România nu este în criză, dar traversează un moment complicat, cu întrebări fără răspuns şi decizii care se lasă aşteptate. Cu toate acestea, bancherii prezenţi la ZF Bankers Summit 2025 transmit un mesaj clar: există motive reale de încredere, iar viitorul depinde mai puţin de context şi mai mult de cum vom acţiona. Între prudenţă, realism şi un optimism temperat, sectorul bancar pare pregătit să meargă mai departe.
„Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil.” „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă.” „Sunt şanse mari să evităm un hard landing, vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma.” „Crizele şi pandemia şi războiul şi inflaţia ne-au învăţat să fim prudenţi.” „Sunt optimist, sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi.” „O parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, iar următorul pas este formarea guvernului. Atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare.” „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor.” „Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.” Acestea sunt câteva mesaje transmise de şefii de bănci la ZF Bankers Summit 2025. „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice”, a spus la ZF Bankers Summit 2025 Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară din BNR.
Noua realitate este caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie persistentă, dobânzi ridicate şi deficite în creştere. Economia României a stagnat practic în primul trimestru din 2025, iar creditarea a încetinit. Creşterea PIB a fost de doar 0,2% pe serie brută faţă de T1/2024. Iar creditarea privată a înregistrat în T1/2025 o creştere medie de circa 9%. Încetinirea creşterii economice este normală, a adăugat el, dar este grevată de problema fiscală, pe care nu ştim cum o va gestiona viitorul guvern. „Este foarte important să vedem mixul de măsuri, pentru că întotdeauna un pachet de ajustare – ce conţine mai ales tăieri de cheltuieli, creşteri de impozite -, are un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri este diferit. Contează foarte mult să vedem mixul final de politici. Toate prognozele sunt în scenariul de acum, deci nu includ încă corecţia, pentru că nu o cunoaştem. Trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor şi cum se va profila pachetul fiscal. În absenţa lui, nu putem spune rezultatul. Vedem aceste incertitudini şi la companii, şi la populaţie.” Într-adevăr, nu suntem într-o criză economică şi financiară acum, dar există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor fi adoptate de noul Executiv, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei, majoritatea bancherilor prezenţi la evenimentul ZF Bankers Summit 2025 fiind relativ optimişti şi transmiţând mesaje de încredere. „Sunt şanse mari să evităm un hard landing. Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele, care vor fi majorate… Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede”, a declarat şi Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent la ZF Bankers Summit.
ZF Bankers Summit ediţia XIV, cel mai important eveniment din industria bancară din România a revenit pentru ediţia 2025 într-un context geopolitic mai complicat, într-un context economic, politic şi social local cu multe provocări.
După finalizarea alegerilor, investitorii au arătat încredere în România şi au reluat discuţiile şi finanţările, a adăugat el, susţinând că teama cea mai mare este legată de prelungirea negocierilor pentru noul guvern. „Orice ar fi, să ştim să ne poziţionăm. Să nu avem încă o perioadă de incertitudine.” Legat de problema deficitului bugetar, care trebuie ajustat după ce anul trecut s-a dus spre 9% din PIB, şeful Băncii Transilvania a explicat că, dacă va fi un plan credibil, nu trebuie să rezolvăm deficitul bugetar până la finalul anului, dar, dacă ştim că în următorii 3-4-5-7 ani mergem în direcţia corectă, investitorii străini vor reveni. Scenariul de bază al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, este că o posibilă retrogradare a ratingului României la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – engl.) este „evitabilă”. „Agenţiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor. Nu vor avea răbdare dacă nu facem nimic şi nu arătăm un plan. Eu zic că este o situaţie gestionabilă”, a concluzionat liderul Băncii Transilvania. Şi Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că vom avea creştere economică, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Deocamdată, dobânzile şi cursul valutar s-au mai stabilizat, iar doar evenimente sensibile, precum riscul scăderii ratingului, le-ar mai putea bulversa. „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti. Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta”, a spus şefa ING Bank.
Un atu al pieţei locale este sectorul bancar, care este „sănătos şi rezilient”, a adăugat ea, amintind că incertitudinile din plan politic şi economic din ultimele luni „erau de aşteptat” şi au impactat inevitabil comportamentul consumatorilor. „Tensiunile din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul surprinzător de la primul tur. Aşa a fost şi cu pandemia, şi cu conflictul din Ucraina. În perioade de incertitudine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum, situaţia este stabilă.” Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare – a stârnit, în luna mai, agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit, în 6 mai, pentru prima dată, pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat şi peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda naţională a atins un nivel maxim faţă de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piaţa valutară, al ieşirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile. Pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervenţiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar şi asigurarea plăţilor bugetare, inclusiv plata pensiilor. Piaţa este în creştere, ceva mai temperată faţă de 2024, mai ales pe depozite, iar creditarea „este în parametri buni”, a mai spus CEO-ul ING Bank, recunoscând că se vede, la companii, o oarecare expectativă, iar pe segmentul de persoane fizice există o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.
Vorbind despre contextul economic actual, Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking în cadrul BCR, a subliniat că lecţiile învăţate din crizele recente – perioada pandemiei, războiul de la graniţă sau inflaţia – au modelat atât strategiile băncilor, cât şi comportamentul consumatorilor, creând un ecosistem mai stabil şi mai predictibil. „Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default”, a spus reprezentanta BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active. Această rezilienţă, vizibilă atât în zona de retail, cât şi la nivelul microîntreprinderilor, este rezultatul unei prudenţe sporite, adoptate şi de clienţi. „Cel mai important lucru pe care-l văd este că şi clienţii au devenit prudenţi şi încearcă să găsească soluţii fundamentate.” Vicepreşedintele BCR a invitat pe toată lumea, nu numai sistemul bancar, să se întoarcă la „realitatea din teren”, iar vorbind despre viitor şi volatilitatea posibilă sau imposibilă economic, ea a menţionat că „depindem de mulţi factori”. „Consider că o Românie educată, o Românie digitală şi o Românie antreprenorială, în mod sustenabil, va face faţă oricărei volatilităţi de piaţă, iar sistemul bancar, din punctul meu de vedere, a devenit o ancoră, şi nu doar un turn de control. Cel mai important lucru este să privim integrat un business privat şi de stat, astfel încât să putem evolua”, a concluzionat Dana Dima de la BCR. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România, a spus că investitorii, la fel ca şi oamenii obişnuiţi, nu agreează incertitudinea, aşa că reacţia acestora a fost firească în contextul tensiunilor politice de pe plan local. „Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă, se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv.” Şeful Raiffeisen s-a declarat optimist, spunând că „sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi”. Chiar dacă situaţia actuală de pe piaţă este dificilă, iar impredictibilitatea este mare, întrebarea este: ce pot face oamenii şi care sunt recomandările pentru clienţi în aceste vremuri? Tocmai aici se potriveşte foarte bine strategia noastră. Recomandarea noastră este ca, mai ales în vremuri dificile, primul lucru pe care ar trebui să-l faci este să îţi faci calculele, să îţi creezi un plan şi apoi să îl urmezi sistematic.”
La rândul lui, Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA România a evidenţiat faptul că „parametrii macro s-au menţinut foarte buni”, „sectorul bancar este puternic”, iar o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri, următorul pas fiind formarea guvernului. „Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregăătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii”, a spus şeful Garanti BBVA. Şi el a adus în discuţie problema deficitului bugetar mare, susţinând că trebuie luate măsuri şi sunt discuţii ce fel de măsuri trebuie luate. „Cred că este nevoie de o combinaţie între scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor. Nu este nevoie de măsuri dureroase, dar trebuie luate. Trebuie văzut ce se poate face pe zona de colectare şi eficientizare.” Situaţia politică recentă, de după primul tur al alegerilor prezidenţiale, la care am asistat cu toţii, a generat, în mod clar, un anumit nivel de încredere pus sub semnul întrebării, atât în economia internă, cât şi în rândul investitorilor internaţionali, a amintit Samir Karia, CEO al Citi România. „Am observat acest lucru în volatilitatea cursului valutar, precum şi a preţurilor obligaţiunilor, care, în trecutul recent, au început să se stabilizeze. Rămâne întrebarea viitorului, dacă formarea guvernului care va avea loc, sperăm, până la sfârşitul lunii iunie, va fi una stabilă, deoarece investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. În acest sens, considerăm că investiţiile în infrastructură, energie regenerabilă şi intermediere financiară prin dezvoltări tehnologice – inteligenţa artificială -, reprezintă un domeniu pe care îl urmărim foarte atent”.
Dar ce nu funcţionează în România? „Aşa cum spuneam, digitalizarea şi eficientizarea proceselor publice sunt esenţiale. Dacă sectorul public ar fi digitalizat, accesul la informaţii şi transparenţa decizională ar fi mult îmbunătăţite. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate. Este nevoie de mai mult dialog între guvern, sectorul financiar şi mediul privat, pentru a evita deciziile bruşte şi schimbările neaşteptate de politici fiscale. Tot ce se face în grabă, fără consultare, afectează predictibilitatea şi consumă resurse importante. Investitorii caută stabilitate pe termen lung în mediul în care îţi desfăşoară activitatea”, a explicat şeful Citi la ZF Bankers Summit 2025. O problemă importantă în cazul României, amintită de şeful Citi, este ca fondurile europene să fie canalizate în economie în timp util, astfel încât să nu ratăm oportunitatea. „Şi puteţi observa în statisticile furnizate că România mai are de lucrat pentru a se asigura că accesează aceste fonduri europene şi le transmite în creşterea economiei.” În perspectivă, un punct-cheie va fi ratingul României, dacă vom vedea o retrogradare a ratingului sau nu, după cum a spus Alessio Cioni, CEO al Intesa Sanpaolo Bank Romania. „Suntem optimişti, în cel mai bun scenariu nu va fi un downgrade. Dacă ai un downgrade al ţării există consecinţe. Trebuie să fim rezilienţi, să construim scenarii, iar sistemul bancar este echipat pentru ce va urma”. Încercând că caracterizeze evoluţia sectorului bancar în anul 2025, şeful Intesa Sanpaolo România a folosit cuvântul „transformare”. „Au loc o serie de consolidări, au loc trei fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului.”
„Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an, a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte, prin creşterea incertitudinii politice.“
Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR
„Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele – care vor fi majorate? Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar şi cu volatilitate şi instabilitate, au menţinut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, şase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuţiile cu clienţii. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede.“
Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania
„Aş spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiţi pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, şi cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default.”
Dana Dima, vicepreşedinte executiv retail şi private banking, BCR
„Cred totuşi că partea pozitivă – şi ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă. Se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluţie se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv. Sectorul bancar are baze bune şi o mulţime de oportunităţi. Iar oportunităţile devin şi mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni şi mai rapizi.”
Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România
„Rămâne întrebarea viitorului: dacă formarea guvernului, care va avea loc – sperăm – până la sfârşitul acestei luni, va fi una stabilă. Investitorii urmăresc spaţiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toţii. Este esenţial să rezolvăm şi problema fiscală, pentru a atrage investitori şi a crea predictibilitate.”
Samir Karia, CEO, Citi România
„Economiştii noştri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară – dar nu cred că vom vedea asta.“
Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România
„Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.”
Mustafa Tiftikçioğlu, CEO, Garanti BBVA România