„Romania nu este dependenta de importurile de ciment. Anul acesta, de exemplu, din cele circa 11 milioane de tone de ciment care se vor consuma la noi, numai 300.000-400.000 de tone vor fi de import. Importurile ar putea avea insa rolul de a corecta, zonal, pretul cimentului autohton, la nivel de vanzatori”, a declarat pentru Gandul Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale pentru Constructii (APMC).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
„Romania nu este dependenta de importurile de ciment. Anul acesta, de exemplu, din cele circa 11 milioane de tone de ciment care se vor consuma la noi, numai 300.000-400.000 de tone vor fi de import. Importurile ar putea avea insa rolul de a corecta, zonal, pretul cimentului autohton, la nivel de vanzatori”, a declarat pentru Gandul Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale pentru Constructii (APMC).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Astfel, impozitul pe veniturile din activitatile persoanelor fizice autorizate, precum doctori, notari, veniturile din drepturile de proprietate intelectuala sau veniturile din tranzactii imobiliare va putea fi platit online, pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), utilizand cardul.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Cel mai recent anunt privind extinderea retelei de magazine a venit din partea lantului de retail GSM Germanos, care numara la inceputul saptamanii trecute 240 de magazine, cu 40 mai mult decat la sfarsitul anului trecut, iar pana se termina anul in curs mai are in plan investitii de 1,5-1,8 milioane de euro pentru inca 30 de spatii de vanzare.
“Dezvoltarea retelei pentru 2008 nu se va face printr-o achizitie a unei retele de profil, desi, daca apare o oportunitate foarte buna, suntem deschisi la negocieri”, spunea Aris Karousos, retail general manager in cadrul Germanos Romania. Pentru anul viitor, adauga Karousos, ritmul de crestere a punctelor de vanzare se va incetini insa oricum, la 15-20 cu totul, “pe masura ce ne apropiem de atingerea tintei de dezvoltare”.
Extinderea retelei a fost in 2008 o directie importanta a investitiilor pentru majoritatea lanturilor de retail GSM si a operatorilor de telefonie mobila care detin magazine proprii de telefoane. Orange a inaugurat saptamana trecuta un nou magazin in Iasi, care completeaza reteaua de 92 de magazine proprii. “De la inceputul anului am deschis 19 magazine si vrem sa incheiem 2008 cu o retea de 100 de magazine”, declara Florin Popa, director de vanzari si distributie in cadrul Orange Romania.
In paralel, spune Popa, Orange va continua sa investeasca in extinderea lantului de distributie inclusiv prin sustinerea deschiderii unor noi magazine ale partenerilor, atat in zonele rurale, izolate, cat si in marile orase. Orange numara in total in jur de 1.100 de magazine partenere, cele mai importante lanturi de retail fiind Fonomat, cu 160 de magazine si EuroGSM, companie a carei retea cuprinde 120 de spatii de retail.
“Vom continua sa deschidem magazine in zonele cu un real potential de dezvoltare, insa nu la fel de agresiv ca in anii precedenti”, a declarat Cristina Szabo, director de marketing in cadrul Euro-GSM, explicand ca strategia pentru perioada urmatoare vizeaza cu precadere eficientizarea magazinelor existente. Spre deosebire de Orange, Vodafone a adoptat o strategie mult mai agresiva de dezvoltare, deschizand anul acesta 62 de magazine.
La momentul actual detine 156 de magazine proprii in toata tara, la care se adauga alte cateva sute partenere si puncte de distributie pentru cartelele preplatite. “Cresterea retelei de distributie in cursul acestui an se explica si prin achizitia dealerului Petrocom, dar si prin deschiderea de magazine proprii”, spune Bogdan Matei, director de vanzari la Vodafone.
In luna septembrie a anului trecut, Vodafone a preluat atat cele 55 de magazine care apartineau Petrocom D&V, precum si operatiunile postpaid ale firmei cu acest nume, care era dealer exclusiv al operatorului de telefonie mobila inca din anul 2001.
In martie anul acesta, Vodafone a cumparat si pachetul majoritar de actiuni al retelei de magazine de telefoane mobile Proton Technologies. La randul sau, Orange a semnat in martie anul acesta un parteneriat cu lantul de magazine Say, care are unitati situate in galerii comerciale si mall-uri. Evident, nu toate aceste parteneriate incheiate de operatorii mobili rezista: saptamana trecuta, Vodafone a comunicat ca distributia produselor si a serviciilor sale prin reteaua de magazine GlobalNet a incetat odata cu expirarea contractului, in conditiile in care GlobalNet a fost distribuitor exclusiv pentru operatorul de telefonie mobila incepand din noiembrie 2005.
In momentul actual, cu un numar total de aproximativ 3.000 de magazine, atat ale operatorilor, cat si ale partenerilor, piata de retail GSM este aglomerata si este dificil sa gasesti un spatiu convenabil pentru a deschide un magazin nou. In acest context, atat operatorii de telefonie mobila, cat si partenerii acestora opteaza pentru spatiile inchiriate. “Noi nu cumparam spatii comerciale, pentru ca dorim sa putem reloca unele magazine in cazul in care conditiile pietei ar impune aceasta”, a declarat Aris Karousos de la Germanos.
“Preferam sa investim in amenajarea magazinelor decat in achizitia de spatii comerciale.” In ce priveste chiriile, acestea suporta variatii importante, potrivit operatorilor de telefonie mobila, in functie de suprafata, amplasare si vad comercial. Cei de la Euro-GSM afirma ca valoarea chiriei platite lunar pentru un magazin variaza intre 500 si 6.000 de euro.
Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.
Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.
Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.
“Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.
Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.
Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.
Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.
Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.
Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.
Spre sfarsitul unui an 2007 in care salariile au crescut peste asteptarile companiilor si ale analistilor, previziunile pentru anul acesta erau de temperare a cresterii, de la 18% undeva spre 12%. Deocamdata, pana acum, adica dupa mai bine de jumatate de an, salariile s-au majorat deja in medie cu circa 15%, iar specialistii in resurse umane ne asigura din nou ca la anul majorarile vor fi mai ponderate.
“A fost o presiune neasteptata a inflatiei si am avut parte de multe extinderi, mai ales in banking si in retail, ceea ce a insemnat ca s-a dus o batalie puternica pe acelasi segment de resurse formate. In mod evident, castigator a iesit cel care a oferit mai mult la salariu”, explica Ruxandra Stoian, director de resurse umane la PricewaterhouseCoopers (PwC), insistand insa asupra faptului ca situatia se va schimba.
Mai exact, pentru anul viitor putini sunt cei ce cred ca va fi depasit pragul de 12%, iar estimarea coincide cu cea a Comisiei Nationale de Prognoza, care apreciaza ca salariul mediu net va urca in 2009 cu 11,1%, ajungand la 1.335 de lei. Nu trebuie uitat ca pentru calculul general conteaza si politica de an electoral a Guvernului fata de angajatii din sectorul public: dupa o prima etapa de cresteri salariale, in aprilie, urmeaza o a doua, in octombrie, cuantumul cresterilor salariale urmand sa fie aprobat diferentiat, pentru fiecare sector de activitate in parte, dupa negocieri cu sindicatele. Promisiunea oficiala e ca angajatii din sanatate si invatamant vor obtine cresteri salariale peste media de 9% a bugetarilor.
Dincolo de sectorul bugetar, care au fost domeniile cele mai norocoase anul acesta? In ceea ce ii priveste pe cel mai bine platiti angajati, 2008 n-a rezervat mari surprize. Potrivit studiului salarial Paywell 2008, realizat de PwC, specialistii din banci, salariatii din industria farmaceutica, si din IT&C au ocupat primele trei locuri in topul celor mai mari cresteri salariale. Asa incat daca, raportat la salariul mediu brut national, salariul mediu din banci a fost anul acesta cu 107% mai mare, in industria farmaceutica cresterea a fost de 91%, iar in IT&C de 83%.
“Sectorul IT se afla in topul salariilor datorita profilului angajatilor. Majoritatea au studii superioare si competente tehnice specifice bine dezvoltate, iar posturile presupun un nivel ridicat de complexitate. De exemplu, programator sau administrator de sistem sunt posturi de specialisti, nonmanageriale, dar cu un grad ridicat de complexitate si recompensate evident mai mult decat un post de specialist in retail, de exemplu”, explica Madalina Teodorescu, HR manager la Gecad ePayment.
Fara a fi un efect exclusiv al expansiunii acestor domenii, cresterea salariala se explica simplu prin criza de personal. “Nu este o noutate ca sistemul bancar inca duce lipsa de personal specializat. Iar pentru unele pozitii suntem in concurenta si cu alte industrii – ma refer la functii de suport specializate, cum ar fi informatica, domeniul financiar sau, de ce nu, pozitiile de management”, subliniaza Adela Jansen, director de resurse umane la BRD. In plus, daca media din sectorul bancar o depaseste pe cea din retail, spre exemplu, explicatia se gaseste si in faptul ca in comert sunt mult mai multi angajati cu studii medii si submedii decat in banci, deci implicit si salariile sunt mai mici.
Astfel, in comert si sectorul hotelier salariile sunt inferioare mediei calculate la nivel national cu 24%, respectiv 25%. Iarasi dupa cum era de asteptat, salariatii din Capitala au avut si anul acesta cele mai mari venituri din tara, situatie care este putin probabil sa se schimbe in urmatorii ani. Bucurestiul a avut o medie de 65% peste salariul mediu national, fiind urmat de Transilvania (15%), Moldova (0,9%) si Muntenia (0,5%). Daca faptul ca Bucurestiul este zona cu cele mai mari salarii era usor previzibil, ascensiunea Moldovei si a Munteniei a facut ca diferentele dintre regiuni sa se diminueze.
“Anul trecut, in frunte era tot Bucurestiul, urmat de Timisoara, Cluj si, la o distanta destul de mare, de Moldova. Anul acesta, diferentele intre zone s-au redus simtitor, pentru ca si investitorii au inteles ca exista potential foarte mare si in alta parte decat in Capitala. Sudul, spre exemplu, a crescut foarte mult datorita industriei auto, iar Moldova a devenit o destinatie pentru centrele de servicii externalizate”, precizeaza Stoian. O alta concluzie a studiului Paywell se refera la inversarea raportului dintre cresterile salariale ale managerilor si cele ale angajatilor. Este vorba de confirmarea unei teorii care s-a conturat inca de anul trecut, anume ca vremea in care salariile managerilor cresteau exploziv a trecut. Anul acesta, angajatii au depasit managerii la capitolul cresteri salariale in perioada aprilie 2007-aprilie 2008.
Salariul mediu brut al personalului operational (angajatii de front-office si back-office din cadrul bancilor, specialistii IT in companiile de dezvoltare de soft sau personalul de helpdesk din cadrul companiilor de servicii externalizate), personal care reprezinta in general aproape 90% din numarul total al angajatilor unei companii, era mai mare in medie cu 19% in aprilie 2008 fata de aceeasi luna din 2007, in timp ce salariile celor care ocupa pozitii manageriale au crescut cu doar 14%. Cele mai mici majorari au fost pentru departamentele de suport ale companiilor, respectiv departamentele de contabilitate, resurse umane, administrativ sau IT de suport.
Cu toate acestea, comparativ cu alte tari din regiune, precum Slovacia, Cehia sau Ungaria, la nivel managerial salariile din Romania sunt mai mari, mai ales daca sunt raportate la costul vietii. Interesant de subliniat ar fi ca vorbim de cresteri salariale in primul rand si aproape doar pentru salariile asa-numite de retentie, nu si pentru cele de atragere, acestea din urma fiind in 2008 cu 10% mai mici decat anul trecut, in timp ce primele au crescut cu aproximativ 15%. “Explicatia este simpla: companiile au inteles ca mult mai importanta este stimularea resurselor pe care le au decat cele pe care le-ar putea atrage si au actionat ca atare”, spune directoarea de resurse umane de la PwC.
In completare, si salariile nete oferite debutantilor din companiile private au devenit in ultimul an mai mici decat salariul mediu net la nivel national. Astfel, pentru studii medii, salariul de entrylevel din multinationale reprezinta doar 74% din nivelul national, iar cel pentru studii superioare este cu doar 5% mai mare. Anul trecut, ponderea a fost de 80% pentru studii medii, in timp ce in cazul candidatilor cu studii superioare, salariul de intrare intr-o companie era cu 21% peste salariul brut la nivel national.
Calcularea mult mai prudenta a bugetelor pentru salarii si stimularea unui raport mai echitabil intre performanta si recompense s-a tradus si prin modificarea structurii pachetului salarial, prin reducerea ponderii salariului fix si cresterea ponderii bonusurilor variabile. Astfel, daca in urma cu patru ani 75% din pachetul salarial insemna salariul fix, 13% bonus variabil, 5% bonus fix si 7% beneficii, anul acesta doar 65% mai inseamna salariu fix, in timp ce 20% reprezinta bonusul variabil, 4% bonusul fix si 11% beneficiile. Dintre beneficii, cele mai frecvente sunt tichetele de masa, pe care le ofera 85% dintre companii si a caror utilizare a crescut cu 6% fata de anul trecut.
Planurile de pensii private si beneficiile reprezentate de activitatile sociale au crescut cu 7% fata de anul trecut, beneficiile flexibile si subventionarea activitatilor sportive cu 5%, iar subventionarea abonamentului pentru internet si subventionarea transportului au crescut cu 4%. In aceste conditii, analistii prevad o orientare din ce in ce mai mare catre sistemul flexibil de acordare a salariilor si a beneficiilor, in functie de performante si beneficii. Un pas pe care multi angajati il asteptau de mult timp, iar pentru angajatori va insemna, mai intai de toate, o cale de stimulare a productivitatii.
Cu o suprafata de 4000 mp, construiti in Sibiu, pe strada Europa Unita 25, depozitul de legume si fructe al retailerului Trident are o capacitate de 1.600 de tone, cinci tuneluri de coacere pentru banane si spatii proiectate pentru livrarea si achizitia separata a fructelor si legumelor.
Din cele patru milioane de euro pe care le-a necesitat investitia, 1,7 milioane de euro provin din fonduri Sapard. Pentru finalizarea proiectului compania a facut si un imprumut la Piraeus Bank.
Depozitul Trident de legume si fructe va deservi atat reteaua proprie de magazine, cat si partenerii sai din centrul tarii.
Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent trei spatii de vanzare de tip hypermarket, la Medias, Deva si Sfantu Gheorghe, si doua supermarketuri deschise la Sibiu si Alba Iulia, iar in ultima luna a acestui an va deschide inca un supermarket, in complexul Galleria din Piatra Neamt. Potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor, anul trecut, Trident Trans Tex a generat afaceri de 45 de milioane de euro inregistrand un profit net de circa 370.000 de euro.
Grupul Trident Trans Tex are si o divizie de transport international de marfuri si o divizie de import si distributie de produse alimentare si nealimentare.
Totodata, lucrarile la Trident Shopping Center Sibiu, prima unitate de tip mall a retelei, vor fi finalizate in martie 2009. Pe piata hipermarketurilor din Romania mai sunt prezente retelele Carrefour, Auchan, Cora, real sau Pic.
"Daca, in cazul Girbaud, stim ca exista deja clienti fideli ai marcii, Grundahl poate fi numit un experiment, in conditiile in care designul vestimentar scandinav este putin cunoscut si in consecinta putin apreciat in România. Conformist este un magazin <fara concept>, dar cu atitudine. E un pic ironic, dar cele doua branduri nu au nimic de-a face cu conformitatea la anumite reguli. Cine se imbraca de la Girbaud e genul de persoana foarte sigura pe sine, care nu mai vrea sa demonstreze nimic”, declara Maria Luciana Axente, managing partner.
Axente spera ca intestitia de 300.000 de euro in primul magazin Conformist din tara sa fie amortizata in cel mult doi ani. Anul acesta, distribuitorul exclusiv al celor doua marci nu a mai planificat nicio deschidere de magazin, insa spre sfarsitul anului viitor al doilea multibrand Conformist va fi deschis in Cluj sau la Timisoara, intr-un spatiu stradal.
Prin preturile afisate magazinul tinteste clientii cu venituri mari si foarte mari. Conformist va intra in competitie directa cu magazine multibranduri precum The Place sau Victoria 46.
Cu vanzari anuale de 250 de milioane de euro, afacerea de familie infiintata de sotii
Marithé si François Girbaud, in urma cu 40 de ani, a ajuns sa numere azi o retea de
de 98 de magazine monobrand, 50 de multibranduri in centre comerciale precum Galeriile Lafayette, Kadewe sau Printemps, plus inca peste 3.000 de puncte de vanzare in diverse alte magazine. Jumatate din veniturile grupului provin din Europa, urmata de SUA (30%) si Asia (20%
In prezent, reteaua TinaR numara 15 magazine, plus unul online. In afara de noul spatiu de vanzare din Vitantis, anul acesta, reteilerul de imbracaminte a mai deschis doua magazine, la Brasov si in Baneasa Shopping City. La magazinele operate in prezent ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp.
Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008.
Profitul brut inregistrat de companie, n 2007, a crescut de peste trei ori fata de anul anterior, ajungând la 600 000 euro, in timp ce veniturile generate s-au ridicat la cinci milioane euro, in crestere cu 25% fata de 2006.
Tina R este un business privat inceput in 1994 de Rares Jianu si Iulia Stoica, care detin impreuna un pachet de 76% din actiuni prin intermediul firmei TinaR Retail. Restul de 24% din actiuni sunt impartite de sapte persoane fizice.
In paralel cu strategia de extindere la nivel national, Medisystem negociaza, in prezent, vanzarea pachetului majoritar catre un investitori din Europa de Vest, potrivit declaratiilor directorului general al spitalului Euroclinic, Catalin Popa.
Acesta apreciaza ca pana la sfarsitul anului se vor incheia negocierile de vanzare a pachetului majoritar de actiuni. De asemenea, dezvoltarea companiei va viza, pe langa cresterea organica, si posibila achizitionare a unor jucatori locali de dimensiuni mai mici, selectarea acestora fiind destul de dificila in conditiile in care, in opinia lui Popa, operatorii romani ofera servicii de o calitate scazuta.
In primul semestru al anului acesta, compania a inregistrat o cifra de afaceri de trei milioane de euro, ceea ce inseamna o crestere de 60% fata de perioada similara a anului trecut. Pentru intregul an, compania vizeaza majorarea afacerilor cu 44% comparativ cu 2007, pana la valoarea de 6,5 milioane de euro.
Principalii jucatori de pe piata serviciilor medicale private, evaluata la circa 400 de milioane de euro, sunt MedLife, cu o cifra de afaceri estimata anul acesta la 22 de milioane de euro, Medicover (15 milioane de euro), Romar (12,5 milioane de euro), Medcenter (12 milioane de euro) si Gral Medical (9 milioane de euro).
Marea majoritate a furnizorilor de top de servicii medicale private au ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, asa cum e cazul Romar (Reconstruction Capital II), al Centrului Medical Unirea – CMU (3i, unul dintre cele mai mari grupuri de investitii din lume) sau al Hiperdia (Bedminster Capital Management). Medisystem Romania, controlata de grupul olandez Eureko, detine 99,9% din capitalul social al retelei de clinici Medisystem Hospital, precum si o divizie de asigurari de sanatate.