BusinessMagazin

Blog

  • Florin Drăgan, Universitatea Politehnica Timişoara: Anul viitor nu va fi simplu, trebuie să lucrăm împreună pentru a crea o viziune pentru Timişoara şi pentru această regiune

    Anul viitor nu va simplu pentru România şi, implicit, pentru Timişoara, astfel că mediul universitar şi mediul de business trebuie să lucreze împreună pentru a crea o viziune pentru Timişoara şi pentru regiunea din care vine oraşul, susţine Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnica Timişoara.

    „Da, avem un guvern de criză care taie, dacă era necesar să facem anumite tăieri, să punem taxe nu ştiu dacă era aşa necesar. Nu e foarte plăcut, nu prea oferă o viziune sau o perspectivă. La ora actuală n-am văzut asta, poate în 2027. Nu există o viziune şi atunci acesta e rolul Politehnicii, ca împreună cu companiile, împreună cu mediul socio-economic să vedem o viziune pentru acest oraş şi pentru această regiune”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Innovation Summit Timişoara 2025.

    Ce a mai declarat Florin Drăgan în cadrul evenimentului:

    • Suntem cel mai ingineresc oraş al României, pentru că întotdeauna procentul de absolvenţi de inginerie la Timişoara a fost cel mai mare dintre oraşele României. Şi poate pentru că viitorul e legat foarte mult de tehnologie, poate că e vorba şi de revoluţie, poate că e vorba de mult mai multe lucruri, poate e vorba de o mentalitate şi poate că e vorba şi de acele egouri pentru care le găseşti aici, pe care noi încercăm să le punem împreună tocmai pentru a face multe lucruri. Anul viitor nu arată simplu, sunt convins. Trebuie să muncim mult şi să facem acest lucru împreună.

    • În cazul în care suntem puţini îngrijoraţi că situaţia economică nu e cea mai bună, să ne aducem aminte de ultimii cinci ani, cu doi ani de pandemie. Nu ştiu cum v-aţi simţit, poate n-am fost chiar uşor, dar poate am uitat. Am rămas cu partea mai frumoasă lucrurilor şi cu oportunităţile de atunci. În 2022, din păcate, a început un război nu foarte departe, care ne afectează economic. Celor din companii nu cred că le-a fost uşor nici în din 2022 încoace. Da, au fost şi oportunităţi.

    • Suntem cam la maximum 50%-60% din potenţialul pe care îl are oraşul asta, bănuim asta. Cu potenţial realizat mai mic este doar Constanţa vizavi de ce are ca poziţia geografică, ca mediul de afaceri şi aşa mai departe.

    Timp de 105 ani, UPT a dat peste 140.000 de absolvenţi şi ştim ce a însemnat pentru dezvoltarea Timişoarei, dezvoltarea regională şi până la urmă cred că pentru dezvoltarea României. În multe cazuri a însemnat şi dezvoltarea unor companii de la nivel global.

    • Dacă acţionăm individual, nu e bine, trebuie să folosim cuvântul împreună şi astăzi suntem împreună în această sală cu o bună parte dintre oamenii care contează în oraş şi în regiune. Cred că putem face unele lucruri care lipsesc.

  • Anuar Top 100 companii antreprenoriale. Bursă. Bursa de Valori ca scenă: poveştile antreprenorilor români care şi-au adus companiile în lumina publicului

    Numele tău, brandul tău, produsul tău intră în atenţia investitorilor, a presei, a pieţei în ansamblu. O simplă listare face ca publicul să te privească altfel: antreprenorul anonim devine nume recunoscut în businessul mare.

    Era o vreme când antreprenorul trăia în umbra propriei sale companii, cunoscut doar de angajaţi, de parteneri şi de câţiva bancheri. Îşi măsura puterea după halele pe care le ridica, după oamenii pe care îi plătea, după facturile plătite la timp şi după clienţii care se întorceau. O lume aproape secretă, cu legi proprii, cu ierarhii discrete, în care numele nu circula în ziare, iar cifrele nu erau judecate de nimeni din afară.

    Dar pentru unii totul s-a schimbat în clipa în care au trebuit să iasă din cercul acesta restrâns şi să se supuna unui ritual: listarea la bursă, care nu este doar o operaţiune financiară, ci un prag, intrarea pe o scenă. Aici, în faţa investitorilor, antreprenorul se dezbracă de taina discreţiei şi se lasă văzut, judecat, evaluat. Este un fel de iniţiere: compania lui devine publică, iar antreprenorul trece din lumea obscură a cifrelor private în lumea transparentă a capitalului.

    Primul câştig este vizibilitatea. Bursa devine o scenă, iar compania – actor. Marketingul pe care îl primeşti este aproape gratuit şi, totuşi, mai eficient decât orice campanie publicitară. Numele tău, brandul tău, produsul tău intră în atenţia investitorilor, a presei, a pieţei în ansamblu. O simplă listare face ca publicul să te privească altfel: antreprenorul anonim devine nume recunoscut în businessul mare.

    Al doilea câştig este accesul la capital. Nu este vorba de un credit bancar sau de o finanţare izolată, ci de resurse colective, adunate de la investitori mari şi mici, care îţi permit să construieşti fabrici, să cumperi concurenţi sau să extinzi afacerea peste graniţe.

    Următorul avantaj este lichiditatea. Fondatorul devine stăpân pe propriile acţiuni: poate vinde când doreşte, la preţul pe care piaţa îl stabileşte, fără negocieri ascunse sau compromisuri cu cumpărători individuali. Libertatea aceasta este un privilegiu rar: poţi să intri şi să ieşi, să ajustezi proporţiile de capital, să-ţi transformi efortul în resurse realiste şi palpabile.

    Transparenţa şi credibilitatea vin la pachet. O companie listată este examinată în detaliu: bilanţuri auditate, decizii clare, raportări periodice. Investitorii ştiu că totul este vizibil şi corect. În acest context, antreprenorul devine parte a unei elite restrânse – cei care au trecut prin proba publicităţii totale şi au supravieţuit, mai puternici şi mai respectaţi.

    De aici începe povestea lor. Pentru că fiecare antreprenor care s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti poartă cu el o istorie aparte, uneori discretă, alteori spectaculoasă, dar întotdeauna marcată de acel moment de transformare în care şi-au dat compania pe mâna pieţei. ZF prezintă mai jos povestea celor mai mari 10 companii în funcţie de capitalizare, companii fondate de un antreprenor care astăzi este cel mai mare acţionar, sau companii la care antreprenori au cumpărat pachete de la bursă şi au ajuns cei mai mari acţionari.

     

    Zoltán Teszári, Digi

    DIGI Communications (DIGI), furnizor de telecomunicaţii din România şi Ungaria, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti în mai 2017, după o ofertă publică iniţială de 944 mil. lei (207 mil. euro). Oferta a inclus 23,9 mil. acţiuni, reprezentând 25,6% din capital, la un preţ de 40 lei/acţiune. Intermediarii tranzacţiei au fost Citigroup, Deutsche Bank, BT Capital Partners, Raiffeisen Bank, Société Générale/BRD şi Wood & Company.

    Antreprenorul Zoltán Teszári, discret şi rar prezent în spaţiul public, a pornit afacerea din cablul TV şi a transformat-o într-un grup regional evaluat la miliarde de lei. Listarea a fost momentul în care eforturile sale au căpătat validarea pieţei, oferind companiei resurse pentru dezvoltare şi confirmând statutul Digi ca actor relevant pe piaţa telecom.

     

    Mihai Marcu, MedLife

    MedLife (M), operator de servicii medicale private, s-a listat în decembrie 2016, după o ofertă publică de 230 mil. lei (50,5 mil. euro). Oferta a cuprins 8,8 mil. acţiuni, reprezentând 44% din companie, la un preţ de 26 lei/acţiune. Pachetul a fost vândut de fondul V4C şi IFC, iar intermedierea a fost realizată de Raiffeisen Bank şi Wood & Company. Capitalizarea iniţială a fost de 522 mil. lei.

    Familia Marcu a fondat compania în 1996, transformând-o în cel mai extins operator privat de servicii medicale. Mihai Marcu, cu pregătire matematică, a impus rigoare în strategia de creştere, iar listarea a adus MedLife în atenţia pieţei ca exemplu de expansiune construită pe disciplină şi vizibilitate publică.

     

    Victor Căpitanu & Andrei Diaconescu, One United Properties
     

    One United Properties (ONE) a atras 260 mil. lei prin IPO-ul din iunie 2021, în urma căruia a emis acţiuni noi la un preţ de 2 lei/acţiune. Oferta a fost suprasubscrisă, compania ajungând la o capitalizare anticipată de 2,86 mld. lei. Intermediarii au fost BRK Financial Group şi Swiss Capital, iar Filip & Company a oferit asistenţă juridică. Fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, prieteni încă din 1999, au construit din 2007 un business imobiliar axat pe proiecte premium. Listarea le-a adus vizibilitate şi resurse pentru noi dezvoltări, consolidând One ca reper al pieţei imobiliare urbane şi ca exemplu de antreprenoriat transformat prin capital bursier.

    Ştefan Vuza, Chimcomplex

    Chimcomplex Borzeşti (CRC), companie fondată în 1954, este listată la BVB din ianuarie 2022, când s-a transferat de pe piaţa AeRO, având o capitalizare de aproape 2,8 mld. lei. Principal producător de substanţe chimice pentru industrie, compania operează platforme la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.

    Ştefan Vuza a transformat Chimcomplex într-un jucător strategic, combinând experienţa industrială cu creativitatea personală. Antreprenorul a folosit bursa pentru vizibilitate şi resurse, consolidându-şi rolul ca lider care conectează tradiţia industrială cu dinamica financiară.

     

    Jirí Šmejc, Premier Energy

    Premier Energy (PE), furnizor integrat de electricitate şi gaze, a debutat la BVB în mai 2024 după o ofertă de 695 mil. lei. Oferta a cuprins 35,9 mil. acţiuni, dintre care 25 mil. noi emise, restul aparţinând acţionarului unic, iar tranşa de retail a reprezentat 20%. Intermediarii principali au fost BRD şi alte instituţii financiare.

    Jirí Šmejc, investitor cu portofolii în energie şi media, a folosit listarea pentru a oferi companiei resurse şi vizibilitate. Premier Energy are peste 1.000 MW în proiecte regenerabile şi o bază de circa 2,4 mil. clienţi în România şi Moldova, consolidându-se ca actor relevant în infrastructura energetică regională.

     

    Vasile Constantin-Cătălin & Alin-Adrian Dociu, Aquila

    Aquila (AQ), distribuitor de bunuri de larg consum, s-a listat în noiembrie 2021 în urma unui IPO de 367 mil. lei (74 mil. euro). Oferta a inclus 33% din companie şi a fost intermediată de un consorţiu condus de BT Capital Partners şi Swiss Capital.

    Fondată în 1994 la Ploieşti, compania este lider în distribuţia FMCG, cu reţea de 67.000 de puncte de vânzare şi 3.000 de angajaţi. Cofondatorii Vasile Constantin-Cătălin şi Alin-Adrian Dociu, ingineri de formaţie, au construit un business discret dar solid, iar listarea le-a oferit acces la capital şi validarea pieţei.

     

    Familia Duşu, SOCEP

    SOCEP Constanţa (SOCP), operator portuar specializat în logistică şi transport maritim, este listat la BVB din 1996. Compania deserveşte fluxuri comerciale internaţionale, gestionând terminale de containere şi vrac solid, cu o capitalizare de ordinul sutelor de milioane de lei.

    Familia Duşu, acţionar majoritar, a dezvoltat afacerea într-un context complex al transporturilor maritime. Listarea a adus companiei vizibilitate şi lichiditate, permiţând acces la capital şi confirmarea rolului strategic pe piaţa logistică regională. Bursa validează constant deciziile antreprenoriale şi transformă tradiţia într-un activ tranzacţionabil.

    În final, fiecare dintre aceşti antreprenori poartă cu el o poveste de iniţiere. Bursa nu este doar o piaţă de tranzacţionare, ci o scenă pe care se joacă destinul afacerilor şi al oamenilor care le conduc

    Bursa le oferă libertatea de a-şi transforma efortul în capital, de a-şi valida munca şi de a-şi marca locul în economia României. Iar pentru public, investitori şi piaţă, ei devin actori ai unei poveşti mai mari: povestea antreprenorului care îşi asumă riscul, care trece pragul şi care, prin muncă şi viziune, transformă ideile în realitate vizibilă şi durabilă.

     

    Sphera Franchise Group, Sphera Franchise

    Group (SFG), operatorul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a intrat la BVB în noiembrie 2017 printr-o ofertă de 285 mil. lei (62 mil. euro). Oferta a inclus 9,83 mil. acţiuni la un preţ de 29 lei, intermediată de Wood & Company, Raiffeisen Bank şi Alpha Finance.

    Listarea a adus în atenţia pieţei un jucător din sectorul food service, conectând consumul urban cu capitalul bursier. Modelul de afaceri bazat pe francize internaţionale a devenit accesibil investitorilor locali, oferind companiei vizibilitate şi legitimitate în piaţă.

     

    TeraPlast 

    TeraPlast (TRP), companie cu tradiţie de peste un secol în industria materialelor de construcţii, este listată la Bursa de Valori Bucureşti din 2008. Grupul are o capitalizare bursieră de ordinul miliardelor de lei şi activează în producţia de materiale plastice, reciclare şi soluţii pentru construcţii.

    Antreprenorul Dorel Goia, profesor de istorie devenit investitor, a transformat TeraPlast într-un jucător regional, folosind piaţa de capital pentru finanţare şi vizibilitate. Listarea a oferit companiei acces la resurse pentru modernizare şi extindere, dar şi disciplina pe care o aduce expunerea la evaluarea publică.

    Voicu Oprean, AROBS

    AROBS Transilvania Software (AROBS), companie românească de IT fondată în 1998, a debutat pe piaţa AeRO a BVB în 2021, după un plasament privat de 74,2 mil. lei. Oferta a inclus 54,7 mil. acţiuni la preţul de 1,357 lei/acţiune, intermediată de BRK Financial Group.

    Fondatorul Voicu Oprean a crescut AROBS dintr-un startup local într-o multinaţională cu birouri în România, Europa, America şi Asia. Listarea i-a adus companiei resurse pentru achiziţii şi expansiune internaţională, dar şi legitimitatea pieţei. Pentru antreprenor, bursa a însemnat trecerea de la o afacere antreprenorială la un actor global recunoscut în tehnologie.

     

  • BCR a investit până acum 5 mil. euro în proiectul Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, care s-a extins în 9 oraşe. Urmează primele două hub-uri pe care le va deschide în Bucureşti

    La un an de la demararea proiectului Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, creat de BCR, a însemnat investiţii de 5 mil. euro, extinderea în nouă oraşe, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara, iar planul este ca anul acesta să se deschidă primele două hub-uri în Bucureşti, a spus Nicoleta Deliu-Paşol, Head of Communication & CSR, BCR, în cadrul conferinţei care a marcat un an de activitate a proiectului şi hub-urilor Zbor.

    “Avem 9 hub-uri şi avem în plan să mai deschidem patru. După ce am deschis hub-urile, autorităţile au venit către noi şi ne-au spus că le-a plăcut modelul. Suntem în explorarea unui parteneriat de genul acesta la Alba Iulia, dar amai avem discuţii şi în alte localităţi. BCR va susţine dezvoltarea proiectului Zbor în continuare. Până acum am investit 5 mil. euro în acest proiect şi invetiţiile vor creşte de la an la an. Impactul există, dar nu se întâmplă peste noapte. Cel mai greu cu Generaţia Z este sa-i convingi că ce le place este bine să facă şi a doua oară. Anul acesta vom avea primele două hub-uri Zbor în Bucureşti la ASE şi Politehnica”, a spus Nicoleta Deliu-Paşol.

    Odată cu amploarea pe care a luat-o acest proiect, Zbor are acum şi o aplicaţie care are ca scop conectarea tinerilor cu tehnologia, a spus Tudor Ogner, coordonatorul naţional Zbor.

    “În cele 9 hub-uri avem peste 60 de persoane implicate. Anul acesta, în ultimele 2-3 săptămâni am reuşit să lansăm şi aplicaţia Zbor prin care connectăm  tinerii cu tehnologia şi am reuşit să avem în trei săptămâni peste 4.000 de utilizatori care au participat la hub-uri”, a spus Tudor Ogner.

    Proiectul Zbor a fost demarat de BCR cu scopul de a crea o reţea de hub-uri, deocamdată extinsă în nouă oraşe din România, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara,  pentru a oferi tinerilor un spaţiu de explorare situate undeva între şcoală şi casă. Astfel, tinerii au acces la o comunitate, resurse de învăţare şi la contexte care favorizează colaborarea şi dezvoltarea profesională şi personală.

    La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au atras peste 51.000 de tineri implicaţi, au ajuns la 1.300 de evenimente organizate, au 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat o broşură privind principalele modificări ale cotelor de TVA

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Broşură privind principalele modificări ale cotelor de TVA, reglementate prin Legea nr. 141/2025” care se adresează contribuabililor din România.

    Prezentul material cuprinde principalele modificări ale cotelor de TVA ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare, act normativ prin care s-au modificat şi completat prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

    Pentru informaţii complete contribuabilii sunt invitaţi să consulte prevederile legale disponibile şi pe site-ul ANAF, www.anaf.ro – secţiunea Asistenţă contribuabili.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

     

  • Keir Starmer cere aplicarea imediată a planului de pace pentru Gaza

    Premierul britanic Keir Starmer a declarat joi că salută anunţul privind începerea primei etape a planului de pace pentru Gaza, convenit între Israel şi Hamas sub medierea Statelor Unite.

    El a cerut ca acordul să fie pus în aplicare „în totalitate şi fără întârziere”, subliniind necesitatea ridicării imediate a tuturor restricţiilor asupra ajutorului umanitar destinat civililor din Fâşia Gaza, scrie DW.

    Starmer a mulţumit Statelor Unite, Egiptului, Qatarului şi Turciei pentru eforturile diplomatice depuse în ultimele săptămâni şi a descris momentul drept „unul de profundă uşurare” pentru ostaticii eliberaţi, familiile acestora şi pentru populaţia din Gaza.

    „Facem apel la toate părţile implicate să îşi respecte angajamentele, să pună capăt războiului şi să construiască bazele unei păci juste şi durabile,” a spus premierul britanic.

    „Regatul Unit va sprijini aceste măsuri esenţiale şi următoarele etape ale discuţiilor pentru a asigura implementarea integrală a planului de pace.”

  • China anunţă că va reglementa exporturile de tehnologii din pământuri rare

    China a anunţat joi că implementează controale la exportul de tehnologie din pământuri rare, înăsprind reglementările existente privind acest sector crucial şi sensibil din punct de vedere diplomatic.

    Controale anunţate necesită obţinerea autorizaţiei pentru exportul tehnologiilor utilizate în extracţia pământurilor rare şi topirea acestora sau pentru „asamblarea, reglarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea liniilor de producţie ”, a precizat Ministerul Comerţului într-un comunicat.

  • Elon Musk ajunge la un acord cu patru foşti directori ai Twitter care cereau 128 milioane de dolari

    Foştii directori vizaţi sunt directorul executiv Parag Agrawal, directorul financiar Ned Segal şi directorii juridici Vijaya Gadde şi Sean Edgett. Aceştia au fost concediaţi chiar în ziua preluării Twitter de către Musk, care îi acuza de „neglijenţă gravă” şi „faptă intenţionate”.

    Contestând o concediere „fără motiv” şi presupusele încercări de a inventa acuzaţii împotriva lor, cei patru foşti directori au dus cazul în faţa instanţei federale din San Francisco în martie 2024. Aceştia susţineau că preluarea rapidă a Twitter a fost menită să îi priveze de opţiuni pe acţiuni în valoare de 200 de milioane de dolari, care li se cuveneau a doua zi.

    Suma exactă pe care Musk a acceptat să o plătească pentru a încheia disputa nu a fost dezvăluită în documentul judiciar publicat miercuri şi preluat de AFP, acordul fiind supus mai multor condiţii. Dacă acestea nu vor fi respectate, cazul va fi reexaminat pe 31 octombrie.

    Acordul face parte dintr-un şir de acţiuni judiciare legate de preluarea tumultoasă a Twitter în 2022, care a dus la concedierea a aproape două treimi din angajaţii companiei. La sfârşitul lunii august, Musk şi X au mai încheiat acorduri provizorii pentru a soluţiona acţiuni colective şi individuale ale miilor de angajaţi care solicitau despăgubiri pentru concediere.

    În martie, Elon Musk a transferat proprietatea Twitter, devenit X, către startup-ul său de inteligenţă artificială generativă, xAI.

  • Un efect mai puţin vizibil al aderării României la Schengen terestru. O companie din Oradea aduce angajaţi din Ungaria, iar românii trec graniţa pentru a lucra la BWM în Debreţin

    Aderarea României la Schengen cu „drepturi de­pline“, deci inclusiv terestru, începând cu 1 ia­nuarie 2025 a fost privită drept un beneficiu major pentru trans­por­tatorii care pierdeau timp şi bani stând şi aşteptând ore în şir în vamă. Un efect mai puţin vizibil îl reprezintă liber­tatea de mişcare a persoanelor care astfel nu mai sunt nevoite să treacă prin controale la ieşirea din ţară spre Ungaria sau Bulgaria. De acest lucru beneficiază atât călătorii, cât şi oamenii care se mişcă în scop de business.

    ZF a identificat două exemple evocatoare în acest sens. Grupul american Plexus are 1.850 de salariaţi la Oradea. Înainte de aderarea la Schengen terestru, existau angajaţi care veneau din Ungaria în fiecare zi şi pierdeau până într-o oră, poate chiar mai mult, la controlul de la frontieră. „Am avut şi 200 de oameni care făceau naveta zilnic şi era greu când nu eram în Schengen. Acum sunt mai puţini, dar dat fiind că suntem în Schengen, în mo­mentul în care va trebui să angajăm, nu vom ezita să adu­cem din nou colegi din Ungaria“, afirmă Cristian Gurka, general manager, Plexus România. Dar migra­ţia nu este doar într-un sens. Noua uzină BMW din Debreţin este deja un magnet şi pentru forţa de muncă din România.

    Potrivit informaţiilor obţinute de ZF pe surse, aproape 40 de români lucrează în fabrică, iar numărul lor este aşteptat.

  • România creşte rapid în ochii investitorilor, care aleg să pompeze mai uşor bani în piaţă. Suntem pregătiţi să ne asumăm rolul de hub tehnologic în ECE?

    De la primele fonduri locale de venture capital până la poveşti de succes care atrag investitori internaţionali, ecosistemul românesc de start-up-uri trece printr-o etapă de maturizare accelerată. Fondatorii gândesc global, investitorii vin în număr tot mai mare, iar evenimente precum How to Web devin huburi regionale de inovaţie. Poate România să îşi asume, în sfârşit, rolul de centru al tehnologiei în Europa Centrală şi de Est?

    Ecosistemul românesc de start-up-uri a ajuns la o maturitate vizibil mai ridicată. Fondatorii gândesc din ce în ce mai mult „global from day one”, iar numărul de investitori locali şi regionali activi a crescut semnificativ. Totuşi, provocările nu lipsesc: accesul dificil la capital în etapele de scalare, lipsa unor fonduri mari comparabile cu cele din Europa de Vest şi experienţa limitată a fondatorilor care au ajuns la exituri şi reinvestesc în generaţiile următoare. „Ecosistemul nostru funcţionează, dar la o scară mai mică decât în vest. Avem fonduri de venture, investitori angels şi câteva poveşti de succes, însă lipseşte masa critică. Avem încă puţină experienţă şi puţini fondatori care au construit companii şi reinvestesc în generaţia nouă. Deşi avem universităţi bune, nu sunt printre cele mai competitive din Europa, iar toate astea fac să avem un volum mai mic de investiţii comparativ cu vestul. Totuşi, baza există, iar ritmul de creştere este vizibil”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Monica Zara, head of conference, How to Web – conferinţă dedicată startup-urilor şi tehnologiei din Europa de Est.

    În era AI şi deep tech, healthtech şi agritech, peisajul start-up-urilor româneşti se diversifică rapid. Tot mai multe echipe construiesc produse în zone precum AI şi deep tech, soluţii pentru sustenabilitate sau platforme B2B SaaS. În paralel, antreprenori cu experienţă în industrii tradiţionale intră în joc cu proiecte de digitalizare în healthtech, agritech sau fintech.

    Exemplele recente confirmă acest trend. Veridion (fost Soleadify) este unul dintre cazurile cele mai cunoscute: după ce în 2019 a participat la Spotlight şi a fost refuzat de mulţi investitori, a reuşit să atragă, la scurt timp, o investiţie de 6 milioane de dolari de la fonduri cu care a interacţionat în cadrul How to Web. Povestea SERA, care şi-a întâlnit unul dintre investitori tot la conferinţă, arată încă o dată rolul de catalizator pe care un eveniment relevant îl poate juca. De la antreprenori care au decis să înceapă proiecte noi după participare, până la companii care au semnat contracte importante în urma întâlnirilor facilitate de conferinţă, impactul devine măsurabil, punctează Monica Zara.

     

    România – un potenţial hub regional?

    Întrebarea „poate deveni România un centru regional de tehnologie şi inovaţie?” are un răspuns tot mai încrezător. Avantajele competitive sunt clare: talentul tehnic, poziţia geografică, costurile încă accesibile şi interesul tot mai mare al investitorilor regionali.

    Pentru a consolida acest statut, însă, e nevoie de un efort coordonat: educaţie antreprenorială mai puternică, infrastructură de investiţii diversificată, reglementări flexibile, dar şi o cultură a colaborării şi a toleranţei la risc. Lecţiile din pieţe mature, precum Silicon Valley sau Berlin, arată că dezvoltarea unui hub nu se face doar cu bani, ci şi cu mindset.

    În ultimii ani, How to Web a devenit barometrul ecosistemului românesc de start-up-uri. Creşterea conferinţei este spectaculoasă: în 2023, a adunat peste 2.500 de participanţi din 41 de ţări, 966 de companii şi 227 de start-up-uri.
    În 2024, cifrele au urcat la peste 3.000 de participanţi, 1.068 de companii şi 44 de ţări reprezentate. Peste 550 de fondatori au fost prezenţi la ediţia trecută, iar numărul speakerilor a ajuns la 121.

    „Impactul se vede în conexiunile generate şi în oportunităţile de dezvoltare pe care le deschidem. How to Web nu este doar un loc de networking, ci şi o platformă de învăţare. Tot mai multe firme îşi trimit echipele pentru a învăţa de la profesionişti din companii de top, iar efectele se văd ulterior în creşterea lor”, afirmă Monica Zara.

    Despre ediţia din acest an, tot ea spune că vine cu o structură „rafinată”. Astfel, scena principală va aduna prezentări dedicate profesioniştilor din product, marketing, UX, sales sau engineering, în timp ce scena Focus va oferi sesiuni aplicate pentru start-up-uri – feedback, studii de caz şi discuţii despre ecosistemele de inovaţie din Europa de Est.

    Pe scena de pitching, start-up-urile au şansa să îşi prezinte ideile în faţa investitorilor, iar sesiunile de tip roundtable şi mastermind creează spaţii mai intime pentru discuţii aprofundate. În plus, programul Dealflow aduce faţă în faţă fondatori şi potenţiali clienţi sau investitori, iar sesiunile de deep learning promit feedback concret pe pitch şi pe strategia de vânzări.

    Componenta dedicată investitorilor a fost, la rândul ei, consolidate, a adăugat Monica Zara. Pe lângă fonduri de venture capital şi investitori privaţi, How to Web aduce la aceeaşi masă tot mai multe fund of funds – precum EIF sau Isomer Capital – şi family offices interesate de ecosistemul de venture.

     

    De ce vin investitorii internaţionali în România?

    Cheia este combinaţia dintre calitatea start-up-urilor şi reputaţia construită de conferinţă. „Investitorii ştiu că la How to Web descoperă fondatori bine pregătiţi şi ambiţioşi, dintr-o regiune în plină expansiune. Agenda şi reţeaua de invitaţi le oferă şansa să interacţioneze direct cu lideri ai industriei”, a explicat Monica Zara. Pentru participanţi, valoarea este în informaţiile practice. Start-up-urile găsesc sesiuni de fundraising, scalare şi intrare pe pieţe noi. Profesioniştii din product, UX, marketing sau engineering au acces la conţinut de tip deep learning, de la AI workflow şi strategii de creştere, până la leadership în tech. Speakerii vin din companii de top precum Google, Alibaba Cloud, Bitdefender sau Porsche – un mix de expertiză globală şi locală.

    În continuare, România are toate premisele pentru a deveni un hub regional de tehnologie şi inovaţie. Talent există, investitori apar tot mai des, iar evenimente precum How to Web pun umărul la crearea unei mase critice. Provocarea rămâne scalarea – mai multe fonduri mari, mai multe poveşti de succes şi o cultură antreprenorială care să încurajeze colaborarea şi asumarea riscului. „Baza există, ritmul de creştere este vizibil”, mai spune Monica Zara. Întrebarea este cât de repede se poate transforma potenţialul în realitate.

     

    How to Web în practică – discuţie cu Monica Zara, head of conference, How to Web

     

    Cum poate un profesionist dintr-o companie tech să aplice concret ce învaţă la How to Web?

    Tot conţinutul este orientat pe lecţii învăţate direct din experienţa practică a speakerilor, în domeniile în care activează. De la framework-uri testate în companii globale, la bune practici şi exemple despre cum poate fi integrat AI în tech stackul unui departament de marketing sau engineering şi până la strategii aplicate de creştere, participanţii primesc informaţii uşor de transpus în activitatea lor zilnică.

    Un aspect esenţial este faptul că majoritatea speakerilor sunt disponibili pentru sesiuni de discuţii 1:1, mastermind sessions, mentoring şi Q&A, unde pot răspunde la întrebări punctuale şi pot ajuta participanţii să plece cu un plan concret de acţiune pentru a doua zi. În plus, participanţii au acces la înregistrările sesiunilor, pe care le pot revedea ulterior.

    Cum aţi menţinut relevanţa How to Web în peste un deceniu?

    Prin adaptare constantă. How to Web a evoluat de la o conferinţă locală la un eveniment regional cu impact european, pentru că am rămas conectaţi la trendurile globale şi la nevoile fondatorilor şi ale profesioniştilor din tech. Ne-am definit ca un catalizator, nu doar o conferinţă, ci un punct de întâlnire unde ecosistemul de venture şi antreprenoriat se coagulează şi capătă forţă.

    Câţi oameni lucrează la How to Web?

    Echipa permanentă este formată dintr-un nucleu de organizatori, iar în perioada evenimentului ajungem la o echipă extinsă de zeci de oameni care asigură logistică, conţinut şi experienţa participanţilor.

    Câte start-up-uri au participat la Spotlight şi câte au atras investiţii?

    Din 2009 până acum, sute de startup-uri au urcat pe scena Spotlight, iar multe dintre ele au atras ulterior investiţii semnificative şi au intrat în acceleratoare internaţionale.

    Ce cifre estimaţi pentru ediţia din acest an?

    Ne aşteptăm să depăşim pragul de 3.000 de participanţi şi să aducem împreună peste 1.500 de companii. De asemenea, estimăm că vom avea mai mult de 200 de investitori şi sute de fondatori prezenţi. Toate acestea confirmă creşterea constantă a conferinţei şi rolul ei de platformă centrală pentru tehnologie şi venture în Europa Centrală şi de Est.

    Care sunt subiectele „must-attend”?

    Câteva sesiuni pe care le recomand tuturor sunt: Modern Product Building, From Prompt to Product: Real AI Workflows in Product Management, Building Competitive Advantage with Agentic AI Systems. Sesiuni care se adresează profesioniştilor din companii tech, care caută insighturi aplicate în AI, dezvoltare de produs, design de experienţă sau marketing de creştere. În mod special, sesiunile ţinute de speakeri cu experienţă în companii de top precum Google, Alibaba Cloud, Bitdefender sau Porsche sunt highlighturi absolute ale ediţiei de anul acesta.

    De asemenea, construirea următoarei generaţii de unicorni, abordarea provocărilor legate de scalare în SUA şi explorarea punctelor forte şi oportunităţilor europene sunt pe agenda conferinţei, cu paneluri precum Panel: Building the next generation of unicorns from Europe: Imran Ghory (Blossom), Florian Schweitzer (B2Ventures); Panel: Scaling to US – geopolitical shifts, cultural challenges, business opportunities: Enis Hulli (e2VC), European Startup Embassy şi alţii; Panel: European strengths and opportunities: Alex Lim (IVP), Karol Szubstarski (OTB) şi Tytus Cytowsky (CIT Law).  

     

     

    Carte de vizită:

    ►Œ Monica Zara a terminat Facultatea de Energetică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, în 2018, după ce anterior studiase la Colegiul Naţional „Unirea”, profilul matematică-informatică (2010–2014).

    ► În timpul facultăţii, a lucrat la Exenne Technologies (eDevize) ca marketing assistant (2017–2018), unde s-a ocupat de analiză de date, comportamente de utilizatori şi optimizarea experienţei online.

    Ž► A urmat apoi rolul de business developer la Under Development Office (2018–2019), companie axată pe dezvoltarea de produse software mobile, web şi blockchain.

    ► Din 2017 până în 2021, Monica Zara a fost Lead Organizer pentru Techstars Startup Weekend Bucharest, unul dintre evenimentele definitorii pentru comunitatea antreprenorială locală.

    ► În 2020, Monica s-a alăturat HTW Institute, un proiect derivat din How to Web, unde a ocupat funcţia de project manager.

    ► În 2021, a preluat rolul de head of sales la How to Web, fiind responsabilă cu dezvoltarea de parteneriate şi creşterea bazei de clienţi.

    ► În ianuarie 2022, Monica Zara a devenit partener şi head of conference la How to Web.

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL