BusinessMagazin

Blog

  • Secretarul american al Apărării: Atacurile americane au fost un succes incredibil şi copleşitor

    „Atacurile americane asupra Iranului au fost un succes incredibil şi copleşitor”, declară duminică Secretarul Apărării al Statelor Unite ale Americii, Pete Hegseth, în cadrul discursului susţinut în Pentagon.

    Hegseth a deschis briefingul de presă spunând că forţele americane „au lansat o lovitură de precizie în mijlocul nopţii (de sâmbătă spre duminică, n.r.) împotriva a trei instalaţii nucleare din Iran”.

    Scopul a fost „distrugerea sau degradarea severă a programului nuclear iranian”, informează Hegseth, potrivit Sky News.

    „A fost un succes incredibil şi copleşitor”, declară el. „Am devastat programul nuclear iranian”, mai spune oficialul.

  • Rusia condamnă ferm atacurile SUA asupra Iranului

    Ministerul rus de Externe a declarat că Rusia condamnă ferm atacurile SUA asupra siturilor nucleare ale Iranului, scrie Reuters.

    „Decizia iresponsabilă de a supune teritoriul unui stat suveran unor atacuri cu rachete şi bombe, indiferent de argumentele cu care poate fi prezentată, încalcă flagrant dreptul internaţional, Carta Naţiunilor Unite şi rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite”, a transmis ministerul.

    Acesta face apel la încetarea agresiunii şi la „intensificarea eforturilor pentru revenirea situaţiei pe o cale politică şi diplomatică”.

  • Medvedev: Trump a început un nou război pentru SUA după atacul asupra Iranului

    Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că preşedintele american Donald Trump a început un nou război pentru SUA prin atacarea Iranului.

    „Trump, care a venit ca un preşedinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram.

    Forţele americane au lovit cele trei situri nucleare principale ale Iranului, a declarat Trump, care a avertizat Iranul că se va confrunta cu atacuri mai mari dacă nu acceptă pacea.

  • Formarea guvernului Bolojan: După ce USR şi-a stabilit miniştrii, duminică PSD şi PNL urmează să-şi aleagă miniştrii care vor intra în noul guvern

    Guvernul Bolojan mai face un pas pentru formare după ce ieri USR şi-a stabilit miniştrii care vor intra în noul cabinet, astăzi PSD şi PNL ar trebui să-i aleagă pe cei care vor intra în componenţa noului guvern.

    PNL discută intern cu cine să vină la Finanţe în luptă fiind Alexandru Nazare, fost ministru de Finanţe în guvernul Câţu şi actual membru în Consiliu de Administraţie al BNR şi Marcel Boloş, actualul ministru al Fondurilor Europene şi fost ministru al Finanţelor în guvernul Ciucă, când a început derapajul bugetar.

    La Fonduri Europene disputa se dă între Marcel Boloş care vrea să-şi menţină poziţia şi Sebastian Burduja, care a pierdut portofoliul de la Energie în favoarea PSD.

    PSD-ul trebuie să clarifice cu cine va veni la ministerul Sănătăţii în dispută fiind Alexandru Rogobete şi Adrian Streinu-Cercel. PSD trebuie să stabilească cu cine vine la ministerul Agriculturii, ori rămâne Florin Barbu, aliatul lui Paul Stănescu, baronul PSD sau vine Sorin Moise, susţinut de alt baron la PSD, Mihai Tudose.

    USR a stabilit sâmbătă cu cine va veni în viitorul guvern, Oana Ţoiu – ministrul de Externe, Radu Miruţă – ministrul Economiei, Diana Buzoianu – ministrul Mediului şi Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării.

    Guvernul Bolojan, va fi format din trei veicepremieri- Marian Neacşu – PSD, eminenţa cenuşie a guvernării Ciolacu, Tanzcos Barna – UDMR, fost ministru al Finanţelor şi Ionuţ Moşteanu de la USR;

    Cătălin Predoiu – PNL îşi va păstra poiziţia de ministru de Interne, Radu Marinescu îşi va păstra poziţia de ministru al Justiţiei, Ciprian Şerban de la PSD va deveni noul ministru al Transporturilor, Daniel David – PNL va rămâne ministrul Educaţiei, Cseke Attila de la UDMR va rămâne ministrul Dezvoltării, Florin Manole de la PSD va deveni noul ministru al Muncii, Bogdan Ivan de la PSD va prelua poziţia de ministru al Energiei, iar ministerul Culturii se va duce la Demeter András István de la UDMR.

    În această seară sau până mâine dimineaţă trebuie definitivat noul Cabinet, programul de guvernare şi pachetul de măsuri fiscale care ar trebui să intre în vigoare în iulie/august.

    Intenţia este ca până marţi, când preşedintele Nicuşor Dan pleacă la reuniunea NATO de la Haga să se aprobe guvernul Bolojan, adică audierea noilor miniştrii, votul Parlamentului şi jurământul de la palatul Cotroceni.

     

  • Când ar trebui ca antreprenorii să facă un pas în spate? Companiile româneşti au o dilemă de viitor pe termen lung şi pleacă chiar de la şefi VIDEO

    Lipsa unei strategii clar de succesiune în companiile antreprenoriale din România începe să devină un factor major de vulnerabilitate. În absenţa unui plan care să prevadă cine va prelua conducerea în lipsa fondatorului, multe afaceri locale riscă să îşi diminueze atractivitatea în faţa investitorilor şi a băncilor. Confruntate cu această lipsă, companiile devine mai greu de scalat şi sunt expuse unor riscuri de instabilitate mai mari, este de părere Mona Neagoe, partener în cadrul firmei de consultanţă în leadership, Pedersen & Partners.

    „Faptul că fondatorii nu se gândesc la succesiune este o problemă. Vorbim de o problemă reală pentru că faultează companiile în evoluţie, le face mai puţin atractive, mai puţin bancabile.  Băncile doresc să finanţeze, dar pe o strategie clară şi un plan de succesiune”, a spus Mona Neagoe, partener, Pedersen&Partners, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Succesiunea nu ar trebui privită ca o ameninţare, ci mai degrabă ca o etapă firească în maturizarea unui business. Specialiştii atrag atenţia că întrebarea „Ce se întâmplă dacă eu nu pot continua” ar trebui să fie recurentă în strategia oricărui fondator. Acest exerciţiu deschide calea către dezvoltarea unui nivel secund de management capabil sp gestioneze operaţiunile şi să asigure continutatea, chiar şi în absenţa liderului fondator al businessului. În plus, creează premisele pentru investiţii în dezvoltarea leadershipului intern, un element esenţial pentru sustenabilitatea şi profesionalizarea businessului românesc, a concluzionat Mona Neagoe.

    „Întrebarea succesiunii ar trebui pusă destul de des astfel încât să genereze nişte reacţii. Reacţia firească este: Ce se întâmplă dacă eu nu pot continua? Cine poate prelua afacere?. În mod natural asta antrenează un nivel doi de management care se poate descurca în absenţa fondatorului şi poate antrena investiţii în dezvoltarea leadershipului” a mai spus Mona Neagoe.

  • Captură la frontiera cu Ucraina: 580.000 de dolari ascunşi în cartuşe de ţigări

    580.000 de dolari ascunşi în cartuşe de ţigări au descoperit poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali în punctul de trecere a frontierei Siret, la graniţa cu Ucraina. Banii au fost găsiţi în două sacoşe ale unui bărbat de 28 de ani cu cetăţenie româno-ucraineană.

    Potrivit Poliţiei de frontieră, vineri seara, în jurul orei 21.30, la Siret, pe sensul de intrare în România, s-a prezentat, deplasându-se pe jos, un cetăţean în vârstă de 28 de ani, cu dublă cetăţenie româno-ucraineană. Acesta transporta două sacoşe în care se aflau 10 cartuşe de ţigări.

    „Având în vedere prevederile Codului Vamal, care permit introducerea în ţară a maximum două pachete de ţigări de persoană, echipa de control a procedat la verificarea întregii cantităţi de produse”, afirmă poliţiştii.

    Cu această ocazie, autorităţile au descoperit, în interiorul cartuşelor, nu doar ţigări fără timbru fiscal (68 de pachete), ci şi suma de 580.000 de dolari americani, nedeclarată.

    Întreaga sumă de bani şi ţigaretele au fost reţinute în vederea continuării cercetărilor. În cauză a fost deschis dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

  • Şefa politicii externe a UE solicită revenirea la masa negocierilor după loviturile SUA din Iran

    Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a îndemnat duminică toate părţile să facă un pas înapoi şi să revină la masa negocierilor, după ce forţele americane au lovit trei situri nucleare iraniene.

    „Iranului nu trebuie să i se permită să dezvolte o armă nucleară”, a declarat Kallas într-o postare pe platforma X, citată de Reuters.

    „Îndemn toate părţile să facă un pas înapoi, să revină la masa negocierilor şi să prevină o nouă escaladare”, a spus ea, adăugând că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

    SUA au atăcat în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică instalaţiile nucleare iraniene de la Fordo, Natanz şi Isfahan.

  • Companiile româneşti faţă în faţă cu furtuna. Va putea businessul românesc să facă faţă schimbărilor fiscale? VIDEO

    Perspectivele economice pentru 2025 şi 2026 indică o diminuare generală a profitabilităţii companiilor româneşti, influenţată de liberalizarea pieţei de energie şi de măsurile fiscale pentru corectarea deficitului. În timp ce unele segmente vor reuşi să gestioneze aceste schimbări, firmele mai vulnerabile, care au rămas în urmă în adaptarea la mediul economic dinamic, vor resimţi cel mai puternic impactul, este de părere Claudiu Cazacu, consultant strategist XTB România.

    „Per ansamblu putem vorbi de o scădere de profitabilitate în 2025-2026. Pe anumite segmente va exista un efect care va putea fi gestionat, dacă vorbim de anumite companii, dacă vorbim de liberalizarea pieţei de energie” a declarat Claudiu Cazacu, cosultant strategist XTB România, la ZF Live emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Claudiu Cazacu subliniază că investitorii îşi vor recalibra strategiile în funcţie de amploarea şi structura pachetului fiscal propus. O creştere moderată a impozitelor, de 1-2 puncte procentuale, poate fi absorbită relativ uşor, însă orice trece acest prag poate schimba fundamental logica investiţională. Astfel, companiile vor fi nevoite să-şi optimizeze costurile şi să dezvolte noi modele de business pentru a rămâne competitive, în timp ce investitorii vor căuta oportunităţi în segmente mai reziliente sau mai bine adaptate schimbărilor fiscale şi de piaţă.

    „E o chestiune care va afecta disproporţionat anumite segmente, probabil că acele companii care au rămas puţin în urmă au rămas şi din acest motivul că se vor instala aceste măsuri. Strategia investitorilor se va schimba în funcţie de amploarea pachetului fiscal. Una este să ai o creştere de 1-2% la impozitare, alta să ai concentrate într-o anumită zonă 4-5 puncte procentuale” a mai spus Cazacu la ZF Live.

  • Negrescu: Summitul NATO este despre viitorul României, despre cum ne apărăm

    „Summitul NATO nu este doar despre diplomaţi şi hărţi. Este despre viitorul nostru. Despre cum ne apărăm, dar şi despre cum investim inteligent în România”, susţine Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European.

    Summitul NATO de săptămâna viitoare înseamnă pentru România o serie de alegeri strategice, dar şi un moment decisiv privind viitorul securităţii în Europa într-un context global tensionat, susţine Victor Negrescu într-o postare pe Facebook.

    El arată că miza pentru România este „să rămânem un pilon de stabilitate pe flancul estic al NATO şi să păstrăm Marea Neagră o prioritate pentru organizaţie, să menţinem prezenţa americană în România şi să creştem prezenţa NATO şi să transformăm investiţiile militare în dezvoltare economică şi siguranţă pentru cetăţeni”.

    Social-democratul susţine că la Haga se discută despre creşterea bugetului pentru apărare la 3,5% din PIB şi 1,5% pentru investiţii suplimentare în infrastructură strategică şi securitate cibernetică.

    „O ţintă este să diversificăm obiectivele incluse pentru a cuprinde spitalele militare, modernizarea bazelor, crearea de locuri de muncă şi implicarea companiilor româneşti în industrie. Ce trebuie să facă România şi viitorul Guvern:
    1. Să negocieze ferm, dar cu cap, pentru ca fiecare euro investit în securitate să însemne şi beneficii directe pentru români.
    2. Să acceseze toate oportunităţile financiare europene disponibile pentru apărare, infrastructură şi tranziţie digitală – inclusiv fondurile din Programul SAFE, Fondul European pentru Pace, InvestEU sau mecanismele pentru inovare.
    3. Să crească prezenţa economică românească în lanţurile de producţie NATO, de la IT la construcţii, de la transport logistic la securitate cibernetică.
    4. Să păstreze echilibrul: România trebuie să fie un lider regional responsabil, dar şi un stat care îşi protejează cetăţenii de crize sociale sau de conflicte”, scrie Negrescu.

    El spune că summitul NATO nu este doar despre diplomaţi şi hărţi: „Este despre viitorul nostru. Despre cum ne apărăm, dar şi despre cum investim inteligent în România. Iar pentru asta, viitorul Guvern trebuie să acţioneze metodic şi coerent România poate deveni un hub regional de securitate şi inovaţie dacă acţionăm acum, curajos şi coerent. Vocea noastră trebuie să conteze la masa deciziilor”.

  • Iranul trebuie să se întoarcă la masa negocierilor, afirmă Keir Starmer

    Premierul britanic Keir Starmer susţine că SUA a luat măsuri pentru a „atenua” ameninţarea gravă a programului nuclear al Iranului.

    Într-o declaraţie susţinută duminică dimineaţa, după atacul american asupra instalaţiilor nucleare iraniene, premierul britanic a spus: „Programul nuclear al Iranului reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii internaţionale. Iranului nu i se poate permite niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar SUA au luat măsuri pentru a atenua această ameninţare”.

    El a făcut apel la revenirea Iranului la masa negocierilor.

    „Situaţia din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să ajungă la o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a mai spus el, potrivit BBC.