii se uita la mine ciudat cand le spun ce si cat sa bea la petrecere”, spune Peter Post, directorul institutului Emily Post Institute, care ofera consultanta de imagine unor companii ca Citigroup, Pfizer si Deutsche Bank. “Dar aceasta este greseala cea mai frecventa in cazul evenimentelor corporatiste.”
    Regula de baza pe care o cere eticheta este sa consumati un singur pahar de alcool pe toata durata petrecerii. Nu este la fel de distractiv ca la o petrecere a burlacilor, de exemplu, dar in felul acesta va asigurati ca nu va trebui sa va cereti scuze nimanui a doua zi. Cea mai buna companie pentru petrecerea de Craciun este un pahar de whisky cu gheata sau un cocteil – sorbiturile mici va scapa de drumurile pana la bar si va lasa sa va axati pe conversatie.

    Cine se aseamana se aduna
    Nu ar fi o idee prea buna sa vina insotiti de o persoana pe care tocmai au cunoscut-o, deoarece nu poti fi sigur de ceea ce ar spune sau face. Partenerul trebuie sa stie in avans ce subiecte va trebui sa fie evitate, care sunt persoanele importante si ce detalii ar da bine intr-o conversatie. Greseala numarul unu ar fi invitarea unei persoane care nu a mai fost niciodata la un eveniment corporate, pentru ca exista riscul ca aceasta “sa manance prea mult, sa bea prea mult sau mai rau, sa vorbeasca prea mult”, spune Zabriskie. In momentul sosirii la petrecere, o imbratisare sau un sarut pe obraz este salutul potrivit pentru o persoana pe care o cunoasteti bine, dar gestul nu ar fi prea bine primit de o persoana pe care o intalniti pentru prima data.

    Vorba dulce mult aduce
    Conversatia este cheia succesului la o petrecere, cand se face cu schimbarea tonului sau a atitudinii de la birou. Petrecerea de Craciun este ocazia ideala pentru a afla mai multe despre colegi, pentru a sparge gheata
    intr-o relatie mai apropiata cu superiorii sau pentru a arata o latura mai prietenoasa subordonatilor. Subiectele cu care nu veti da gres sunt familia, hobbby-urile si, mai ales, calatoriile. Greseala primordiala intr-o conversatie cu seful este sa considerti momentul oportun pentru a negocia un nivel superior al beneficiilor. O remarca de genul: “A fost un an extraordinar, ce-ar fi sa vorbim despre marirea aceea?” poate insemna verdictul final pentru cariera.

    Cand ceasul suna
    Un alt aspect delicat este timpul petrecut la eveniment. Unele petreceri corporate se pot termina intr-un club de striptease sau in alte ipostaze de care ar fi indicat sa va feriti. Dar la fel de putin indicat este sa stati prea putin la petrecere sau sa nu veniti deloc, fara a avea un motiv intemeiat. Sa dispari de la petrecere ca Cenusareasa in poveste nu ar fi o idee prea buna, ci mai mult o dovada de imaturitate sau plictiseala. De aceea, stati la petrecere suficient de mult incat sa vorbiti cu toata lumea prezenta

    Managementul crizei… dupa petrecere
    In cazul unei greseli de imagine, solutia pentru a repara imaginea sifonata este sa va asumati raspunderea. Un mesaj scurt si profesionist de genul: “Imi cer scuze. Nu se va mai intampla” este suficient.

  • Partieeeeee!!!… In cont

    Schiul este, fara nicio indoiala, unul dintre acele sporturi responsabile pentru cresterea numarului celor dependenti de adrenalina. De la vantul care suiera amenintator, in timp ce cobori partia cu cine stie cati kilometri pe ora, la zapada ce tasneste scrasnind de sub schiuri, pana la ispita constanta de a parasi partia in favoarea unor imbietoare carari neumblate, totul la acest sport este parca anume inchipuit pentru a creste viteza cu care sangele alearga prin vene. Ceea ce nu inseamna ca nu mai exista si alte metode de a-ti creste nivelul adrenalinei in mijlocul sezonului de schi, intr-un mod care nu implica in mod direct nici zapada, nici claparii. Unul dintre acestea poate fi plata facturii de cazare la cea mai scumpa cabana de schi din lume, Game Creek Chalet, unde o noapte de sedere ajunge sa coste circa 2.800 de dolari. Sau, daca acest pret nu se dovedeste suficient de stimulant, exista oricand alternativa schiului in desert. Acest sport aparte se practica de doi ani incoace in Emiratele Arabe Unite de la inaugurarea Ski Dubai, prima partie de schi acoperita din Extremul Orient. Insa daca la un pret de 40 de dolari doua ore de schi aici nu vor face o gaura in bugetul nimanui, nu acelasi lucru se poate spune si despre cazare. La hotelul Kempiniski, pretul unei nopti de cazare la una din cele 15 cabane de schi, unde de la o fereastra se vede partia inzapezita si de la cealalta – piscina inconjurata de palmieri, variaza intre 6.000 si 12.000 de dolari.

    Cabana tiroleza, dolari americani
    Cand muntele Vail din Colorado a fost pentru prima oara descoperit de mineri in mijlocul “Goanei dupa aur” din a doua jumatate a secolului XIX, intreaga zona a fost scotocita in cautarea pepitelor de aur si argint – insa se pare ca nimeni nu s-a imbogatit aici cu adevarat. De-abia un secol mai tarziu a venit momentul in care in muntele Vail a fost descoperit aur, si asta atunci cand Peter Seibert si Earl Eaton, doi fosti soldati care strabatusera in lung si in lat Muntii Stancosi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, au inteles potentialul de schi al zonei si au pus bazele companiei care controleaza statiunea, Vail Resorts. Astazi, Vail nu numai ca este una dintre primele destinatii de pe lista celor mai exclusiviste si ofertante partii de schi din lume, reusind sa stea fara probleme langa nume precum Chamonix Mont-Blanc din Franta sau “perla Alpilor” – statiunea Kitzbuhel din Austria, ci reuseste sa se mentina de doua sezoane incoace si in capul listei celei mai scumpe destinatii de schi din lume. Motivul pentru care statiunea reprezinta intruchiparea luxului pe schiuri poarta numele de Game Creek, cabana cu un pronuntat aer tirolez despre care s-a spus in nenumarate randuri ca, daca familia Von Trapp ar fi existat in realitate, aceasta ar fi fost cu siguranta resedinta lor. Construita la peste 3.000 de metri altitudine, in varful partiei Vail, proprietarii cabanei se mandresc cu faptul ca aceasta este cat se poate de greu accesibila: atat fizic (aici se poate ajunge doar cu ajutorul unui SUV, in timpul verii, iar iarna cu ajutorului unui Sno-Cat), dar mai ales financiar. Cel putin 5.600 de dolari trebuie sa scoata din buzunar cei care vor sa-si petreaca aici o mini-vacanta, deoarece, la un pret de cazare de 2.800 de dolari pe noapte, nu se accepta sederi mai scurte de doua nopti. Cu toate acestea fabuloasa partie Game Creek Bowl – care incepe din fata usii de intrare a cabanei, interioarele luxoase si tipic austriece ale acesteia, precum si serviciile valetului (responsabil printre altele cu incalzirea claparilor musafirilor), ale bucatarului privat, precum si cele ale instructorului de schi in permanenta la dispozitia turistilor fac ca rezervarile cu cateva luni in avans sa fie necesare pentru a putea cheltui aici cele cateva mii de dolari. Odata ajunsi la Game Creek, musafirii intampinati cu sampanie de personalul cabanei, rasfatati cu specialitatile de caprioara ale bucatarului privat si ispititi de jacuzzi-ul de pe terasa acesteia, vor descoperi ca cea mai mare provocare va fi sa reuseasca sa paraseasca cabana. Motive au insa suficiente, deoarece se spune ca schiul pe partia din Vail este de-a dreptul magic. Inclusa in fiecare an in lista celor mai bune destinatii de schi din lume – in prezent pe locul 4 in topul realizat de Traveler?s Digest -, statiunea Vail pune la dispozitia turistilor cea mai mare partie de schi din Statele Unite, ce insumeaza mai bine de 21 de kilometri de teren practicabil pentru acest sport si unele dintre cele mai bune conditii din lume pentru zapada. Ceea ce nu inseamna ca in Vail doar schiul este la oferta. Snowboardingul, snowmobilingul, snowshoeing-ul, telemarking-ul, saniile trase de caini sau de cai, patinajul sau hocheiul pe gheata, toate aceste sporturi sunt disponibile in imediata vecinatate a cabanei pentru a le asigura turistilor o sedere pe cat de luxoasa pe atat de epuizanta.

    Cu schiurile in desert
    Anul 2004 are o importanta deosebita in istoria Emiratelor Arabe Unite, acesta aducand cu sine prima si singura ninsoare la care a fost vreodata martora insorita tara. Acest fapt nu-i impiedica insa in fiecare an pe circa 50.000 de turisti sa se indrepte catre Dubai cu schiurile in spate de la inaugurarea Ski Dubai, una dintre cele mai mari partii de schi acoperite din lume. Construit in proximitatea celui mai mare mall din afara Statelor Unite, mall-ul Emiratelor, Ski Dubai a fost proiectat dupa modelul unei statiuni elvetiene si are o capacitate de 1.500 de vizitatori. In total winter-park-ul adaposteste 5 partii de schi, clasificate in functie de dificultate, dintre care cea mai lunga numara peste 400 de metri, dar si cateva partii de bob, un loc special amenajat pentru scoala de schi si o partie pentru sanii. In total park-ul ocupa un spatiu echivalent cu trei terenuri de fotbal, partiile fiind construite in interiorul unui gigantic tub metalic, inalt de 80 de metri, iar zapada este mereu proaspata, fiind obtinuta prin imprastierea apei intr-o atmosfera mentinuta la o temperatura de -6 grade Celsius. Pretul a doua ore de schi, cu echipamentul si hainele groase incluse, se ridica la 35 de dolari. Cu mult mai scumpa este insa cazarea la invecinatul hotel Kempinski, separat de partie doar printr-un perete de geamuri, la care o simpla camera dubla pe noapte costa cel putin 517 $. Insa atractia hotelului sunt cele 15 cabane de schi care ofera turistilor pe de o parte privelistea alpina a unei partii inzapezite la -1 grad Celsius si imaginea palmierilor si a insoritului Golf Arab, la cele 45 de grade Celsius ale Dubaiului, pe cealalta parte. Cele mai ieftine sunt modestele cabane de 45 de metri patrati, acolo unde o noapte de cazare costa 6.000 de dolari, pretul crescand pana la 12.000 de dolari in cazul cabanelor Grand Ski, care se intind pe 228 de metri patrati desfasurati pe 3 niveluri. PR managerul Kempinski pentru Africa si Extremul Orient, Doaa Amin, spune ca fiecare cabana in parte a fost amenajata intr-un stil unic, cu finisaje si mobila de inspiratie europeana si marturiseste ca acestea sunt deja vanate de milionarii rusi si de membrii GCC – Consiliul pentru Cooperare in Golful Arab. Desi indelung asteptate, cabanele de schi din Dubai au fost inaugurate de-abia in luna aprilie a a anului trecut, asta si deoarece construirea lor s-a dovedit a fi mai dificila decat se preconizase initial. Contrastul dintre temperaturile extreme ale microclimatului Ski Dubai si ale climatului arab a fost responsabil pentru aceasta intarziere, facand ca privelistea din interiorul partiei acoperite sa nu poata fi vizibila din cauza condensului puternic de pe peretii de sticla ce separa hotelul de partie.

  • Comandantul de la pupitru

    Cand era mic, Jeff Bewkes visa sa devina capitanul unui vas, dar rapid, la carma caruia sa cunoasca triumful. Acum, la 54 de ani, se pare ca Mosul i-a ascultat dorinta si i-a pregatit o nava, ce-i drept, mai mare, pe care sa o conduca dupa bunul plac catre victorie. Incepand cu prima zi a anului 2008, Bewkes il va urma pe actualul CEO Richard Parsons la carma celui mai mare conglomerat media si de entertainment din lume, Time Warner Inc.
    Vestea nu a fost surprinzatoare, pentru ca, spre deosebire de cadourile de sub brad, numirea in functie s-a facut dupa doi ani de pregatire a deciziei. La inceputul anului 2006, Parsons, cel care a condus board-ul din 2003 pana in prezent, si-a anuntat planurile privind succesiunea sa, iar Bewkes era inca de pe atunci candidatul preferat. Ce il recomanda in fata actualului sau sef? Formarea academica la universitati ca Yale sau Stanford sau cei aproape 29 de ani de experienta in companie, din care mai mult de jumatate in top management? Probabil ca ambele, insa Parsons a afirmat ca lucrurile care l-au diferentiat pe Bewkes de alti aspiranti la post, ca Steve Case, Bob Pittman sau Ted Turner, au fost inteligenta sa si buna judecata. Oricum, probabil ca si rezultatele pozitive obtinute in calitate de CEO al diviziei Home Box Entertainment au cantarit destul de mult in luarea deciziei. Sub conducerea lui Bewkes, HBO s-a transformat dintr-un canal de filme cu plata in mini-studioul care a dat publicului doua dintre cele mai indragite seriale ale tuturor timpurilor: “Sex and the City” si “Clanul Soprano”. Acum, Jeff Bewkes trebuie sa faca fata asteptarilor mari privind schimbarile pe care le va aduce in companie. Dupa cei cinci ani in care, sub conducerea lui Parsons, actiunile Time Warner au stagnat, investitorii spera ca “era Bewkes” va fi una a reorganizarii diviziilor si a cresterii actiunilor. Viitorul CEO Time Warner si-a format renumele de manager al eficientei, care urmareste cresterea profitabilitatii prin orice modalitate, fie aceasta si renuntarea la business-urile nerentabile.
    Cat este dispusa Time Warner sa plateasca pentru aceasta schimbare bine-primita de investitori, dar nu neaparat si de angajati? Conform contractului pe cinci ani aprobat de board, Bewkes va primi anual minim 1,75 milioane de dolari, suma care va creste la 2 milioane de dolari daca va fi ales presedinte al consiliului administrativ.

  • Wanted in Silicon Valley

    Se inspira “creierele” din Silicon Valley din prospetimea tinerilor softisti romani? Nu e foarte clar. Ce stim sigur insa este ca, printr-un contract de 2 milioane de euro, Radu Georgescu, proprietarul producatorului local de software Gecad Technologies, a devenit “dispus” sa imparta actiunile companiei cu investitorii din Occident.
    Pe 14 noiembrie, romanul a finalizat contractul prin care cedeaza 11,76% din actiunile companiei unui consortiu format din sapte investitori straini. Printre acestia, se numara si fondul de investitii 3TS-Cisco Growth Fund III finantat de compania americana Cisco Systems cu sediul in San Jose, California. Au oare organizatiile din Silicon Valley nevoie de IT-istii romani ca sa respire? Indiferent de raspuns, e cert ca motorul deciziei de achizitie a functionat pe baza de… Axigen. Softul de mesagerie electronica rapida produs de Gecad are 9.000 de clienti corporatisti in lumea intreaga si va aduce pana la finalul lui 2007 incasari de 300.000 de euro.
    Tranzactia, care evalueaza compania la 17 milioane de euro, este al doilea eveniment de acest gen care il are cap de afis pe Radu Georgescu. In primavara lui 2003, antreprenorul roman a vandut tehnologia soft RAV (Romanian Antivirus) gigantului IT al lumii, Microsoft. Pentru contractul cu Bill Gates, Georgescu a primit atunci circa 19 milioane de dolari si a iesit astfel din anonimatul businessului romanesc. Valoarea tranzactiei din aceasta luna este de 2 milioane de euro, dar deschide calea unor alte achizitii de actiuni la Gecad in urmatorii ani. In plus, antreprenorul intentioneaza sa se listeze la Bursa din Bucuresti in cel mult doi ani, iar parteneriatul cu cel mai mare producator mondial de echipamente de retea, finalizat printr-o majorare de capital, nu e de ici, de colo.

  • Blogul de 100 de milioane de dolari: www.techcrunch.com

    Michael Arrington este mai mult decat un simplu avocat. In CV-ul lui scrie deopotriva consultant de business, investitor si antreprenor. Iar lista afacerilor pe care le-a infiintat este destul de lunga, de mentionat fiind nume precum Achex, Zip.ca, Pool.com sau Edgenio. Mai mult, Arrington este genul de persoana careia ii plac foarte mult petrecerile si gazduieste destul de frecvent cate una in locuinta personala din Atherton, California, a carei curte de aproximativ 4.000 de metri patrati este suficient de incapatoare pentru a primi cateva sute de invitati.
    Ceea ce l-a consacrat insa in Silicon Valley, aducandu-i titlul de “Mr. Web 2.0” (Domnul Web 2.0), este blogul TechCrunch, pe care avocatul-antreprenor Arrington l-a creat initial pentru a face o arhiva cu profilul mai multor companii aflate la inceput din internet. La scurt timp de la lansare, acesta a inceput sa puna pe blog, pe langa datele corporate, si diferite stiri cu informatii interesante din lumea IT&C. Si nu o data s-a intamplat ca Arrington sa fie primul care sa publice pe site o stire despre companiile din domeniu sau care sa abordeze anumite informatii dintr-un unghi diferit fata de cel al publicatiilor consa?crate, precum New York Times sau Wall Street Journal.

    Din simpla pasiune
    “Am inceput TechCrunch din pasiune”, povesteste Arrington. “De-abia mai tarziu am inceput sa realizez ca pot castiga mai multi bani din blogging decat din avocatura sau orice alta activitate.”
    In mai bine de doi ani, blogul TechCrunch a devenit un punct de reper si o sursa de informatie pentru multi specialisti din industria IT&C, fiind de asemenea desemnat al treilea cel mai popular blog din lume, potrivit clasamentului realizat de Technorati.
    Dincolo de popularitatea de care se bucura, despre blogul TechCrunch se poate spune ca este o companie online in toata regula. Pentru Arrington lucreaza opt oameni angajati permanent, iar recent, a fost adus si un director executiv, care sa ia deciziile mai importante in ceea ce priveste blogul. Miscarea este mai mult decat justificata, avand in vedere ca TechCrunch, impreuna cu alte bloguri afiliate, printre care CrunchGear, numara cel putin 1,5 milioane de utilizatori in fiecare luna si 4 milioane de vizualizari, conform companiei de cercetare a pietei comScore. Din publicitatea afisata pe aceste site-uri, Arrington incaseaza lunar in jur de 240.000 de dolari (peste 165.000 de euro), ceea ce inseamna, daca se poate spune asa, ca cifra de afaceri anuala a TechCrunch
    se ridica la 2,88 de milioane de dolari (aproape 2 milioane de euro).

    100 de milioane de dolari?
    Daca s-ar decide sa vanda TechCrunch, Arrington ar putea incasa chiar si 100 de milioane de dolari (in jur de 69 de milioane de euro). In ultima luna, zvonurile privind aceasta posibila vanzare si mai mult, privind ideea ca potentialul cumparator ar putea fi CNet.com, s-au intensificat. Iar evaluarea blogului la o suma atat de mare l-a adus pe Michael Arrington inca o data in lumina reflectoarelor, mai ales in conditiile in care chiar el prin declaratiile date in presa traditionala, dar si prin cateva articole publicate pe blog, a lasat sa se inteleaga ca ar pune la cale o vanzare. Deocamdata insa, zvonurile au fost infirmate de ambele parti.
    O serie de analisti sunt insa de parere ca suma la care a fost evaluat blogul TechCrunch este mult prea mare. Daca Doug McIntyre de la 24/7 Wall Street merge pe ideea ca “CNet valoreaza 1,2 miliarde de dolari (aproximativ 820 de milioane de euro), de ce nu ar valora TechCrunch a douasprezecea parte din aceas?ta suma?”, alti specialisti aduc argumentul ca ce?le doua nu pot fi comparate nici din punctul de vedere al incasarilor sau numarului de vizitatori, si implicit, nici din cel al valorii. Dupa parerea acestora, blogul lui Arrington a ajuns deja sa atraga oamenii care conteaza, prin aceea ca este important si are influenta in domeniul tehnologiei, insa potentialul de crestere nu justifica suma de 100 de milioane de dolari.

  • Varful icebergului

    De cate ori se face un face-lift unui automobil, se lanseaza un nou model de telefon mobil sau de MP3 player, uzura morala devasteaza, practic, vechiul obiect, de orice natura ar fi acesta. Am ajuns sa aud zilnic, e adevarat – din partea unui coleg obsedat de branduri si inovatie ? ca trebuie sa imi vand urgent masina, pentru ca altfel se devalorizeaza, intervine uzura morala si nu o sa mai incasez nicio para chioara la vanzare.
    Acum, pentru lamuriri ? masina mea are varsta de un an si doar 15.000 km la bord, cu alte cuvinte, este iesita proaspat de pe liniile de fabricatie. De unde, asadar, nevoia asta acuta sa o vand dupa o perioada atat de scurta incat nici macar nu am depistat exact de unde se porneste stergatorul pentru luneta?
    Una peste alta, in afara de toata tevatura cu uzura morala, hi-tech-ul de azi mai triseaza si la alte capitole. De pilda, urmatorul care imi vine in minte – invazia intimitatii. Am intrat de curand intr-o cafenea foarte centrala si foarte in voga. Dupa cateva specialitati consumate, a trebuit sa vizitez si camera aceea unde pana si imparatii intra singuri, dupa cum o denumeste o frumoasa descriere din cultura japoneza. Nu mica mi-a fost mirarea cand, in clipa in care ma pregateam sa imi pudrez nasul, un poster pe care il credeam poster si atat, mai ca sare din perete, i se schimba culorile, face zgomot si devine tridimensional. Culmea, posterul incepe si imi adreseaza intrebari, la persoana a doua singular ? ?Unde crezi ca se opreste confortul in Real Estate?” ?Care crezi ca este pretul?”. Momentul de intriga s-a destramat cand am inteles ca posterul nu e poster, ci display electronic cu profunde roluri publicitare, montat acolo in favoarea unei anume companii imobiliare si in detrimentul clar al intimitatii mele ca vizitator de cafenea.
    Nici la 10.000 de metri altitudine nu scapi. Da, in timpul unui zbor transatlantic te poti trezi cu trei-patru manechine care incep sa defileze printre goluri de aer si zone cu turbulente, doar pentru a face o campanie ?inedita” creatiilor unui designer. Oare goana dupa idei ajunge sa nasca monstri?
    Tot la capitolul intimitate incalcata se inscriu si impatimitii cumparaturilor. Printre pliante, newsletter-uri strecurate in mail-uri si sezoane de reduceri, ultimul bastion necucerit al shopping-ului, cabina de proba, a cazut si ea fara speranta in mainile tehnologiei. Oglinzile advertoriale, ultima plasmuire a mintilor celor care se ocupa de mijloace de comunicare publicitara, au impanzit in Occident tot ce se numeste department store.
    Magazinele exclusiviste de haine au dotat deja cu oglinzi advertoriale toate cabinele de proba pentru curiozitatea celor care, in loc sa se vada pe ei, vor sa savureze cate un clip publicitar. Mai mult, pentru cei care sunt dispusi sa renunte de bunavoie la intimitatea de a proba singuri un pulover sau o pereche de pantaloni, o alta tehnologie avansata si noua propune oglinzile magice sau interactive, asezate, bineinteles, tot in cabina de proba. Astfel, cel care se oglindeste in cadranul magic poate fi vazut de apropiati, dar si de milioane de straini prin intermediul internetului si poate fi consiliat in alegerea unui outfit. Inventatorii ultimei gaselnite au declarat ca se adreseaza strict clientelei de lux din Manhattan, Londra sau alte zone de shopping de lux si ca in spatele tehnologiei nu se ascund decat cateva camere video, care pot fi activate si, respectiv, dezactivate dupa necesitatile clientului care probeaza. Ca tot vorbim de camere video, probabil este redundant sa amintesc acum de definitia intimitatii violate ? Big Brother.
    In fine, decat sa continui aici apologia tehnologiilor care ne agaseaza, mai bine va invit sa cititi cover
    story-ul din aceasta editie a revistei TARGET. Veti afla, astfel, si care este restul icebergului, adica cati bani se pot face din tehnologie si din software pentru diverse tehnologii. Lectura intima si placuta!

  • Apartamentele noi, ruine la cheie

    Firma care a ridicat constructia nu se oboseste sa repare defectiunile din casa, iar institutiile care ar trebui sa o sanctioneze pentru nepasare ridica din umeri.

    Detalii aici

  • Bursa a decimat randamentele fondurilor de actiuni

    Corectiile bursiere locale si instabilitatea de pe pietele internationale au lasat urme adanci in randamentele fondurilor mutuale, fondurile de actiuni si cele cu plasamente diversificate inregistrand cele mai consistente pierderi.

    Daca in primele 11 luni ale anului trecut, fondurile de actiuni, considerate performerii industriei, raportau un randament mediu de 17,3%, la 30 noiembrie 2007 randamentul mediu anualizat al fondurilor de actiuni este de aproximativ doua ori mai mic, mai exact de 9,3%.

    Fondurile cu plasamente diversificate au fost "contaminate" in egala masura de corectiile bursiere, randamentul mediu anualizat in 2007 fiind de 5,07%, fata de 10,2% in primele 11 luni ale anului trecut.

    Mai multe detalii, aici

  • Ce ni se pregateste de Craciun

    Desi Craciunul dureaza doar trei zile, comerciant ii, organizatorii de spectacole, hotelierii, agentiile de turism sau operatorii aerieni incearca sa profite la maximum de atmosfera de sarbatoare si sa contribuie ei insisi la crearea ei.

    Unul dintre cele mai active segmente ale ofertei din aceasta perioada este cel al spectacolelor de Craciun, fie ca se refera la opera, muzica clasica sau pop si rock. Pe 21 decembrie, la Teatrul National din Bucuresti, orchestra Johann Strauss Ensemble va sustine un concert de Craciun, care face parte dintr-un turneu mai amplu prin toata tara (Iasi, Sibiu, Arad, Ramnicu Valcea, Craiova, Otopeni si Brasov). Prim-solistul si dirijorul acestui concert este Russell McGregor, concertmeister-ul orchestrei palatului Schönbrunn din Viena, care a lucrat cu nume importante precum Luciano Pavarotti, José Carreras sau Placido Domingo.

    Orchestra austriaca va induce atmosfera de Craciun vienez printr-un repertoriu ce include operele familiei de compozitori Strauss. Vioara la care canta Russell McGregor a fost fabricata de Carlo Giuseppe Testore in anul 1697. Pana in prezent, Johann Strauss Ensemble a concertat la Paris, Londra, Monaco, Madrid, Roma, Berlin, Salzburg, Viena sau Tokio, colaborand cu violonisti precum Joji Hattori, Aleksey Igudesman sau Alfred Pfleger.

    Daca orchestra din Viena se afla pentru prima data in Romania, pe piata concertelor de Craciun exista deja concepte cu traditie. De exemplu, concertul de Cra-ciun al lui Stefan Banica jr., care din 2002 aduna sali pline. In cei cinci ani de spectacole, Banica a atras 70.000 de spectatori la Sala Palatului. Initial, anul acesta au fost programate trei concerte, insa numarul a fost suplimentat pentru ca biletele au fost epuizate rapid. In plus, artistul va promova noul sau album, „Impreuna" in spectacolele din 14, 15, 16, 17 si 18 decembrie de la Sala Palatului.

    Si agentiile de turism au lansat pachete care sa induca atmosfera Craciunului. Dincolo de clasicele oferte pentru zilele de Craciun si Revelion, a prins contur ideea calatoriilor de shopping in marile piete tematice din Europa sau in mall-urile din Dubai. Iar escapadele din weekendurile din decembrie au ajuns sa fie privite ca un pretext pentru o vacanta timpurie de Craciun. Viena este destinatia cea mai promovata, poate si datorita faptului ca orasul se lauda cu aproximativ 10 piete de Craciun, dintre care cele mai cunoscute sunt cea din fata primariei, targul din curtea palatului Schönbrunn sau targul din cartierul Spittelberg, unde se gasesc cadouri traditionale vandute pe alei inguste din granit.

    Luna decembrie e momentul in care ofertele de Craciun promovate de companii inca din noiembrie prind contur, iar comerciantii culeg roadele. Regent St. din Londra, un punct obligatoriu pe itinerariul celor pasionati de luminile de Craciun Agentia Interra Travel a conceput un pachet de trei zile la pretul de 175 de euro, iar Perfect Tour a inclus in oferta pachete personalizate pentru Viena, Venetia, Roma, Praga, Paris, Londra sau Köln, care includ vizite in pietele reprezentative de Craciun. Si oferta operatorilor aerieni e in spiritul Craciunului. British Airways, spre exemplu, promoveaza locurile din Londra care vorbesc cel mai bine despre spiritul Craciunului britanic.

    Reprezentantii companiei spun ca unul dintre locurile care reprezinta cel mai bine spiritul sarbatorilor in familie este patinoarul din fata Muzeului National de Istorie Naturala, sponsorizat de British Airways. Mai mult, parteneri de patinaj pot fi oricand Orlando Bloom, Elle McPherson, Geri Halliwell, Victoria Beckham sau José Mourinho, despre care se spune ca sunt obisnuiti ai locului. In serile de iarna, patinoarul este luminat de 76.000 de beculete de Craciun, asezate in copacii care il inconjoara. Iar pentru cei care doresc o vedere panoramica a sarbatorilor in Londra, British Airways promoveaza un tur cu British Airways London Eye (roata de pe Tamisa construita cu prilejul trecerii in noul mileniu).

    Roata este impodobita cu o multime de lumini, iar vizitatorii pot vedea de sus decoratiunile de sarbatori din intregul oras. Un itinerariu pentru cei fermecati de luminile de sarbatori poate incepe de la Islington (langa statia de metrou se afla un inger urias) pana la Oxford Street, Regent Street si Bond Street. Unul dintre cei mai frumosi brazi de Craciun se afla in Trafalgar Square, un cadou anual primit din Norvegia. Revenind in Bucuresti, hotelurile promoveaza in fiecare weekend din luna decembrie brunch-uri speciale de sarbatori.

    De exemplu, la restaurantul Poem din cadrul hotelului Carol Parc, in fiecare duminica brunch-ul inseamna un festin cu homar, caviar si sampanie, vedeta meniului fiind coada de homar cu soté de spanac, sos de sampanie si trufe negre. Si spa-urile au conceput pachete speciale pentru perioada de Craciun. In perioada 7-18 decembrie, Eden Spa impreuna cu Mobexpert lanseaza un program de decora- tini spa. Astfel, in cadrul Mobexpert Pipera va fi amenajata o zona spa care ii poate inspira pe cei ce vor sa recreeze experienta spa in casele proprii, iar la Eden Spa vor fi disponibile trei carduri in stil decospa: Serenity (300 de lei), Tonic (500 de lei) si Wellness (700 de lei). Detinatorii de carduri isi pot procura elemente de decoratiuni de la Mobexpert si terapii Eden Spa.

    Tendinta de extindere a perioadei comerciale a Craciunului nu este nici pe departe o noutate. Anul acesta, in Statele Unite, companiile au inceput sa promoveze ofera pentru sarbatori inca din luna octombrie. Cu toate acestea, in nici una dintre oferte nu se mentioneaza clar cuvantul Craciun, sarbatoarea fiind doar sugerata prin simboluri sau referinte trecatoare. Americanii au transformat, din ratiuni lesne de inteles, sarbatoarea crestina intr-un imens festival de shopping.