Blog

  • Modele de urmat

    Furia cu care oficiali din varii natiuni au reactionat la
    scandalul Wikileaks nu are nicio legatura cu gradul de
    confidentialitate al documentelor pe care Julian Assange le-a
    zvarlit multimii pe internet; o mare parte din ele niste
    insailituri disparate si naive prin care unii si altii si-au
    justificat existenta prin birouri. Adevarata valoare a documentelor
    este data chiar de modul in care ii prezinta documentele pe mai
    marii acestei lumi – superficiali, barfitori, nepasatori,
    preocupati de fleacuri. In general un lider politic sau economic
    are o dimensiune publica – oameni ca Richard Branson sau Donald
    Trump sau JFK au influentat milioane de oameni din lumea intreaga,
    i-au facut sa doreasca sa invete, sa manipuleze, sa urce, sa ajunga
    in top. Acolo, in top, este o chestiune personala daca te
    transformi intr-un Mesia sau daca incepi sa patezi rochite; in
    acelasi timp varful topului iti ofera posibilitatea sa dai vina pe
    altii, un mod de actiune cat se poate de omenesc, raspandit si
    utilizat.

    Dar nu poti rezista, chiar in top fiind, unei avalanse de
    documente care ofera, chiar privite superficial, o imagine. Ori
    asta a facut Assange, a zvarlit in lume sute de mii de imagini care
    individual nu spun mare lucru, dar luate impreuna tipa.

    Cei maturi mai tin minte, cred, calaretul Marlboro – natura,
    barbati puternici, muzica care insotea reclama, pe vremea cand
    reclamele la tigari mai erau permise. In urma cu doi sau trei ani
    un programator de computere, un medic si un chimist au conchis ca
    Marlboro Man a fost cel mai influent personaj care nu a trait
    vreodata. Cei trei sunt Dan Karlan, Allan Lazar si Jeremy Salter,
    care au scris “The 101 Most Influential People Who Never Lived: How
    Characters of Fiction, Myth, Legends, Television, and Movies Have
    Shaped Our Society, Changed Our Behavior and Set the Course of
    History”. Personal nu as fi asezat pe primul loc calaretul fumator,
    dar a fost o optiune demna de luata in seama daca e sa ne referim
    la modul de departajare al personajelor din top – numarul
    persoanelor afectate si amploarea fenomenului.

    Lista in schimb, in intregul ei, este surprinzatoare si sunt
    sigur ca veti zambi in continuare: Big Brother, cel din romanul
    “1984” al lui George Orwell, este pe locul doi, Mos Craciun pe
    patru, Hamlet pe cinci, Lady Chatterley pe 15, Ulise pe 24, Dracula
    pe 33, Cetateanul Kane pe 35, Godzilla pe 38, papusa Barbie pe 43,
    JR Ewing pe 63, HAL 9000, computerul nebun din filmul “Odiseea
    spatiala 2001” pe 66 si Marele Gatsby pe 93.

    Facut de americani, referintele si eroii enumerati apartin,
    firesc, balonului cultural anglo-saxon in care ne scaldam si noi de
    o buna bucata de vreme; mai sunt pe acolo eroi de comics-uri – Dick
    Tracy sau eroi literari care nu spun mare lucru unui european –
    Elmer Gantry, de exemplu. Il simt mai aproape pe Martin Eden, in
    ultimul caz.

    Dar impactul unui personaj este la fel de real pe cat este si
    influenta familiei medii asupra economiei – familia medie
    dimensioneaza bugete, fundamenteaza planuri de afaceri, stabileste
    tinte de business si strategii de dezvoltare.

    Un personaj bine construit, de genul lui Gordon Gekko, cel din
    primul “Wall Street” poate influenta o generatie intreaga si Gekko
    chiar a facut-o. Cred ca nu face parte din topul personajelor
    influente pentru ca Salter, Lazar si Karlan au scris cartea
    inaintea crizei financiare; altfel, data fiind amploarea si
    efectele pe care le are, cred ca Gekko merita sa se claseze in
    primii cinci fara discutie. Pur si simplu pentru ca a enuntat, in
    urma cu doua decenii, manualul investitorului: “The point is,
    ladies and gentlemen, that greed, for lack of a better word, is
    good”.

    Modele de acest gen au facut din antreprenoriatul american un
    vehicul cat se poate de puternic: in al treilea trimestru al lui
    2010, 304 start-up-uri americane au primit aproape trei miliarde de
    dolari din partea fondurilor de investitii, in timp ce 161 de
    companii europene au primit sub 850 de miliarde de dolari.
    Falimentul personal practic nu exista in Europa, iar concedierea
    angajatilor este un proces cel putin laborios.
    Rezultatul este “imbatranirea” companiilor. In topul 500 al
    companiilor la nivel global realizat de Financial Times in 2007
    sunt 21 de companii infiintate in perioada 1926 – 1950, 23 in 1951
    – 1975 si 24 in 1976 – 2000. In Europa cea mai mare pondere o au
    companiile infiintate intre 1851 si 1900, 51 la numar, in timp ce
    din perioada 1926 – 2000 au intrat in top numai 12.

    Europa este conservatoare si sufera de imobilism. Criza pe care
    o traverseaza Europa astazi are la baza, pe langa cauzele
    financiare, si piedicile legislative si lipsa modelelor valabile,
    care pot trezi spiritul antreprenorial si dorinta “familiei medii”
    de a-si depasi conditia de “familie medie”. Fac referire la Europa
    pentru ca este evident ca numai uniunea va putea pune in miscare
    economia Romaniei, unde posibilele modele nu inspira, ci mai
    degraba enerveaza.

    Recititi lista: Big Brother este pe locul al doilea, Mos Craciun
    pe 4, iar JR Ewing pe 63.

    La multi ani!

  • Grup Feroviar Roman a preluat activitatile de transport feroviar ale Rompetrol

    GFR, parte a Grampet Grup, a achizitionat intreg parcul de
    material rulant utilizat de Rompetrol Logistics (RPL), preluand
    circa 350 de salariati ai RPL implicati in activitatea de transport
    feroviar si manevra. In urma transferului catre GFR, salariatii RPL
    vor beneficia de aceleasi conditii si drepturi, contractul de munca
    ramanand neschimbat.

    “Aceasta tranzactie consolideaza pozitia de lider a GFR pe
    principala sa piata de activitate, cea a transporturilor
    petroliere”, afirma Gruia Stoica, presedintele Grampet Grup. In
    acelasi timp, preluarea activitatilor de transport feroviar ale
    grupului Rompetrol va avea un impact pozitiv asupra activitatii
    operatorilor Grampet din Bulgaria si Ungaria. “Este inca un pas pe
    care il facem pentru a deveni cel mai important operator feroviar
    din Sud-Estul Europei”, afirma Gruia Stoica.

    Contractele de servicii de transport feroviar au fost incheiate de
    GFR cu societatile din grupul Rompetrol pe o perioada de trei ani,
    cu posibilitatea de prelungire cu inca doi ani.

    “Proiectul dezvoltat impreuna cu GFR este unul dintre pasii
    importanti in procesul de optimizare a afacerilor initiat de Grupul
    Rompetrol. Prin aceste masuri ne propunem sa eficientizam fluxul
    financiar in companiile grupului, sa dezvoltam o structura de
    afaceri mai putin complexa si sa reducem costurile pana la un nivel
    optim”, afirma Titov Buzescu, vicepresedinte al diviziei de retail
    a grupului Rompetrol.

    Printre clientii GFR se mai numara OMV Petrom, ArcelorMittal,
    Conpet, Lukoil si Compania Nationala a Huilei. In Romania, Grampet
    Grup detine fabrica de reparatii vagoane Remar Pascani, companiile
    Reva Simeria si societatea Transbordare Vagoane Marfa (TVM) de pe
    ecartamentul ex-sovietic pe ecartamentul european. GFR controleaza
    un parc de peste 13.500 de vagoane si 280 de locomotive.

    In ultimii ani, Grampet Grup a facut investitii substantiale in
    sase tari din Europa de Sud-Est, atat pe segmentul operatorilor
    privati de cale ferata, cat si in zona constructiilor, a
    modernizarilor si reparatiilor de material rulant. In Ungaria,
    Grampet Grup a cumparat atat operatorul feroviar de transport
    marfuri Train Hungary, cat si o fabrica de vagoane. In Bulgaria
    detine pachetul majoritar al companiei Bulgaria Railway Company,
    cel mai important operator privat de cale ferata din tara vecina.
    De asemenea, in ultimii doi ani, Grampet Grup a achizitionat
    pachetul majoritar al unei fabrici de vagoane din Serbia, o casa de
    expeditie din aceeasi tara si alte doua case de expeditii din
    Moldova si Ucraina, ajungand la 8500 de salariati in toata
    regiunea.

  • Banca Transilvania lanseaza un card premium – MasterCard Gold Debit

    Pentru cardurile emise pana la data de 31 martie 2011, banca nu
    percepe nici comisionul de emitere de 50 de lei. Cardul se acorda
    pe o perioada de 3 ani.

    “Este un produs conceput pentru persoanele cu un statut social
    important, care reprezinta top managementul companiilor mari,
    oameni de afaceri sau persoane cu profesii de succes. Medicii,
    avocatii, notarii sunt un exemplu, in acest sens”, explica Gabriela
    Nistor, director executiv pentru retail banking in cadrul Bancii
    Transilvania. “Consideram ca un client care detine deja un card de
    credit premium trebuie sa beneficieze de servicii premium si la
    cardul de debit.”

    Cardul se alimenteaza in lei si poate fi utilizat oriunde in lume,
    facandu-se automat conversia in moneda tarii respective.

    Pentru calatoriile in strainatate, utilizatorii vor putea beneficia
    de asigurare pentru cheltuieli medicale de urgenta in caz de
    accident sau de imbolnavire, pentru intarzierea bagajelor sau a
    zborului, pentru cheltuieli juridice in caz de accident de
    automobil sau pierderea actelor de identitate sau asigurare de
    deces. Pentru a beneficia de aceste servicii, clientul trebuie sa
    achite cu MasterCard Gold Debit cheltuielile aferente calatoriei
    sau, in ultimele trei luni pana la inceperea calatoriei, sa
    efectueze plati de cel putin 300 de lei cu acest card.

    De asemenea, posesorii unui MasterCard Gold Debit vor putea
    beneficia de acces gratuit in Salonul Business Class al
    Aeroportului International Henri Coanda din Bucuresti si in
    saloanele business ale Aeroportului International Cluj-Napoca, de
    discounturi intre 5% si 25% la comerciantii parteneri inclusi in
    programul MasterCard Elite, de furnizare de numerar sau de
    inlocuirea cardului in regim de urgenta in cazul pierderii sau al
    furtului.

    Cu MasterCard Gold Debit pot fi achitate, direct de la bancomatele
    Bancii Transilvania, facturile Vodafone, Orange, Cosmote, RCS-RDS,
    Avon, Electrica si ApaServ Satu Mare.

    Banca isi completeaza astfel portofoliul sau de produse, care
    cuprinde 16 tipuri de carduri de debit sau de credit. Banca
    Transilvania este de 10 ani pe piata cardurilor din Romania, iar
    portofoliul sau cuprinde in prezent peste 1.800.000 de carduri
    emise.

  • Revista presei economice din Romania

    Ministerul Turismului pregateste primele confiscari de hoteluri si vile de la
    afaceristii care a luat active de la stat si nu au investit in ele,
    primele exproprieri pentru utilitate publica fiind deja declansate
    pe Litoral, anunta Gandul. Specialistii avertizeaza ca
    refinantarea nu este avantajoasa pentru client daca se face in
    primii ani de la contractarea creditului, pentru ca atunci se
    plateste mai mult din dobanda si mai putin din principal.

    Nemultumite de scaderea indemnizatiei, multe mame sustin ca sunt
    decise sa “penalizeze usturator” bugetul statului, printr-o
    greva fiscala: nu vor sa mai plateasca
    impozitele, renuntand la contractele de munca, anunta
    Evenimentul Zilei. Ministrul Elena Udrea vrea ca societatea
    civila sa se implice in planurile de urbanism, “pentru a nu se mai
    ajunge la abuzuri. Iti dai seama peste noapte ca te-ai trezit cu un
    bloc opt etaje langa casa ta si nu mai poti sa faci nimic”.

    Banii pentru infrastructura rurala sa fie impartiti dupa alte
    criterii decat culoarea politica a alesilor locali, IMM-urile sa
    poata opta la plata impozitului intre 16% din profit si 3% din
    cifra de afaceri, iar ICCJ sa primeasca 52 milioane de lei in plus
    – sunt cele patru concesii facute opozitiei de premierul Emil Boc la
    bugetul pe 2011
    , conform Romaniei Libere. Rompetrol
    discuta cu Ministerul Finantelor despre solutii de compromis
    privind datoriile istorice.

    Jerome Olive, seful Dacia, pledeaza pentru
    continuarea programului Rabla si spune ca viitorul poate rezerva
    orice surprize, inclusiv un automobil electric ori o decapotabila
    marca proprie, releva Adevarul. Oamenii nu se mai inghesuie
    la pomi de Craciun, iar vanzatorii risca sa ramana cu marfa dupa
    sarbatori; in timp ce cumparatorii spun ca preturile sunt mari,
    vanzatorii se vaita ca nu-si pot acoperi nici cheltuielile.

    Dinel Staicu, pana mai ieri unul dintre cele
    mai influente personaje de pe Bursa, avand in administrare activele
    de 1,55 mld. lei (360 mil. euro) ale SIF Oltenia, va parasi functia
    de presedinte al SIF incepand de la 1 februarie, dupa ce a fost
    condamnat de Tribunalul Bucuresti la 12 ani de inchisoare in
    dosarul fraudarii BIR, scrie Ziarul Financiar. Omul de
    afaceri Jean Valvis apreciaza ca Romania va iesi din criza atunci
    cand va sprijini IT-ul, agricultura si energiile
    regenerabile.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Retrospectiva 2010 – Ce a facut Guvernul: masuri si efecte

    CRONOLOGIA MASURILOR DECISE ANUL ACESTA

    @ Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina
    (01.01.2011) – Obiectiv: Cresterea incasarilor bugetare din accize
    de la 17,4 mld. lei la 18,4 mld. lei

    @ Lansarea lucrarilor pentru constructia a circa 290 km autostrazi
    (01.01.2011) – Obiectiv: Investitii de 2,5 mld. euro, 2/3 din suma
    fiind fonduri europene

    @ Unificarea declaratiilor fiscale (01.01.2011) – Obiectiv:
    Posibilitatea ca firmele sa-si poata depune la ANAF declaratiile
    fiscale intr-un singur loc si in format electronic

    @ Adoptarea legii unice a salarizarii, a legii bugetului si a legii
    pensiilor (dec.2010) – Obiectiv: Satisfacerea angajamentelor in
    acest sens catre FMI, drept conditie pentru eliberarea urmatoarei
    transe de credit (cca 850 mil. euro)

    @ Majorarea cu 3,3% a CASS, impozitarea cu 5,5% a pensiilor mai
    mari de 740 lei/lunar (06.12.2010) – Obiectiv: 2.067.764 de
    contribuabili in plus la sistemul de sanatate

    @ Recalcularea pensiilor speciale – Suspendata in justitie

    @ Stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor cu varste pana
    in 35 de ani – Obiectiv: Acordarea de fonduri nerambursabile de
    pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului
    de afaceri. Oferirea de garantii prin Fondul National de Garantare
    pentru pana la 80% din valoarea creditului accesat, dar nu mai mult
    de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata CAS pentru
    maximum 4 angajati. Programul a fost insa amanat, dupa discutii cu
    Banca Mondiala

    @ Eliminarea impozitului minim (01.10.2010) – De la aceasta data se
    aplica impozitul pe profit, urmand ca din 2011 sa se aplice impozit
    forfetar

    @ Plata arieratelor din sanatate de 1,9 mld. lei (sep.2010) –
    Guvernul a anuntat FMI ca a achitat restantele, insa la sfarsitul
    lunii octombrie, arieratele din sanatate erau de un miliard de
    lei

    @ Credite cu garantii pentru asociatiile de locatari pentru
    reabilitarea termica a cladirilor de locuit (21.07.2010) – Pana la
    1 noiembrie se reabilitasera 50% din 895 de blocuri, iar Ministerul
    Dezvoltarii Regionale estima o pondere de 85% pana la sfarsitul
    anului

    @ Cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa,
    a tichetelor cadou si a unor taxe locale (01.07.2010) – Obiectiv:
    peste 390 mld. lei venituri in plus atrase la bugetul de stat

    @ Cresterea TVA de la 19% la 24%, reducerea cu 25% a salariilor in
    sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj,
    pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale (01.07.2010)
    – Obiectiv: incadrarea in tinta de deficit bugetar negociata cu
    FMI, de 6,8%

    @ Reducerea cu 50% a consumului de carburanti in institutiile
    publice, interzicerea achizitiei de autoturisme, mobilier si
    birotica, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si
    serviciile ramase de executat pe semestrul II (01.07.2010) –
    Obiectiv: scaderea cheltuielilor de la buget

    @ Capitalizarea suplimentara a Fondului de Garantare pentru IMM cu
    46 mil. euro (23.06.2010) – Pana in august, Fondul a acordat 10.400
    garantii, in valoare de 643 mil. euro

    @ Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai
    multe cladiri si introducerea unei taxe de solidaritate pentru
    veniturile din inchirierea proprietatilor suplimentare (iunie 2010)
    – Obiectiv: cresterea cu 31 milioane de lei a sumelor colectate la
    bugetele locale

    @ Scutirea pe 6 luni de la plata CAS a firmelor care angajeaza
    someri (01.03.2010) – Pana la 30 septembrie, numarul total de
    persoane angajate ca efect al OUG 13 era de 2.635, la 1.686 de
    angajatori beneficiari

    @ Inghetarea valorii punctului de pensie in 2010 si 2011
    (01.01.2010) – Deficitul bugetului de pensii era, la 30.09.2010, cu
    75% mai mic decat la aceeasi data din 2009, de 742 mil. lei.

  • Personalitatea anului 2010: Exportatorul

    Cand fabrica de la Jucu s-a deschis in 2008, majoritatea
    angajatilor lucrau 12 ore pe zi si castigau mai putin de 300 de
    euro pe luna. Parea evident de ce fi nlandezii de la Nokia
    inchideau fabrica din Bochum ca sa-sI transfere aici productia.
    Acum, seful local al Cartel Alfa sustine ca salariul a crescut la
    Jucu la 400 de euro pe luna, mai mult decat castiga un doctor sau
    un profesor din zona, programul de munca are sanse sa scada la 8
    ore “in viitorul apropiat”, iar personalul fabricii a ajuns la
    1.200 de angajati cu contractpermanent si 1.800 cu contract
    temporar. In plus, fabrica Nokia si-a schimbat conceptul, de la
    productia de telefoane mobile ieftine pentru pietele din Europa de
    Est, Asia si Africa spre productia de telefoane inteligente.


    Clujul ar putea deveni una dintre cele mai atractive destinatii
    de investitii din Europa, in special in IT, conform KPMG, iar alte
    companii, atrase de “efectul Nokia”, si-au extins deja afacerile in
    zona, de la ING pana la Samsung, Daewoo si Emerson. Cele de mai sus
    sunt ceea ce a remarcat reporterul Deutsche Welle, afl at in vizita
    in tara unde s-au dus locurile de munca ale nemtilor de la Bochum
    in urma cu doi ani.


    Observatiile neamtului suna exact ca in articolele admirative de
    acum 3-4-5 ani despre Romania cea ieftina, muncitoare si atractiva
    pentru investitorii straini, desi acum tara e in recesiune, iar
    investitiile straine vor scadea de la 9 miliarde de euro in 2008 la
    mai putin de 4 miliarde anul acesta, conform estimarii UniCredit.
    Dar materialul Deutsche Welle este adevarat. Pentru ca el se refera
    la singura parte din economie care a mers bine de la inceputul
    crizei si pana acum – exporturile. La jumatatea anului, Mihai
    Ionescu, seful Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR), organiza o conferinta de presa unde anunta mandru
    “iesirea exporturilor din recesiune”.

    Dupa primele patru luni, exporturile crescusera la 10,82
    miliarde de euro, de la 8,76 miliarde in aceeasi perioada a lui
    2009, iar in martie siaprilie, exporturile fusesera chiar mai mari
    decat in lunile corespunzatoare dinaintea crizei. Masinile,
    echipamentele electrice, automobilele si alte vehicule au avut
    partea leului din livrarile peste granite – la fel ca in ultimii
    ani de boom economic.


    Este, evident, “mana strainilor” si a companiilor mari si foarte
    mari: cei mai importanti exportatori erau Automobile Dacia, Nokia
    Romania, Rompetrol Rafinare, ArcelorMittal Galati si OMV Petrom,
    adica firme cu actionari straini, iar in topul primilor 100 de
    exportatori nu erau decat patru companii cu capital majoritar
    autohton – Oltchim, Hidroelectrica, Interagro si Compa Sibiu. “Fara
    discutie, a fost sansa producatorilor romani de a fi integrati in
    multinationale. Daca ne uitam la producatori cum sunt Antibiotice,
    detinut in majoritate de stat, si Labormed, al carui proprietar e
    un fond de investitii, toate aceste companii incearca sa se extinda
    pe piete externe”, comenteaza Dragos Damian, CEO al
    Terapia-Ranbaxy, cel mai mare producator de medicamente generice
    din tara, exemplificand cu situatia de pe piata farmaceutica.

    “In ziua de azi, ideea de a vinde doar in piata ta nu mai
    exista. Automat te plafonezi si risti sa te stingi la un moment
    dat. Cand esti ancorat in supply-chain-ul unui grup multinational,
    ai cea mai buna sansa de a continua sa te dezvolti: atat pe piata
    interna, vorbind de operatiuni comerciale, cat si de a transfera
    productia din alte tari catre Romania si de aici produsul finit sau
    intermediar sa ajunga catre alte tari”, spune managerul.

  • Handbalistele noastre castiga in premiera bronzul european. Nationala Romaniei merge la CM din 2011

    Reprezentativa Romaniei a incheiat participarea la CE din
    Danemarca si Norvegia cu un bilant de cinci victorii si trei
    infrangeri. Tricolorele au invins Spania (30-26) si Serbia (40-28),
    in grupa preliminara A, Croatia (31-22) si Muntenegru (23-21), in
    grupa principala I, si Danemarca (16-15), in finala mica, dar au
    cedat in fata Danemarcei (22-25), in grupa A, a Rusiei (20-35), in
    grupa I, a Suediei (23-25), in semifinale.

    La Campionatul Mondial din 2011 s-au calificat finalistele Norvegia
    si Suedia, plus medaliata cu bronz, Romania.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • A murit actrita Rodica Tapalaga

    Rodica Tapalaga suferea de colagenoza, boala care s-a
    agravat in ultimele doua luni. Actrita a fost spitalizata timp de
    doua saptamani, dar tratamentul nu a mai avut efect.

    Trupul actritei a fost depus la Biserica “Sfintii Trei Ierarhi –
    Coltea” din Bucuresti, unde cei care au admirat-o ii vor putea
    aduce un ultim omagiu.

    Rodica Tapalaga s-a nascut la 12 ianuarie 1939, la Dorohoi, fiind
    sora mai mica a actorului Stefan Tapalaga. In teatru a creat roluri
    pe scenele mai multor teatre: Teatrul National din Craiova, Teatrul
    Nottara si Teatrul Mic, iar din 1981 a fost actrita a Teatrului
    Lucia Sturdza Bulandra din Bucuresti.

    Detalii pe www.mediafax.ro.