BusinessMagazin

Blog

  • Florian Aldea a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie la Carpatcement Holding

    La sfârşitul anului trecut, Carpatcement Holding, unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România, a primit titlul de Furnizor al Casei Regale a României.Grupul Carpatcement continuă programul de investiţii în România. Un exemplu în acest sens îl reprezintă şi investiţiile în dezvoltarea companiei de betoane. Carpat Beton, compania de betoane a grupului Carpatcement, are începând cu luna decembrie 2012 o nouă staţie de betoane operaţională, situată lângă Deva, în satul Sântandrei, jud. Hunedoara.

    “Decizia de a investi în staţia de la Deva a fost luată în urma unei analize ce a evidenţiat necesitatea amplificării integrării pe verticală în această zon. Cu această nouă staţie de betoane se consolidează poziţia Carpat Beton pe piaţa de construcţii din zona de vest a României”, a arătat Aldea.Deschiderea acestei staţii face parte din strategia de extindere la nivel naţional a grupului. Prin această noua achiziţie, Carpat Beton va produce şi comercializa betoane şi pe această piaţă, pe care grupul este deja prezent prin celelalte două divizii, ciment, prin fabrica de la Chişcădaga şi agregate, prin cariera de la Brănişca.

    Cu un total al investiţiilor de peste 450 milioane euro, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România, având prezent producţie de ciment, betoane şi agregate prin companiile Carpatcement Holding (3 fabrici de ciment), Carpat Beton (19 staţii de betoane) şi Carpat Agregate (14 cariere şi balastiere).

  • Google a publicat o hartă actualizată a Coreei de Nord, incluzând lagărele de concentrare

    “Timp îndelungat, Coreea de Nord a rămas una dintre cele mai vaste zone cu date cartografice limitate. Astăzi, am remediat”, a declarat pe blogul său Jayanth Mysore, un oficial de la Google Map Maker.

    Harta ţării de pe Google Maps a fost alcătuită de serviciul Google Map Maker mulţumită contribuţiei internauţilor, modelului oferit de enciclopedia pe Internet Wikipedia şi imaginilor prin satelit.

    Ea propune o imagine mai detaliată a Phenianului, incluzând şcoli, hoteluri, spitale, o catedrală, o piaţă şi parcuri atât de o parte, cât şi de cealaltă a fluviului Taedong care traversează capitala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a promis FMI că se va asigura că primăriile cu datorii vor majora taxele locale cu 16%

    Angajamentul a fost asumat în contextul în care Executivul a emis deja o ordonanţă în acest sens, dar şi după ce autorităţile guvernamentale au explicat în repetate rânduri că nu Guvernul impune creşterea taxelor locale, ci că aceasta decizie rămâne la latitudinea primarilor.

    “Pentru a preveni viitoare arierate, ne vom asigura că autorităţile locale cu arierate cel puţin vor creşte ratele de taxare pe proprietate în acord cu inflaţia”, este promisiunea Guvernului inclusă în documentul convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinut de MEDIAFAX.

    În luna decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor locale prevăzute în grilă creşte în 2013 cu 16,05%, ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sanda Vişan şi Cezar Ion, aflaţi între angajaţii SRTv concediaţi, intenţionează să dea în judecată TVR

    Sanda Vişan, realizator TV în SRTv, care se află pe lista persoanelor ce vor fi disponibilizate de la 1 februarie, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că nu a participat deloc la procesul de selecţie de personal, pentru că nu a fost notificată legal în acest sens.

    “Nu am participat la acest proces de evaluare, pentru că nu am fost notificată în mod legal. Consider că o reformulare a obiectivelor de instituţie publică de dimensiunea Televiziunii Române este necesară, dar trebuie făcută legal şi nedescriminatoriu”, a spus Sanda Vişan.

    Ea a precizat că mai sunt şi alţi angajaţi ai TVR care nu au fost notificaţi să participe la procesul de evaluare.

    Totodată, Sanda Vişan a spus că, în condiţiile în care va fi preavizată în vederea concedierii, va acţiona în instanţă Televiziunea Română.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo intră pe creştere pentru prima oară în ultimii patru ani

    Veniturile din întreg anul au avut un avans de 7% comparativ cu nivelul de 4,38 de miliarde de dolari înregistrat de Yahoo în 2011. Cu toate acestea, estimările companiei pentru rezultatele din primele trei luni din 2013 sunt uşor sub aşteptările industriei, de până la 1,1 miliarde de dolari faţă de 1,12, cât anticipează analiştii de pe Wall Street.

    Profitul net pentru anul trecut s-a situat la aproape 4 miliarde de dolari, comparativ cu 1 miliard de dolari în anul anterior, rezultatul fiind influenţat puternic de vânzarea unei participaţii la compania chineză Alibaba.

    Lichidităţile companiei au urcat de peste două ori anul trecut, de la 2,5 miliarde de dolari la 6 miliarde de dolari.

  • Orange lansează internetul mobil 4G pe iPad şi iPad mini

    Pentru a avea acces la reţeaua 4G de la Orange, clienţii trebuie să facă un update la versiunea de soft iOS 6.1 direct de pe tabletă sau prin iTunes şi să aleagă unul dintre abonamentele din oferta 4G.

    Abonamentele 4G sunt disponibile în Orange shop Piaţa Victoriei, Băneasa Shopping City, Piaţa Universităţii – Bloc Dunărea, Calea Moşilor, Pipera – Iride din Bucureşti, precum şi în Orange shop din Braşov.

    Reţeaua Orange 4G acoperă, în prezent, zona centrală şi de nord a Bucureştiului, zona metropolitană din nordul capitalei, staţiunile de vacanţă de pe Valea Prahovei, zona Bran-Moieciu şi Poiana Braşov.

    Clienţii Orange au la dispoziţie şi varianta de a folosi cele două tablete împreună cu abonamentele care oferă viteze de până la 43,2 Mbps.

  • SAP România: Afaceri de 23 mil. euro în 2012

    “Comparativ cu anii precedenţi, ponderea soluţiilor clasice, de tipul ERP, a scăzut, iar companiile locale au început să-şi îndrepte atenţia către soluţiile tehnologice avansate. În momentul de faţă, există o cerere mai mare pentru soluţiile de tipul Business Intelligence sau Enterprise Performance Management, necesare pentru creşterea profitabilităţii, pentru managementul costurilor sau pentru activităţile de bugetare şi planificare din cadrul organizaţiilor”, a explicat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România.

    Odată cu creşterea influenţelor externe pe plan local, ce a determinat în primul rând accentuarea dinamicii mediului de afaceri autohton, companiile au devenit mai receptive la noile soluţii tehnologice şi la creşterea investiţiilor în informatizare, potrivit reprezentantului SAP.

    “În prezent, influenţele externe se propagă extrem de rapid şi pot avea un impact semnificativ pentru mediul de business autohton. Rezultatele SAP se datorează faptului că organizaţiile locale au înţeles importanţa unor soluţii de business solide şi care le dau puterea de a acţiona imediat la aceste schimbări, iar pentru acest an apreciez accentuarea acestor tendinţe”, a adăugat Tomşa.

  • Referendumul „in/out” al lui David Cameron: nevasta cea arţăgoasă cere divorţul

    REACŢIILE POLITICIENILOR, ALE OAMENILOR DE AFACERI, analiştilor şi presei la promisiunea premierului britanic David Cameron de a convoca peste patru ani un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană au fost diverse, trecând de la pro la contra prin toate nuanţele de gri. Singura opinie acceptată, aparent în unanimitate, de părţile interesate este că posibilitatea unei decizii unilaterale a Regatului Unit de a ieşi din UE este un motiv serios de incertitudine, pe care Europa nu şi-l poate permite în timpul unei crize economice.

    Cu şomaj în creştere şi stagnare economică, Marea Britanie, cea mai mare economie europeană din afara zonei euro, are de asemenea nevoie de investiţii şi, astfel, de cât mai multă stabilitate şi vizibilitate pe termen mediu şi lung. Peste jumătate din exporturile britanice au avut ca destinaţie în anul 2011 Uniunea Europeană, iar guvernul susţine că peste 3 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie depind de comerţul cu celelalte state membre.

    Cameron a anticipat această interpretare şi a calculat riguros mesajul pe care l-a transmis prin discursul de miercuri, 23 ianuarie. Mai întâi, premierul a promis convocarea unui referendum în anul 2017, pro sau contra apartenenţei Marii Britanii la UE. Prima condiţie pentru îndeplinirea acestui proiect este câştigarea alegerilor generale din 2015 de către conservatori, consilierii primului-ministru considerând aparent, notează The Independent, că perspectiva unei astfel de alegeri va asigura voturile de care are nevoie partidul. Aceasta într-o ţară care nu a văzut niciodată cu ochi buni elementele de strânsă integrare politică ale proiectului european, care a acceptat cu greu cedarea unor puteri către instituţii străine şi a făcut-o doar de dragul pieţei unice şi prosperităţii promise de comerţul liber.

    Apoi, liderul conservator nu s-a pronunţat ferm pentru vreuna dintre opţiuni, arătând că va încerca să negocieze împreună cu celelalte 26 de state ale UE “o nouă înţelegere” pentru Marea Britanie şi pentru Europa, vizând finalizarea proiectului pieţei unice libere şi repatrierea către Londra a unor puteri cedate anterior către UE.Astfel, referendumul lui Cameron ar fi atât un instrument menit să-i potolească pe eurosceptici şi să atragă capital electoral, cât şi o încercare de reformă a Uniunii Europene, aflată în criză de identitate după turbulenţele economice şi sociale din ultimii ani.

    “Vreau ca Europa să fie un succes. Nu sunt izolaţionist. Nu vreau decât o înţelegere mai bună pentru Marea Britanie. Vreau o înţelegere mai bună şi pentru Europa”, a afirmat premierul britanic în discursul pomenit.El şi-a nuanţat şi mai puternic poziţia a doua zi, la reuniunea anuală a Forului Economic Mondial, care a avut loc săptămâna trecută la Davos, Elveţia. În încercarea de a împacheta situaţia într-un ambalaj mai atractiv pentru UE, Cameron a avut întâlniri în spatele uşilor închi-se cu cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Monti şi prim-miniştrii din Irlanda, Olanda şi Danemarca.

    LIDERUL BRITANIC A ARĂTAT, la Davos, că o parte dintre revendicările Londrei, precum renunţarea la legislaţia UE care limitează numărul orelor de lucru sau diluarea reglementărilor de mediu, în paralel cu consolidarea proiectului pieţei unice, ar stimula creşterea economică în toată Europa. “Europa este întrecută în materie de competitivitate şi investiţii şi este timpul să o tranformăm într-un motor de creştere, nu o sursă de cheltuieli pentru companii şi de nemulţumire pentru cetăţenii noştri”, a afirmat Cameron. Reacţia auditoriului a fost lipsită de entuziasm, ceilalţi lideri europeni părând să vadă mutarea Marii Britanii mai mult ca pe un element care distrage atenţia de la problema mai importantă a supravieţuirii zonei euro, notează Financial Times.
    “Argumentele pentru investiţii în Marea Britanie sunt aceleaşi.

  • Ce ne spune întărirea leului despre economia românească

    CINE GHICEŞTE CÂND A FOST SPUSĂ FRAZA URMĂTOARE NU CÂŞTIGĂ NICIUN PREMIU, dar dovedeşte sigur o memorie bună: “Atât aprecierea abruptă a monedei, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri – erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei, iar provocarea pentru politica monetară constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”.

    Era guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu doi ani, când constata cât de repede s-a schimbat paradigma de la un an la altul şi că după ce BNR avusese de-a face în 2010 cu presiuni de depreciere a leului, primele luni din 2011 au reînviat, deşi la alte proporţii, problema din 2005-2008, când intrările masive de capitaluri apreciaseră excesiv leul, ceea ce a ajutat iniţial la scăderea inflaţiei, dar a sfârşit prin a lovi în exporturi.

    La momentul când vorbea Mugur Isărescu, toate astrele le surâdeau activelor româneşti, adică leului şi titlurilor de datorie: investitorii se convingeau că măsurile de ajustare fiscală rapidă convenite cu FMI au efect, iar banii pentru investiţii de portofoliu circulau cu avânt prin lume şi ajunseseră în sfârşit şi la activele socotite marginale şi riscante din pieţe ca România. Avântul se explica prin stimulentele monetare aruncate în joc de Rezerva Federală a SUA în precedenţii doi ani pentru a urni economia şi care au avut ca efect nu doar o calmare a pieţelor, ci şi o migrare a capitalurilor speculative spre pieţele emergente, cu randamente mai mari, unde au provocat aprecieri dureroase ale monedelor şi au exportat inflaţia pe care, în lipsa acestui debuşeu extern, ar fi urmat s-o sufere SUA.

    Aceeaşi situaţie ca în 2011, dar la o scară mult amplificată, o avem acum: absolut toţi analiştii şi comentatorii financiari străini laudă România pentru calitatea şi continuitatea ajustării fiscale şi pentru stabilitatea politică realizată foarte rapid după alegeri, în timp ce afară, investitorii cu munţi de lichiditate nefolosită se orientează iarăşi spre pieţele emergente şi de frontieră, pentru că stimulentele monetare fără precedent angajate anul trecut de Rezerva Federală şi de BCE le-au risipit teama de o nouă criză.

    “Perspectiva de creştere economică pentru pieţele emergente e luminoasă, aversiunea faţă de risc a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar condiţiile monetare pe pieţele mature rămân excepţional de permisive”, notează Institutul Internaţional de Finanţe în raportul publicat săptămâna trecută, care estimează, în particular, că fluxurile de capital privat spre Europa Emergentă (de la fonduri de investiţii, bănci, investitori direcţi) vor creşte anul acesta la 220 mld. dolari faţă de 192 mld. dolari în 2012 şi 210 în 2011, urmând ca la anul să ajungă la 237 mld. dolari. Noul avânt este atât de vizibil, încât oficiali bancari europeni şi ai FMI au reînceput să vorbească despre pericolul unui “război valutar global” şi despre introducerea de controale asupra fluxurilor de capital în ţări din Asia sau America Latină.

    PENTRU ROMÂNIA S-A VĂZUT BINE CE AU ÎNSEMNAT TOATE ACESTEA PÂNĂ ACUM (VEZI GRAFICE PAG. 9 ŞI 25). Faptul că a scăzut percepţia de risc a adus o năvală a străinilor pe titlurile de stat şi obligaţiunile guvernamentale scoase la vânzare de Finanţe, soldată cu o scădere a costurilor de îndatorare ale statului şi cu o majorare a scadenţelor la care statul se îndatorează. Săptămâna trecută, de pildă, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mil. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%.

    Cum ştim, momentul coincidea cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti. Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.

  • ICCJ a decis judecarea mai devreme a dosarului privind transferurile de jucători

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut recent judecătorilor instanţei supreme să devanseze termenul de judecată acordat iniţial în 14 aprilie pentru judecarea recursurilor făcute de cei opt oameni din fotbalul românesc, condamnaţi în apel la pedepse cu suspendare sau cu executare.

    Magistraţii instanţei supreme au admis cererea DNA şi au stabilit ca judecarea recursurilor să înceapă în 11 februarie.

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acţionar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înşelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an şi şase luni pentru evaziune fiscală. În sentinţa dată, judecătorii au reţinut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro