BusinessMagazin

Blog

  • Drulă: Ciolacu şi Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei

    „Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei”, afirmă liderul USR, Cătălin Drulă, după ce Senatul a aprobat introducerea unui prag la abuzul în serviciul de 250.000 de lei.

    „Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei. PSD şi PNL au votat la Senat un nou prag la abuzul în serviciu. Comiţi un prejudiciu de 250.000 de lei? Ai scăpat. E legea care ne-a scos în strada, cu sutele de mii, în 2017. E legea pe care am oprit-o atunci. Aşa cum trebuie să facem şi acum. Urmează Camera Deputaţilor şi ne vom lupta să nu treacă aşa ceva. Vă chem alături de mine şi USR să punem presiune pe coaliţia asta a hoţiei şi sărăciei. Votul vine în aceeaşi zi în care, tot la Senat, au refuzat să elimine pensiile speciale. Alergarea lor e făcută: preferă să îşi apere specialii decât să luăm miliarde de euro din PNRR. Nu mai au nicio limită”, transmite Cătălin Drulă.

    Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

    Potrivit unui amendament admis, „fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Cioloş: Pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, aproape identic cu pragul din OUG 13

    „Ori PSD şi PNL nu au înţeles nimic din ce i s-a întâmplat lui Dragnea, ori pur şi simplu frica de puşcărie e atât de mare încât nu-i interesează că sfidează cetăţenii fără ruşine în fiecare sesiune parlamentară cu legi de protejare a furtului. Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, în calitate de lideri ai coaliţiei de guvernare, trebuie să retragă imediat amendamentul prin care majoritatea parlamentară introduce un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, aproape identic cu pragul din celebra OUG 13”, declară europarlamentarul Dacian Cioloş.

    Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

    Potrivit unui amendament admis în Comisia juridică, „fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

     

  • Războiul lui Putin intensifică deficitul de forţă de muncă în Rusia: Kremlinul intenţionează să recruteze 400.000 de soldaţi în 2023 pentru a lupta în Ucraina, în timp ce preşedintele rus se pregăteşte de un război de uzură cu Kievul

    Demersul preşedintelui Vladimir Putin de a extinde forţele armate ale Rusiei sporeşte deficitul de forţă de muncă al ţării, în timp ce războiul din Ucraina atrage sute de mii de muncitori din alte sectoare ale economiei către armată, raportează Bloomberg.

    Datele Serviciului Federal de Statistică sugerează o creştere netă de aproximativ 400.000 de militari înregistrată în 2022, pe fondul unui şomaj record, estimează Bloomberg Economics, după ce Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezervişti în prima mobilizare parţială a ţării de după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Numărul total al celor luaţi în serviciu este posibil să fi depăşit o jumătate de milion, potrivit economistului Bloomberg, Alexander Isakov.

    Kremlinul caută acum încă 400.000 de recruţi contractuali în acest an pentru a lupta în Ucraina, în timp ce Putin se pregăteşte pentru o luptă de lungă durată. Preşedintele rus a aprobat un obiectiv de creştere a dimensiunii armatei ruse la 1,5 milioane de militari de la 1,15 milioane, care ar putea dura până în 2026 pentru a fi atins.

    De asemenea, sute de mii de ruşi în vârstă de încorporare au fugit din ţară după ce Putin a anunţat mobilizarea în septembrie, sporind un declin demografic sever. Populaţia aptă de muncă s-ar putea reduce cu 6,5% în următorul deceniu. Banca Rusiei a avertizat în decembrie că „mijloacele de extindere a producţiei în economia rusă sunt limitate, în mare măsură de condiţiile de pe piaţa muncii”.

    Aproximativ o treime din sectoarele economice urmărite de serviciul de statistică au înregistrat o scădere a numărului de angajaţi în 2022, dar recrutările militare au compensat aproape tot impactul negativ asupra numărului total. Mai mult, numărul masiv de recrutări, la care se adaugă exodul ruşilor din ţară, a dus la o scădere a rezervei de forţă de muncă masculină şi la o penurie în multe industrii.

    Factorii de decizie politică de la Moscova au subliniat în mod repetat faptul că deficitul tot mai mare de forţă de muncă sabotează economia Rusiei, în timp ce întreprinderile şi sectoarele cheie încearcă să se adapteze la sancţiunile internaţionale impuse în urma războiului. 

    Şomajul în Rusia a scăzut la 3,6% în ianuarie, în timp ce salariile reale au crescut în ultimele trei luni ale anului 2022, pe fondul lipsei de personal. Serviciul de statistică urmează să publice cele mai recente date miercuri.

    În timp ce şomajul a crescut în medie cu 2,4 puncte procentuale în timpul celor mai recente trei recesiuni din Rusia, cifra şomerilor a atins cel mai scăzut nivel în 2022 şi continuă să scadă, potrivit lui Isakov.

  • Senatul aprobă proiectul de lege privind pensiile speciale

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 79 de voturi „pentru” şi 37 „împotrivă”.

    „De principiu, proiectul prevede că nicio pensie de serviciu nu va mai putea depăşi venitul din activitate, că pensiile de serviciu nu se mai indexează cu valoarea salariilor în plată, ci cu inflaţia, că pensiile mai mari decât salariul mediu, pentru partea de neconstributivitate vor fi impozitate cu 15%, că nu se mai pot cumula mai multe pensii de serviciu şi vreau să vă spun că am făcut ieri, împreună cu colegii de la Casa de Pensii, mai multe rulări în datele din sistem şi acest proiect duce la scăderi de până la 81% ale pensiilor de serviciu”, a spus în timpul dezbaterilor secretarul de stat în Ministerul Muncii Cristian Vasilcoiu.

    Senatorii au dezbătut proiectul de lege privind pensiile speciale. „Sunt unii specializaţi în această sală care vin azi să stoarcă o lacrimă cetăţeanului român”, spune Radu Oprea despre parlamentarii USR. Alina Gorghiu a cerut să nu se mai vorbească „despre generalul Ciucă în termenii ofensatori”.

    Proiectul va fi trimis forului decizional, Camera Deputaţilor, apoi preşedintelui Klaus Iohannis la promulgare.

    Preşedintele Klaus Iohannis spunea, întrebat despre modificările aduse în Senat la proiectul pensiilor speciale, că nu comentează „legi care sunt pe parcurs parlamentar”: „Eu mă exprim atunci când ajunge legea pe masa mea”.

  • Campanie: autorităţile din Amsterdam vor să scape de turiştii tineri din Marea Britanie

    Campania îi vizează pe bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani din Marea Britanie şi a fost lansată de consiliul local al oraşului olandez. Iniţiativa face parte din eforturile autorităţilor locale de a schimba imaginea oraşului.

    Anunţurile online din cadrul campaniei arată riscurile legate de consumul excesiv de droguri şi alcool. Acestea vor fi declanşate atunci când britanicii vor introduce termeni de căutare precum petrecere de burlaci, hotel ieftin sau pub Amsterdam.

    Cei care caută astfel de informaţii pe internet vor fi avertizaţi asupra neplăcerilor la care se expun, inclusiv condamnări penale.

    Britanicii pot găsi zboruri dus-întors spre Amsterdam pentru 50 de lire sterline. De asemenea, agenţiile de turism din Marea Britanie oferă weekenduri pentru burlaci în Amsterdam, inclusiv croaziere pe canal cu băutură nelimitată, nopţi cu „striptease” şi plimbări prin pub-urile din Cartierul Roşu la preţuri foarte bune.

    De ani de zile, localnicii se plâng de britanicii beţi care urinează în public, vomită în canale, se dezbracă pe stradă şi se iau la bătaie.

  • BREAKING NEWS O nouă OUG 13? Senatul aprobă un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei / Opoziţia: „Iohannis şi Predoiu desăvârşesc ce a început în 2017 Dragnea”

    Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei. „Iohannis şi Predoiu desăvârşesc ce a început în 2017 Dragnea”, a reacţionat pe Facebook Stelian Ion.

    Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative, iniţiat de Guvern la sfârşitul anului 2022, a fost aprobat de Senat cu 79 de voturi „pentru”, 25 „împotrivă” şi 11 abţineri.
    Potrivit amendamentului admis în Comisia juridică, „fapta funcţionarului public care, cu ştiinţă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    „Predoiu e mai toxic decât Iordache. Sub oblăduirea lui pesediştii, peneliştii şi udemerişti tocmai au propus şi vor vota la Senat un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei. Adică fapta prin care un funcţionar public produce ,cu intenţie, un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracţiune.

    Ce reprezintă pentru îmbuibaţii din PSD PNL 50.000 de euro?… O nimica toată. Noi am propus un prag la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru că statul nu poate susţine în mod serios că munca unui om pe o perioadă de o lună este un fleac, o valoare care poate fi ignorată. Iohannis şi Predoiu desăvârşesc ce a început în 2017 Dragnea”, a reacţionat pe Facebook Stelian Ion, deputat USR.
    Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaţilor.

  • Imperiul de 7 trilioane de dolari al lui Schwab se clatină: Emblema industriei de brokeraj este atrasă adânc în uraganul celei mai dure crize bancară din 2008 încoace, deşi la suprafaţă nu pare să aibă niciun motiv

    La o primă privire aruncată asupra Charles Schwab Corp., unul dintre principalii piloni ai industriei de brokeraj cu o istorie de peste jumătate de secol, nimic nu pare să sugereze că gigantul ar fi prins în cea mai gravă criză bancară de la episodul Lehman Brothers din 2008, scrie Bloomberg.

    Cu toate acestea, semnele de întrebare încep să se înmulţească, iar investitorii încep să descopere probleme şi riscuri care au fost acoperite până nu de mult de banii ieftini şi de un mediu economic care nu trecea prin turbulenţe majore.

    Charles Schwab Corp nu este supraexpusă la cripto cum au fost creditorii Silvergate Capital şi Signature Bank, nici la startup-uri şi capitalul de risc, care au doborât Silicon Valley Bank. Cu 34 de milioane de conturi, o elită la vârf formată din consilieri financiari şi active de şapte trilioane de dolari, compania de brokeraj se ridică cu mult deasupra altor instituţii de acest gen.

    Pierderile nerealizate din bilanţul firmei încărcat cu obligaţiuni cu scandenţă mare, au crescut în 2022 la peste 29 miliarde de dolari. În acelaşi timp, ratele dobânzilor care continuă să crească îi determină pe clienţii companiei să-şi retragă rapid banii din conturile care stau la baza afacerii şi sunt responsabile de ascensiunea acesteia.

    Acţiunile Schwab au pierdut mai mult de un sfert din valoarea lor , iar unii analişti de pe Wall Street se aşteaptă ca profiturile să aibă de suferit.

    Directorul executiv Walt Bettinger şi fondatorul companiei – miliardarul Charles Schwab – au dat asigurări că firma este stabilă şi gata să reziste în faţa problemelor economice.

    „Există suficientă lichiditate pentru a salva  businessul chiar şi dacă 100% din depozitele instituţiei noastre ar dispărea”, a spus Bettinger pentru Wall Street Journal.

    La fel ca SVB, Schwab a emis obligaţiuni cu scadenţă foarte mare la randamente scăzute în 2020 şi 2021. Acest lucru a dus la acumularea pierderilor nerealizate într-un timp foarte scurt, pe măsură ce Fed lansa majorări de dobândă pe bandă rulantă pentru a ţine inflaţia sub control.

    În urmă cu trei ani, Schwab nu avea pierderi nerealizate pentru obligaţiunile pe termen lung pe care intenţiona să le păstreze până la scadenţă. În martie anul trecut, firma avea peste 5 miliarde de dolari de astfel de pierderi pe hârtie – o cifră care a urcat la peste 13 miliarde de dolari la sfârşitul anului.

    În ciuda problemelor, Bettinger şi Schwab au declarat că istoria îndelungată şi conservatorismul firmei vor ajuta clienţii să navigheze în actualul ciclu economic, aşa cum au făcut-o de peste 50 de ani.

    „Rămânem încrezători în abordarea noastră centrată pe client, în performanţa afacerii noastre şi în stabilitatea pe termen lung a companiei noastre. Suntem diferiţi faţă de celelalte bănci”, au declarat declarat cei doi oficiali.

  • Jorge Araya, vicepreşedinte executiv de marketing la compania americană Reynolds, preia conducerea BAT România şi a noii arii Europa de Sud-Est, după ce Fred Monteiro a fost promovat ca director regional pentru continentul american şi Europa

    Fred Monteiro, care a ocupat funcţia de director al Ariei Europa Centrală şi de Sud în cadrul BAT şi director general al BAT România, a fost promovat ca director regional pentru Americi şi Europa, începând cu 1 aprilie 2023, conducerea diviziei din România urmând să fie preluată de Jorge Araya.

    El va fi şi director al noii arii Europa de Sud-Est.

    Fred Monteiro a coordonat din iulie 2021 activitatea BAT în România şi alte şase pieţe, cu sediul central la Bucureşti.  El a lucrat în cadrul BAT mai bine de 20 de ani, iar înainte de a prelua funcţia din România a ocupat numeroase funcţii de conducere, inclusiv director de marketing al produselor de nouă generaţie, director de marketing pentru regiunea Europa şi director general al BAT Japonia.

    „Sunt bucuros şi onorat de noul rol, care este foarte complex şi plin de provocări, dar potrivit totodată obiectivului nostru de transformare către un viitor mai bun, pentru îndeplinirea căruia ne concentrăm pe dezvoltarea şi comercializarea de noi produse, susţinute ştiinţific, mai puţin nocive şi adaptate pentru a satisface preferinţele consumatorilor adulţi. De asemenea, sunt foarte mândru de timpul petrecut în România, cu o echipă fantastică care, în 25 de ani de prezenţă locală, a reuşit să aducă o contribuţie uimitoare economiei româneşti în ceea ce priveşte exporturile, ocuparea forţei de muncă şi contribuţia la bugetul de stat”, a declarat Fred Monteiro.

    Jorge Araya şi echipa sa de management vor coordona de la Bucureşti activitatea BAT din România şi alte douăsprezece pieţe: Italia, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Slovenia, Croaţia şi Kosovo.

    Noile schimbări fac parte dintr-o revizuire strategică globală a regiunilor, ariilor şi funcţiunilor globale din cadrul companiei.

    Jorge Araya şi-a început cariera în BAT în Chile în 1995 şi în ultimii 25 de ani a ocupat o serie de funcţii de conducere atât la nivel de piaţă, cât şi la nivel regional în regiunea AmSSA din cadrul BAT, între care director al brandurilor BAT în Mexic, director de marketing în Chile, director de marketing în Brazilia şi director de marketing al regiunii Americi.

    Înainte de a se muta în România, Jorge a fost vicepreşedinte executiv de marketing în cadrul Reynolds, fiind responsabil pentru toate funcţiunile de marketing din SUA, între care consumatori, comerţ şi marketing digital. BAT a finalizat preluarea integrală a Reynolds în 2017.

    „Aceste schimbări reprezintă un pas important în călătoria noastră de transformare şi sunt onorat să mă alătur echipei din România, unde BAT este prezent de peste 25 de ani cu o performanţă remarcabilă. Având deja o contribuţie semnificativă la economia locală, vom continua să investim în angajaţii noştri, în unităţile noastre de producţie şi în ştiinţă şi inovaţie, elemente esenţiale pentru dezvoltarea produselor noastre cu risc redus şi pentru îndeplinirea obiectivului de a construi un viitor mai bun”, a declarat Jorge Araya, noul director general al BAT România şi directorul Ariei Europa de Sud-Est din cadrul BAT.

     

  • Experţii OMS revizuiesc sfaturile privind vaccinul Covid-19. Cine sunt oamenii care nu o sa mai fie fie nevoiţi să se vaccineze

    Experţii OMS revizuiesc sfaturile privind vaccinul Covid-19. Copiii şi adolescenţii sănătoşi prezintă un risc scăzut şi ar putea să nu fie nevoiţi să se vaccineze.

    Experţii în vaccinuri ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi-au revizuit recomandările globale de vaccinare împotriva Covid-19, iar copiii sănătoşi şi adolescenţii consideraţi cu „prioritate scăzută” ar putea să nu fie nevoiţi să se vaccineze.

    Ghidul actualizat este conceput să prioritizeze vaccinurile Covid-19 pentru cei care prezintă cel mai mare risc de deces şi boli grave, notează CNN.

    OMS recomandă doze suplimentare de rapel de vaccin Covid-19 pentru grupurile cu prioritate ridicată, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele imunocompromise de toate vârstele, angajaţii din prima linie din sănătate şi persoanele însărcinate, la şase sau 12 luni de la ultima doză de rapel.

    Pentru cei cu risc mediu, grupul recomandă vaccinarea primară şi primele doze de rapel, dar nu recomandă rapeluri suplimentare de rutină. Acest grup include copii şi adolescenţi cu riscuri de sănătate şi adulţi sănătoşi cu vârsta sub 60 de ani.

    Pentru copiii sănătoşi cu vârste cuprinse între şase luni şi 17 ani, grupul a declarat că ţările ar trebui să ia în considerare vaccinarea pe baza unor factori precum povara bolii şi raportul cost-eficienţă.

    Grupul a precizat că recomandările sale privind vaccinurile se bazează pe condiţiile epidemiologice actuale şi s-ar putea schimba dacă pandemia evoluează.

    De asemenea, aceasta vine în contextul în care ţările fac propriile alegeri cu privire la recomandările de vaccinare, în funcţie de aprovizionarea cu vaccinuri şi de progresele înregistrate.

    Oficialii americani, de exemplu, analizează dacă să ofere persoanelor care prezintă un risc ridicat de Covid-19 severă şansa de a primi un alt rapel bivalent. Regatul Unit şi Canada au început deja să permită anumitor persoane să primească un alt rapel bivalent.

    Experţii au recunoscut, de asemenea, că există priorităţi în materie de sănătate atunci când vine vorba de vaccinări.

    “După cum ştim cu toţii, pandemia de Covid a avut un impact puternic asupra programelor de imunizare”, a declarat marţi preşedintele SAGE, Dr. Hanna Nohynek.

    “A fost un efort extraordinar, iar multe ţări s-au descurcat foarte bine atingând acoperiri ridicate, dar este încă nevoie de eforturi pentru a reduce inegalităţile şi trebuie să ajungem la grupurile cu prioritate ridicată şi trebuie să reducem lacunele de acoperire.”

    În plus, copiii trebuie să recupereze vaccinurile de rutină pe care le-au ratat în timpul pandemiei Covid-19.

    Ea a subliniat creşterea numărului de cazuri de rujeolă în toate regiunile OMS, spunând că programele de imunizare din întreaga lume trebuie să fie consolidate şi restabilite.

    Poliomielita circulă, de asemenea, în mai multe ţări, astfel încât consilierii OMS în domeniul vaccinurilor recomandă îmbunătăţirea acoperirii cu vaccin imunitar şi suplimentarea cu o doză de vaccin antipoliomielitic injectabil atunci când există o “circulaţie persistentă a poliovirusului”.