BusinessMagazin

Blog

  • Piata romaneasca de consultanta in management a crescut cu 30%

    Acelasi raport constata o crestere de 30% a pietei de consultanta in management din Romania, in conditiile unei valori globale ale pietei romanesti inca relativ reduse, de sub 1% din piata europeana totala. "Aceste informatii pot sprijini orientarile strategice ale firmelor romnesti de consultanta, in conditiile in care piata romaneasca tinde sa se integreze din ce in ce mai mult in piata europeana", spune Mihai Svasta, presedintele Asociatiei Consultantilor in Management din Romania (AMCOR).

     

    Raportul identifica Germania ca fiind cea mai mare piata de consultanta in management, iar Marea Britanie ocupa locul secund in Europa. Pe locurile trei si patru se pozitioneaza Franta si Spania, cu valori apropiate.

     

    Consultanta in management contribuie astazi cu 0,64% la PIB-ul European. Cele mai multe tari raporteaza cresteri stabile ale pietei de consultanta in management, iar asteptarile pentru anii urmatori raman optimiste. Serviciile de consultanta (consultanta de afaceri si consultanta IT) contabilizeaza 57% din cifra totala a pietei, outsourcingul 20%, iar dezvoltarea si integrarea de sisteme reprezinta 20% din piata.

     

    |n cadrul serviciilor de consultanta, principalele linii de afaceri sunt consultanta pentrutorganizare si managementul operatiunilor si consultanta strategica.
     

  • P&G face a doua fabrica in Romania

    Romania a fost aleasa ca locatie pentru aceasta investitie in urma unui studiu realizat de compania-mama in regiune. Noua fabrica este un proiect greenfield a carui valoare va depasi suma de o suta de milioane de dolari (aproximativ 68 de milioane de euro). Trei sute de noi locuri de munca vor fi create intr-o prima faza, potrivit unui comunicat al companiei.

    Noul centru de productie va avea o suprafata de 25 de hectare si isi va incepe activitatea in prima jumatate a lui 2010. Fabrica de la Urlati, unde vor fi fabricate produse pentru ingrijire personala, va aproviziona pietele europene.

    Procter&Gamble mai detine o singura fabrica in Romania, la Timisoara, pe care a cumparat-o in 1995 si unde produce detergentii Ariel, Ace si Tide. Investitia totala in fabrica de la Timisoara s-a ridicat la 40 de milioane de dolari, fiind una dintre cele mai mari investitii de capital direct in tara.

    P&G a intrat pe piata romaneasca in 1992, iar din 2006 a deschis Centrul Regional de Servicii, care deserveste toate sediile P&G din Europa, cu tranzactii anuale de peste 150 de milioane de dolari (in jur de102 milioane de euro la cursul actual).

    Cele mai cunoscute produse marca P&G sunt Blend-a-Med, Pantene, Wella, Pampers, Always, Ariel si Tide. Anul trecut, divizia de marketing a companiei si-a dublat profitul fata de 2006, la aproape 45 de milioane de euro, cu o cifra de afaceri de 221 de milioane de euro, mai mare cu 16% fata de anul precedent. Principalii competitori ai companiei Procter&Gamble sunt Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive, Beiersdorf si L’Oreal.
     

  • Interamerican vrea 5,6 milioane de euro din asigurari de sanatate

    Principalul motor de crestere va fi orientarea catre segmentul clientilor corporativi care, in momentul de fata, reprezinta 50% din totalul de 10.000 de euro, dar in urmatorul an se urmareste marirea acestui procent pana la 80%. Recent, compania s-a orientat si catre segmentul abonamentelor de sanatate.

    Abonamentele si asigurarile de sanatate private vor genera, anul acesta, incasari de aproximativ 80 de milioane de euro, iar in urmatorii patru ani acestea vor atinge o valoare de 200 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Hagenaars. Chiar si asa, piata este subdezvoltata comparativ cu altele europene. Anual, un roman cheltuieste in jur de 270 de euro pentru sanatate, ceea ce inseamna de trei ori mai putin decat un ceh, respectiv de zece ori comparativ cu bugetul alocat de un britanic.

    Valoarea pietei total romanesti (sector public si privat) cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala” de catre analistii Deloitte intr-un studiu publicat in iunie anul acesta. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.

    Interamerican este liderul pietei asigurarilor de sanatate private, incepand sa opereze aceasta linie de business la sfarsitul lui 2005. Principalii sai competetitori pe acest segment sunt Allianz, Aviva, AsiLife (divizie a operatorului de servicii medicale private MedLife) si, mai nou, Astra-Uniqua. Interamerican este inregistrat la Utrecht-Olanda si prezent in peste 12 tari europene, cu peste 22.000 de angajati. Eureko este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, a carui principala activitate se desfasoara in domeniul asigurarilor.
     

  • Astra-Uniqua intra pe piata asigurarilor de sanatate

    Astra Medica, care a incheiat deja peste 150 de contracte cu furnizori de servicii medicale din sectorul privat si public din toata tara, va viza, pentru inceput, segmentul corporate al clientilor, costul unui abonament lunar variind de la 6 euro la 150 de euro, in functie de complexitatea serviciilor medicale acoperite.

    “Deocamdata, pacientii nu fac diferenta intre abonamentele la asigurarile medicale private, cele care tin de medicina muncii si clauzele din contractele de asigurari de viata”, a explicat Scarlatescu, pentru BUSINESS Magazin, motivul pentru care compania s-a orientat catre segmentul asigurarilor de sanatate suplimentare, cele pe care clientul si le face in mod voluntar.

    Piata asigurarilor medicale private este inca la inceput, dezvoltarea sa fiind puternic franata de faptul ca pachetul minim de servicii medicale asigurate de stat nu este inca stabilit, ceea ce ii impiedica pe asiguratorii privati sa-si defineasca pachetele de servicii. In momentul de fata, pe piata de profil activeaza doar cativa mari jucatori – Interamerican, Allianz, AsiLife (divizie a operatorului de servicii medicale private MedLife), care contorizeaza doar cateva mii de clienti.
     

  • Proiecte ecologice la InnoTrans

    Bombardier si-a reunit sub numele de ECO4 noul portofoliu de tehnologii care pot aduce o reducere de 50% a consumului de energie odata instalate pe orice vehicul feroviar. Portofoliul contine zece concepte de produse, printre care se numara si sistemul de asistenta a soferului (EBI Drive 50), care poate economisi cu 15% din energia de tractare prin ajutare mecanicului de tren cu informatii despre viteza si forta de tractare sau EnerGplan, un sistem inteligent ce ajuta printre altele la pastrarea energiei la bord. De asemenea, compania a lansat doua vehicule feroviare, trenul suburban Talent 2 si tramvaiul Flexity Berlin.

    Tot la Berlin, Siemens a lansat un vehicul automat de marfa, CargoMover, ideal pentru distante mai mari de 150 de km. Siemens a produs doua vehicule de test care sunt tractate de un motor diesel cu emisii reduse de gaze si poluare fonica redusa. Cu toate acestea, oficialii companiei au declarat ca un combustibil fara emisii de gaze va fi disponibil peste cativa ani.

    Alstom, un alt jucator de pe piata feroviara mondiala (cu o cota de piata de 17% in 2007), prezinta trenul regional Coradia Lirex, despre care producatorul afirma ca este reciclabil in proportie de 95%.

    Siemens are o cota de piata de 16%, iar Bombardier Transportation 21%, la care se aduga 2 procente, cresterea din 2008, potrivit datelor companiei Bombardier.

    Pe piata romaneasca, Bombardier Transportation a vandut pana acum peste 260 de vagoane de metrou si trei sisteme de interlocking pentru magistralele 1, 2 si 3 catre Metrorex, comanda in valoare de apoximativ 300 de milioane de euro. Compania Alstom a renovat 100 de vagoane intercity, contract de 50 de milionae de euro, iar Siemens a vandut in 2003 automotoarele Sageata Albastra cu o suma de 285 de milioane de euro. General Motors a castigat si ea un contract pentru modernizarea a 57 de locomotive diesel electrice, iar lista se incheie cu cele de 33 de milioane de euro platite de Ministerul Transporturilor pentru achizitia a 22 de vagoane noi si 35 modernizate, AVA 200 de la Astra Arad.

  • Mai creste dobanda?

    Consiliul de Administratie al BNR se va reuni joi pentru a discuta daca mentine dobinda de politica monetara la 10,25% pe an, nivel la care a ajuns in iulie dupa sapte majorari succesive.

    Prin aceste decizii de crestere, banca centrala incearca sa tempereze ritmul agresiv de majorare al creditarii, pe fondul luptei permanente pe care o duce cu inflatia.

    Mentinerea la 10,25% a fost estimata de catre 88 % din participantii la sondajul AAFB, in timp ce 6% dintre acestia anticipeaza o majorare de 0,25%, pana la nivelul de 10,5%. Acelasi procent de 6% crede insa ca banca centrala va opta pentru scaderea dobanzii, care influenteaza si costul creditelor in lei dar si randamentul depozitelor in moneda nationala, cu 0,5%.

     

  • Cehia ataca tot ce zboara

     

    Jana Studnickova, impreuna cu mai multi membri din boardul companiei cehe producatoare de avioane Aero Vodochody, a calatorit constant in ultimele saptamani intre Praga, Varsovia si Bucuresti. Aero Vodochody, compania ceha care a castigat licitatia pentru privatizarea Avioane Craiova si se lupta acum in licitatia pentru IAR Ghimbav, este si in cursa pentru achizitia PZL Swidnik, un producator de elicoptere din Polonia. Compania mai are insa si alte tinte de achizitii, in special in Romania, Polonia sau alte tari din regiune, dat fiind ca Penta Investment, grupul de investitii care a cumparat in 2006 Aero Vodochody, are ambitia de a plasa compania in primul esalon al producatorilor de avioane si piese de schimb din Europa.
     
    Din 2006, cand a cumparat Aero Vodochody, Penta a gandit un program agresiv de achizitii, scopul fiind ca producatorul ceh sa devina varful de lance al unui holding aeronautic cu prezenta in toata Europa, incepand cu partea centrala si de est, iar apoi cat se va putea si in vest. Pentru moment, principalul scop al Penta este sa semneze actele pentru preluarea controlului Avioane Craiova (semnarea ar trebui sa aiba loc in cursul acestei saptamani), in paralel cu continuarea luptei pentru castigarea IAR Ghimbav, pasii urmatori fiind pregatirea pentru alte achizitii, in paralel cu restructurarea companiilor cumparate.
     
    “Scopul nostru este sa cream un holding aeronautic in Europa Centrala si de Est si sa dezvoltam cat mai mult Aero Vodochody, dat fiind interesul pe care l-am intalnit pentru acest domeniu in negocierile cu partenerii nostri de afaceri, dar si cu actualii sau potentialii clienti”, spune Igor Hulak, directorul general al companiei. Pentru a extinde compania, strategii Aero Vodochody au in vedere cresterea organica, dar si cea prin achizitii. De fapt, “Aero este interesata de orice posibila achizitie care ne-ar putea ajuta sa ne atingem scopul”, spune Hulak.
     
    Conform cu strategia de dezvoltare a companiei, care prevede mai ales dezvoltarea segmentului in care Aero Vodochody este lider de piata mondial, respectiv avioanele de antrenament, cea mai potrivita achizitie strategica a grupului de pana acum a fost tocmai Avioane Craiova. Pentru compania romaneasca, cehii au oferit 16,3 milioane de euro, din care 4,1 milioane pentru pachetul de 64,89% din actiuni scos la privatizare, 8,8 milioane de euro ca investitii de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani, iar restul – capital de lucru si investitii de mediu.
     
    Pasul urmator este dezvoltarea unei prezente cat mai puternice in zona producatorilor de elicoptere, PZL Swidnik si IAR Ghimbav fiind primele vizate; Aero Vodochody a capatat experienta si in acest segment datorita colaborarii pentru realizarea elicopterului Sikorsky. Pentru IAR Ghimbav, cehii concureaza cu firma israeliana Marcovici Capital Limited.
     
    “Strategia grupului va varia in timp odata cu achizitiile pe care le vom face”, spune Jana Studnickova, directorul de comunicare al grupului. Cu toate acestea, strategia va avea la baza aceleasi elemente principale ca pana acum, care vor caracteriza si prezenta grupului in Romania: “In Cehia, si speram ca si in Romania, principalul client al fabricii noastre este statul, mai precis armata, restul productiei mergand aproape exclusiv catre export”, spune Jana Studnickova. Exportul inseamna atat vanzarea peste hotare a produselor finite, cat si livrarea comenzilor catre partenerii de afaceri, producatori de aeronave civile sau militare. “Acelasi model am vrea sa il aplicam si in Romania si credem ca vom avea inca din primul an clienti noi aici”, spune Jana Studnickova, referindu-se la faptul ca Avioane Craiova va mentine atat propria productie de IAR Soim, dar va primi si o serie de investitii pentru constructia de noi linii de productie pentru alte proiecte. “Deocamdata, noi vrem sa pastram portofoliile companiilor pe care le cumparam, cel putin pana vom intra in faza de consolidare a achizitiilor”, mai spune Jana Studnickova, care precizeaza ca aceasta etapa va veni probabil si cu un nume nou al holdingului care va integra toate companiile cumparate. Pana atunci, la Avioane Craiova va incepe restructurarea, Aero Vodochody pregatindu-se pentru a putea intra in forta la negocierile cu norocosul castigator al contractului pentru inzestrarea armatei, contract pe care il vede ca avand “mare potential”. 
     
     

     

  • Cehia ataca tot ce zboara

     

    Jana Studnickova, impreuna cu mai multi membri din boardul companiei cehe producatoare de avioane Aero Vodochody, a calatorit constant in ultimele saptamani intre Praga, Varsovia si Bucuresti. Aero Vodochody, compania ceha care a castigat licitatia pentru privatizarea Avioane Craiova si se lupta acum in licitatia pentru IAR Ghimbav, este si in cursa pentru achizitia PZL Swidnik, un producator de elicoptere din Polonia. Compania mai are insa si alte tinte de achizitii, in special in Romania, Polonia sau alte tari din regiune, dat fiind ca Penta Investment, grupul de investitii care a cumparat in 2006 Aero Vodochody, are ambitia de a plasa compania in primul esalon al producatorilor de avioane si piese de schimb din Europa.
     
    Din 2006, cand a cumparat Aero Vodochody, Penta a gandit un program agresiv de achizitii, scopul fiind ca producatorul ceh sa devina varful de lance al unui holding aeronautic cu prezenta in toata Europa, incepand cu partea centrala si de est, iar apoi cat se va putea si in vest. Pentru moment, principalul scop al Penta este sa semneze actele pentru preluarea controlului Avioane Craiova (semnarea ar trebui sa aiba loc in cursul acestei saptamani), in paralel cu continuarea luptei pentru castigarea IAR Ghimbav, pasii urmatori fiind pregatirea pentru alte achizitii, in paralel cu restructurarea companiilor cumparate.
     
    “Scopul nostru este sa cream un holding aeronautic in Europa Centrala si de Est si sa dezvoltam cat mai mult Aero Vodochody, dat fiind interesul pe care l-am intalnit pentru acest domeniu in negocierile cu partenerii nostri de afaceri, dar si cu actualii sau potentialii clienti”, spune Igor Hulak, directorul general al companiei. Pentru a extinde compania, strategii Aero Vodochody au in vedere cresterea organica, dar si cea prin achizitii. De fapt, “Aero este interesata de orice posibila achizitie care ne-ar putea ajuta sa ne atingem scopul”, spune Hulak.
     
    Conform cu strategia de dezvoltare a companiei, care prevede mai ales dezvoltarea segmentului in care Aero Vodochody este lider de piata mondial, respectiv avioanele de antrenament, cea mai potrivita achizitie strategica a grupului de pana acum a fost tocmai Avioane Craiova. Pentru compania romaneasca, cehii au oferit 16,3 milioane de euro, din care 4,1 milioane pentru pachetul de 64,89% din actiuni scos la privatizare, 8,8 milioane de euro ca investitii de dezvoltare pentru urmatorii cinci ani, iar restul – capital de lucru si investitii de mediu.
     
    Pasul urmator este dezvoltarea unei prezente cat mai puternice in zona producatorilor de elicoptere, PZL Swidnik si IAR Ghimbav fiind primele vizate; Aero Vodochody a capatat experienta si in acest segment datorita colaborarii pentru realizarea elicopterului Sikorsky. Pentru IAR Ghimbav, cehii concureaza cu firma israeliana Marcovici Capital Limited.
     
    “Strategia grupului va varia in timp odata cu achizitiile pe care le vom face”, spune Jana Studnickova, directorul de comunicare al grupului. Cu toate acestea, strategia va avea la baza aceleasi elemente principale ca pana acum, care vor caracteriza si prezenta grupului in Romania: “In Cehia, si speram ca si in Romania, principalul client al fabricii noastre este statul, mai precis armata, restul productiei mergand aproape exclusiv catre export”, spune Jana Studnickova. Exportul inseamna atat vanzarea peste hotare a produselor finite, cat si livrarea comenzilor catre partenerii de afaceri, producatori de aeronave civile sau militare. “Acelasi model am vrea sa il aplicam si in Romania si credem ca vom avea inca din primul an clienti noi aici”, spune Jana Studnickova, referindu-se la faptul ca Avioane Craiova va mentine atat propria productie de IAR Soim, dar va primi si o serie de investitii pentru constructia de noi linii de productie pentru alte proiecte. “Deocamdata, noi vrem sa pastram portofoliile companiilor pe care le cumparam, cel putin pana vom intra in faza de consolidare a achizitiilor”, mai spune Jana Studnickova, care precizeaza ca aceasta etapa va veni probabil si cu un nume nou al holdingului care va integra toate companiile cumparate. Pana atunci, la Avioane Craiova va incepe restructurarea, Aero Vodochody pregatindu-se pentru a putea intra in forta la negocierile cu norocosul castigator al contractului pentru inzestrarea armatei, contract pe care il vede ca avand “mare potential”. 
     
     

     

  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.

  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.