BusinessMagazin

Blog

  • Grindeanu răspunde PNL: Nu cedăm şantajului!

    3,2 milioane de români au dreptul la Pachetul de Solidaritate.

    „Iar noi suntem vocea lor cu toate riscurile!”, arată Grindeanu.

    „Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii şi copiii cu dizabilităţi atunci le urăm drum bun împreună!”, adaugă acesta.

    Mai devreme, PNL ceruse PSD să renunţe la ameninţarea de a bloca votul pe bugetul de stat pe 2026 şi să acţioneze în interesul cetăţenilor.

    Liberalii au avertizat că fără un buget votat, primăriile nu pot investi, şantierele se opresc şi accesul la fondurile europene este blocat.

     

  • Şedinţa comisiilor de buget-finanţe, suspendată din nou după un nou blocaj în coaliţie

    Şedinţa comisiilor reunite de buget-finanţe a fost suspendată miercuri, în Parlament, pentru a doua oară pe parcursul zilei, după apariţia unui nou blocaj politic în coaliţia de guvernare, au declarat participanţi la discuţii.

    Pauza a fost prelungită până la ora 18.00, în timp ce lideri ai coaliţiei caută în biroul lui Sorin Grindeanu o soluţie pentru ieşirea din impas.

    Tensiunile au crescut după ce parlamentarii PSD au transmis, prin senatorul Daniel Zamfir, într-un schimb de replici cu ministrul Finanţelor, că formaţiunea nu va vota anexele 1 şi 2 ale bugetului dacă nu este găsită suma de 1,1 miliarde de lei solicitată pentru măsuri sociale.

    „Dacă nu găsiţi 1,1 miliarde de lei, PSD nu votează anexele 1 şi 2 ale bugetului”, a afirmat Zamfir.

    În aceste condiţii, PNL şi USR nu aveau majoritatea necesară pentru continuarea şedinţei, iar dezbaterile pe buget riscau să se blocheze complet. Fără adoptarea anexelor 1 şi 2, comisiile nu puteau continua dezbaterea şi nu puteau întocmi raport pe primele opt articole din proiectul legii bugetului de stat.

    Noul blocaj a apărut pe fondul disputei privind solicitarea PSD ca bugetul de stat să prevadă suplimentar 1,1 miliarde de lei pentru ajutoare destinate persoanelor cu venituri reduse şi pensionarilor.

    PNL şi USR au susţinut ca această sumă să fie acoperită din fonduri europene, însă PSD a respins varianta, argumentând că fondurile europene nu reprezintă o garanţie suficientă pentru acordarea efectivă a ajutoarelor.

    O formulă de compromis a fost propusă de UDMR, potrivit căreia suma de 1,1 miliarde de lei ar urma să fie inclusă în bugetul de stat sub forma unor „credite de angajament”, urmând ca la prima rectificare bugetară Guvernul să transfere suma în „credite bugetare”.

    Practic, această variantă ar presupune ca bugetul să includă deocamdată doar posibilitatea legală de a angaja cheltuiala pentru ajutoare, urmând ca fondurile efective necesare plăţilor să fie alocate ulterior, astfel încât sumele să poată fi distribuite beneficiarilor.

  • Europa riscă o criză a gazelor: stocuri scăzute şi preţuri în creştere

    Rezervele de gaze ale statelor membre au coborât sub 30% în luna martie, cel mai redus nivel din 2022, după o iarnă mai rece decât decât în mod obişnuit. Regulile UE obligă în continuare ţările să aibă depozitele de gaze pline în proporţie de 90% înainte de iarnă, o ţintă introdusă după invazia Rusiei în Ucraina.

    Presiunea pe piaţă a crescut şi mai mult după escaladarea tensiunilor din Iran, care au afectat traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din gazul natural lichefiat la nivel global.
    În acest context, oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai sectorului gazelor avertizează că statele ar putea încerca să îşi atingă simultan ţintele de stocare, ceea ce ar duce la creşterea bruscă a cererii şi ar crea condiţii pentru speculaţii pe piaţă.

    „Situaţia actuală este nesustenabilă – mecanismele existente nu asigură suficient securitatea aprovizionării cu gaze, deoarece stimulentele pentru umplerea depozitelor sunt inadecvate”, a comunicat Sebastian Heinermann, director general al asociaţiei germane de stocare INES, care reprezintă operatorii de depozite de gaze din Germania, citat de Politico.

    Şi Eurogas – organizaţia care reprezintă industria gazelor la nivel european – a avertizat că reglementările stricte ale UE privind transporturile de gaz natural lichefiat reduc atractivitatea pieţei europene pentru exportatori, într-un moment în care competiţia globală pentru resurse este în creştere.

    Comisia Europeană analizează opţiunile de răspuns, după ce subiectul a fost discutat atât la reuniunea miniştrilor energiei de luni, cât şi în întâlniri recente ale ambasadorilor şi experţilor din statele membre. Deocamdată, executivul european nu a anunţat măsuri concrete.

    În mod public, unele guverne încearcă să calmeze temerile. În Germania, unde rezervele sunt la aproximativ 22% din capacitate, ministrul Economiei, Katherina Reiche, a minimalizat problema, fără a indica însă măsuri suplimentare. În culise, mai multe state membre analizează deja posibilitatea de a relaxa temporar ţintele de stocare, iar unele propun chiar reducerea acestora cu până la 30% şi introducerea unui mecanism comun de achiziţie a gazelor la nivel european.

    Analiştii avertizează că refacerea stocurilor va fi mai dificilă şi din cauza cererii mari din Asia, unde statele cumpără aceleaşi livrări de gaze ca Europa. Asta înseamnă mai puţin gaz disponibil pentru Europa şi preţuri mai mari, ceea ce îi face pe traderi mai puţin dispuşi să cumpere acum pentru a stoca pentru iarnă.

  • Preţul petrolului creşte abrupt până la aproape 109 dolari pe baril, după ce câmpurile petroliere de la South Pars, cele mai mari din Iran, au fost lovite de Statele Unite şi Israel

    Preţul petrolului şi al gazelor naturale au crescut puternic miercuri, după apariţia informaţiilor privind primele atacuri asupra instalaţiilor de producţie din Iran de la începutul războiului, inclusiv asupra celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, notează CNN.

    Brent crude, reperul global al pieţei petroliere, a urcat cu 5%, până aproape de 109 dolari pe baril. West Texas Intermediate (WTI), indicele de referinţă din SUA, a crescut cu 2,5%, până la 98 de dolari pe baril. Preţurile de referinţă ale gazelor naturale în Europa au avansat, la rândul lor, cu peste 7% la un moment dat.

    Agenţiile iraniene Fars News Agency şi Tasnim News Agency au relatat miercuri că mai multe facilităţi importante din industria petrolului şi gazelor naturale au fost lovite de atacuri americano-israeliene, iar echipele de intervenţie lucrează pentru stingerea incendiilor.

    Ultima lovitură asupra câmpurilor petroliere de la South Pars duce războiul din Iran la următorul nivel: Teheranul avertizează că va lovi dur instalaţiile petroliere din Golf şi că atacul va declanşa un ”război economic total”

    Tasnim a menţionat câmpul gazier South Pars, cel mai mare din lume, şi zona Asaluyeh, unde se află instalaţii petroliere şi petrochimice. South Pars este exploatat în comun cu Qatar, care a închis deja cea mai mare uzină de gaz natural lichefiat din lume.

    Anterior, Israel a atacat un depozit de combustibil din Teheran, iar Statele Unite au vizat infrastructura militară iraniană de pe insula Kharg. Totuşi, loviturile de miercuri sunt primele care vizează direct facilităţi de producţie.

    Noile atacuri amplifică temerile privind prelungirea conflictului. „Pieţele energetice sunt nevoite să includă tot mai mult în preţuri perspectiva unor perturbări de durată ale fluxurilor de petrol şi gaze prin Strâmtoarea Hormuz, fără semne clare de detensionare sau de reluare a transporturilor de petrol şi GNL prin acest punct strategic”, a declarat Warren Patterson, şeful strategiei pentru mărfuri la ING.

    Cotaţia Brent s-a stabilit marţi la 103,42 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de la începutul războiului, în contextul intensificării atacurilor Iranului asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului. Preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 40% de când Statele Unite şi Israel au atacat Iranul pe 28 februarie.

  • De ce sticla ta de apă poate fi un focar de bacterii

    Mulţi consideră că o sticlă folosită doar pentru apă nu are nevoie de spălare frecventă. Este o greşeală. Umiditatea din interior creează condiţii ideale pentru înmulţirea microorganismelor, scrie El Economista.

    Aceste microorganisme provin în principal din gură. Ele ajung în sticlă la fiecare înghiţitură. Pot provoca probleme stomacale şi alte afecţiuni. Experţii recomandă curăţarea sticlei la fiecare 2-3 zile.

    Primul pas este spălarea cu apă şi detergent de vase, atât în interior, cât şi în exterior. Atenţie specială trebuie acordată gurii de scurgere şi fundului. Acestea sunt zonele unde se acumulează cel mai multă murdărie şi reziduuri.

    Al doilea pas implică bicarbonatul de sodiu. Acesta elimină excesul de umiditate şi mirosurile neplăcute. Fără el, curăţarea nu este completă.

    Dacă sticla va fi folosită imediat după spălare, se toarnă apă fierbinte şi două linguri de bicarbonat în interior. Se agită bine şi se lasă să acţioneze 15-30 de minute. Se clăteşte abundent cu apă şi sticla este gata de folosit.

    Dacă sticla va fi depozitată câteva zile, metoda este mai simplă. După spălare şi uscare, se pune o linguriţă de bicarbonat uscat î interior, fără apă. Bicarbonatul absoarbe umiditatea reziduală şi previne apariţia mirosurilor. Înainte de a folosi din nou sticla, se clăteşte bine cu apă.

  • Cel mai dulce furt al anului. Hoţii din Germania au plecat cu 15 tone de jeleuri

    Marţi dimineaţă, un şofer de 41 de ani a parcat camionul la o staţie de servicii de pe autostrada din apropierea oraşului Neustadt-Glewe, în nordul Germaniei. A lăsat vehiculul nesupravegheat pentru o zi întreagă, informează DPA.

    Când s-a întors seara, în jurul orei 20:45, containerul dispăruse. Odată cu el şi cele 15 tone de jeleuri de fructe.

    Poliţia nu a reuşit iniţial să stabilească cum au ridicat hoţii containerul de pe camion fără să fie observaţi.

    Furtul a avut loc în plină zi, la o staţie de servicii frecventată, ceea ce face cazul şi mai misterios.

    Valoarea mărfii furate se ridică la 250.000 de euro. Ancheta este în curs, iar poliţia din Neustadt-Glewe caută dulciurile.

  • Germania: Războiul din Iran împinge „întreaga lume într-o criză majoră”

    Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a declarat miercuri, la Berlin, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său francez, că extinderea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea declanşa o spirală periculoasă de efecte neprevăzute şi impact global. „Există un risc real de escaladare, care ar putea împinge nu doar această regiune, ci întreaga lume într-o criză majoră”, a spus oficialul german, citat de Politico.

    Berlinul îşi reevaluează poziţia iniţială, mai favorabilă acţiunilor militare ale SUA şi Israelului, pe măsură ce devin tot mai evidente costurile economice şi de securitate generate de conflict pentru Europa, în special pentru Germania, cea mai mare economie a UE.

    Şeful diplomaţiei germane a atras atenţia că unele consecinţe ale războiului nu au fost suficient luate în calcul, inclusiv riscurile pentru securitatea alimentară globală. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu îngrăşăminte din Orientul Mijlociu este esenţială, iar o întrerupere prelungită ar putea declanşa o criză alimentară în special în Africa, afectând milioane de oameni.

    În acelaşi timp, Germania avertizează că tot mai multe persoane ar putea fi nevoite să plece din regiune, îndreptându-se către Europa. Oficialii de la Berlin se tem că destabilizarea Iranului sau extinderea conflictului ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, scenariu considerat deja un risc real la nivelul Uniunii Europene. Wadephul a subliniat că haosul în Iran ar avea consecinţe grave pentru întreaga regiune şi ar putea amplifica crizele umanitare, inclusiv prin noi mişcări de populaţie spre Europa.

    Ministrul german şi-a exprimat dorinţa unei schimbări de regim la Teheran „către unul uman şi demn”, dar a precizat că un astfel de obiectiv nu poate fi atins prin intervenţie militară externă. „Nu cred că acest lucru poate fi realizat din exterior, prin mijloace militare”, a spus el, avertizând că experienţele din Irak şi Libia arată limitele unor astfel de intervenţii.

    Berlinul insistă acum asupra nevoii de reducere rapidă a conflictului şi a unei soluţii diplomatice, în cooperare cu partenerii din Statele Unite şi Israel, dar şi cu statele din Golf.

    Germania exclude, pentru moment, implicarea militară directă în conflict, preferând o abordare diplomatică şi umanitară, în condiţiile în care războiul a generat deja o situaţie umanitară majoră în regiune, cu milioane de persoane afectate.

  • Ultima lovitură asupra câmpurilor petroliere de la South Pars duce războiul din Iran la următorul nivel: Teheranul avertizează că va lovi dur instalaţiile petroliere din Golf şi că atacul va declanşa un ”război economic total”

    Iranul avertizează că va lovi în represalii instalaţii petroliere din Golf

    Iranul a emis notificări de evacuare pentru cinci instalaţii petroliere din regiunea Golfului, în timp ce se pregăteşte să riposteze după atacul asupra celui mai mare zăcământ de gaze naturale al său, produs mai devreme în cursul zilei.

    Presa de stat a publicat avertismente potrivit cărora vor avea loc atacuri „directe” asupra unor facilităţi din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.

    Printre ţintele menţionate se numără rafinăria Samref şi facilităţile Al Jubail din Arabia Saudită, zăcământul de gaze Al Hosn din Emiratele Arabe Unite, precum şi instalaţia Ras Laffan şi complexul petrochimic Masaid din Qatar, despre care Iranul a spus că este „asociat cu Chevron”.

    Cotaţia petrolului Brent a urcat până la 108,60 dolari pe baril miercuri, cel mai ridicat nivel de la începutul săptămânii trecute.

    Un guvernator iranian spune că atacul asupra South Pars va declanşa un „război economic total”

    Guvernatorul hub-ului iranian de gaze şi petrochimie din Asaluyeh a declarat că atacurile asupra facilităţilor South Pars înseamnă că „pendulul războiului s-a înclinat” către un „război economic total”.

    Eskandar Pasalar a condamnat atacul drept „sinucidere politică” din partea SUA şi Israelului şi a spus că marchează „o nouă fază în ecuaţiile războiului”.

    „Securitatea energetică în regiune a ajuns la zero”, a afirmat el, potrivit presei de stat.

    Comandamentul militar central al Iranului a declarat că un răspuns sever la atac va veni în curând. Iranul a ameninţat că va riposta împotriva câmpurilor de petrol şi gaze şi a infrastructurii energetice din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.

  • Cine este Naftogaz, compania ucraineană de petrol şi gaze, care vrea să exploateze împreună cu OMV gaze în Marea Neagră?

    Naftogaz este cea mai mare companie naţională de petrol şi gaze din Ucraina, fiind o societate de stat aflată în subordinea Guvernului Ucrainei. Compania este un angajator important la nivel naţional, având peste 100.000 de angajaţi la nivelul anului 2025.

    Sistemul de conducte magistrale de gaze naturale şi depozitele subterane de gaze ale Ucrainei sunt operate de Ukrtransgaz, o subsidiară a Naftogaz. Compania administrează 38.200 km de conducte de tranzit de înaltă presiune şi deţine o capacitate de stocare de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze.

    Această infrastructură energetică majoră, amplasată între Rusia şi Uniunea Europeană, a făcut ca societatea să joace un rol important în politica regională. O altă subsidiară a Naftogaz, Gas of Ukraine, este responsabilă pentru distribuţia internă a gazelor către companiile locale de termoficare.

    După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, industria petrolului şi gazelor din Ucraina, administrată de Derzhnaftogasprom, a trecut prin numeroase schimbări.

    La începutul anilor 1990, reţeaua regională de distribuţie a gazelor, cunoscută sub numele de „oblgaz” şi aparţinând companiei Ukrgas, a fost privatizată. Când a fost înfiinţată Naftogaz, nu toţi distribuitorii privaţi au dorit să transfere activele lor către capitalul social al noii companii naţionale. În mod similar, au fost privatizate şi întreprinderile de distribuţie a produselor petroliere, inclusiv staţiile de alimentare şi depozitele de combustibil care aparţineau Ukrnaftoprodukt. Astfel, Naftogaz a fost nevoită să îşi construiască de la zero propria reţea de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere.

    Între timp, Naftogaz şi-a schimbat recent consiliul de administraţie, numindu-l pe Duncan Nightingale, un profesionist canadian din sectorul energetic, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Acesta aduce peste trei decenii de experienţă internaţională în industria petrolului şi gazelor în cadrul companiei de stat, a anunţat compania într-un comunicat.

    Kostiantyn Marievich, secretar de stat al Cabinetului de Miniştri al Ucrainei, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului.

    Pentru gestionarea responsabilităţilor specifice de supraveghere, Consiliul a înfiinţat trei comitete dedicate, axate pe audit şi finanţe, strategie şi sustenabilitate, precum şi nominalizări şi remunerare. Fiecare comitet include atât membri independenţi, cât şi reprezentanţi ai statului, pentru a asigura un echilibru în supravegherea activităţilor companiei.

    Surpriză: Ucrainenii de la Naftogaz vor un parteneriat cu OMV Petrom privind un zăcământ de gaze pe care l-ar fi descoperit în Marea Neagră

  • Preşedintele Donald Trump acordă o derogare de la o lege veche de peste 100 de ani, care limita transportul bunurilor între porturile americane. Casa Albă încearcă să calmeze piaţa internaţională a petrolului

    Preşedintele Donald Trump a emis o derogare de 60 de zile de la o lege maritimă americană veche de peste un secol, în încercarea de a stabiliza pieţele petroliere în contextul conflictului cu Iranul, a confirmat Casa Albă pentru CNBC.

    Suspendarea temporară a Jones Act „va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

    Administraţia Trump „rămâne angajată să consolideze lanţurile critice de aprovizionare”, a mai precizat aceasta.

    Legea Jones, promulgată în 1920 de preşedintele Woodrow Wilson, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american.

    Actul normativ a fost conceput pentru a susţine industria navală internă după Primul Război Mondial. Totuşi, legea a fost frecvent criticată ca fiind protecţionistă, iar unii economişti susţin că îngreunează comerţul intern.

    Derogarea acordată de Trump vine într-un moment în care preţurile petrolului şi-au reluat creşterea pe fondul conflictului dintre SUA şi Israel cu Iranul, în care infrastructura energetică majoră a fost vizată de atacuri, iar Strâmtoarea Hormuz — rută esenţială pentru transportul global de petrol — este practic blocată.

    Cotaţiile Brent crude, reperul internaţional al pieţei petroliere, au crescut cu peste 6% miercuri dimineaţă, depăşind 109 dolari pe baril. În acelaşi timp, petrolul american s-a apreciat cu 2,95%, ajungând la 99,05 dolari pe baril.