BusinessMagazin

Blog

  • Liberal-Taranisti sau liberal-populari?

    Cele mai bune vesti de saptamana trecuta au venit dinspre PNL, adica exact de unde in ultimele cateva luni aparusera cele mai multe conflicte. E adevarat, mai intai a fost iesirea lui Viorel Catarama, unul din stalpii financiari ai formatiunii, care a cerut convocarea unui congres extraordinar al partidului, unde actuala conducere sa fie suspendata. 

    Dupa Catarama, pozitia actuala a PNL in sondaje ar indreptati PD sa preia el functia de prim-ministru, ceea ce trebuie luat ca o ironie, dar si ca expresia unei disperari fata de viitorul partidului; nu altfel se explica ideea lui Catarama ca PNL sa fuzioneze cu PPCD (fostul PNTCD). 

    Replica a venit insa imediat din partea taberei lui Calin Popescu-Tariceanu, care a facut pace cu fostul presedinte Valeriu Stoica, invitandu-l sa discute pe tema fuziunii cu PD. Cei doi par a avea aceeasi viziune, adica a unui viitor partid liberalo-popular, situat mai la centrul spectrului politic decat ar fi fost un PNL aliat cu fostii taranisti, dar evident mai puternic ca forta politica. 

    In plus, alianta conducerii PNL cu aripa Stoica inseamna aplanarea surselor de conflict cu o serie de alti liberali (Musca, Stolojan, Boureanu) si constituie o contrapondere puternica fata de curentul de opinie din PNL potrivnic fuziunii cu democratii.

  • George, avocatul lui Gheorghe

    Saptamana trecuta a inceput cu autosuspendarea lui Adrian Nastase din conducerea PSD din cauza scandalului cu averea matusii si s-a sfarsit cu vestea urmaririi penale pentru frauda a vicepremierului Gheorghe Copos. Cum era de asteptat, miezul faptic al chestiunii, adica ilegalitatile imputate respectivilor, a fost repede acoperit de consecintele politice, avand in vedere ca orice suspiciune de frauda, atunci cand e vorba de un politician si de un demnitar, pateaza imaginea partidului, respectiv a institutiei pe care acesta o reprezinta. 

    Numai ca de aici apele incep sa se desparta. Dupa autosuspendarea lui Adrian Nastase din conducerea PSD, fruntasi ai Aliantei i-au cerut si demisia din conducerea Camerei Deputatilor, pe motiv ca scandalul cu matusa afecteaza onorabilitatea institutiei. Prilejul de replica a venit imediat o data cu citarea la DNA a vicepremierului Copos, proaspat demisionat din conducerea Partidului Conservator, dar caruia PSD i-a cerut sa-si dea demisia si din Guvern. 

    Desi solicitarile de renuntare la functiile publice sunt evident motivate de rivalitatea intre partide, ele ridica o problema interesanta, anume genul de dedublare adoptat de personajele noastre politice. Vicepremierul George Copos sustine ca nu are de ce sa plece din functie, atata vreme cat faptele de care e acuzat, respectiv revanzarea (in profit si fara plata impozitelor) catre Loteria Romana, societate de stat, a unor spatii comerciale cumparate ieftin tot de la stat, sunt mult anterioare momentului de cand a inceput sa faca parte din Guvern. Acest lucru il explica intr-o declaratie de presa fara antetul Guvernului si semnata simplu „Gheorghe Copos“ – in care sustine si ca nu stie ce invinuiri i se aduc. Dedublarea in cauza are darul ca slujeste foarte bine argumentatia invinuitilor potrivit careia dosarele cu fraude sunt de fapt represalii pentru acte corecte savarsite de ei ca demnitari. 

    In cazul lui Adrian Nastase a fost invocata dorinta puterii de a-l da jos de la conducerea Camerei, fiindca acolo s-a comportat corect in calitate de parlamentar de opozitie. In cazul urmaritului penal Gheorghe Copos ar fi vorba de faptul ca vicepremierul George Copos s-a opus vara trecuta ca Asociatia Salariatilor din Petrom sa preia 8% din companie, pe motiv ca actiunile ar incapea de fapt pe mana gruparii Liviu Luca-Sorin Ovidiu Vantu. 

    Atitudinea de atunci a lui Copos a fost sustinuta de presedintele Basescu, insa violent criticata de presa controlata de Liviu Luca, al carei contraargument a fost ca seful de partid al lui Copos, Dan Voiculescu, ar urmari de fapt sa preia el cele 8%. In ceea ce priveste atitudinea de acum a presedintelui Basescu, acesta l-a sustinut indirect pe Copos, criticand presa pentru „show-ul mediatic“ creat in jurul unor oameni a caror vinovatie e departe de a fi fost dovedita. Mai putin clare sunt lucrurile la nivel de partid, dat fiind ca intrarea lui Copos in vizorul DNA i-a facut pe unii conservatori sa readuca in discutie sperietoarea iesirii de la guvernare. Singura concluzie mai evidenta e ca, atat in privinta PSD, cat si in cea a PC, scandalurile de coruptie, cu autosuspendari si regrupari de forte, au ajuns sa dicteze literalmente viata de partid. Cele doua sedinte de partid de la sfarsitul saptamanii trecute au confirmat aceasta stranie evolutie de pe scena politica autohtona.

  • Potul cel mare

    Daca si cand va fi privatizata, CEC va avea un avantaj important, acum ca a castigat licitatia pentru derularea operatiunilor comerciale ale Fondului Proprietatea. Potrivit presedintelui Consiliului de supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan, tranzactiile care se vor derula in 2006 prin contul central al institutiei deschis la CEC vor insuma circa 500 de milioane de euro, ceea ce explica faptul ca pentru acest contract s-au luptat sapte banci (invinsele CEC sunt BRD-SocGen, HVB, ABN Amro, Raiffeisen, Citibank si National Bank of Greece).

    Procedura de preschimbare in actiuni a titlurilor de proprietate si de distribuire a actiunilor prin intermediul CEC ar urma sa inceapa in februarie. Dupa Nicolae Ivan, Fondul Proprietatea ar putea avea intre 120.000 si 180.000 de actionari, iar valoarea despagubirilor cerute ar putea ajunge la 5-6 miliarde de euro. 

  • UN COLAC DE SALVARE

    Romanii au prins gustul masinilor noi, iar asta s-a vazut in statisticile producatorilor si importatorilor, care au consemnat cresteri in fiecare an de dupa 2000. Mai concret, numarul de masini noi vandute a crescut de 2,5 ori in 2005 fata de anul 2000. Ca valoare, piata se situeaza undeva, intre 2,5 miliarde si 3 miliarde de euro, multumita si dealership-urilor auto deschise in ultimii ani sub umbrela cate unuia dintre principalii importatori.

    Si oameni de afaceri care au facut milioane de euro in alte industrii au vazut in comertul cu automobile o oportunitate, un loc in care isi pot plasa banii. Din cauza investitiei initiale mari (care poate ajunge la 3-4 milioane de euro), piata a dat bilet de intrare doar investitorilor cu afaceri solide sau surplus de cash. Un exemplu e Dan Ostahie, proprietarul Altex, care si-a deschis la Piatra Neamt – orasul sau natal – un dealership (Auto Moldova), in care vinde si face service pentru marcile Dacia, Renault si Nissan. Daca e sa plecam urechea la ce spun reprezentantii industriei auto, minunea din 2005 – cand s-a inregistrat o crestere de 48% fata de 2004 – s-a incheiat in noaptea Anului Nou.

    Unii se asteapta pentru 2006 la stagnare, dar sunt pregatiti chiar pentru o usoara scadere a pietei in ansamblu. Cert e ca nimeni nu mai vorbeste de cresteri spectaculoase – chiar si cei mai optimisti spera doar la cateva procente in plus fata de 2005. „Toti parametrii economici ne indreptatesc sa socotim si anul 2006 cu o crestere moderata a volumelor de 5 pana la 10%“, afirma Brent Valmar, director general al Porsche Romania, unul din liderii pietei auto si presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Tot in termeni de 5-10% vorbeste si Jean Michel Sicre, director comercial al Dacia – dar spre deosebire de Valmar, Sicre se asteapta la o scadere. „Batalia se va da in 2006 in planul general al serviciilor“, mai spune Valmar, atragand astfel atentia asupra unei tendinte despre care s-a discutat si in anii trecuti: serviciile  vor face diferenta intre dealeri, nu numai din perspectiva clientului, dar si in termeni de succes financiar sau faliment.

    Pana acum, ponderea cea mai mare in veniturile afacerilor cu masini au avut-o vanzarile, din cauza tarifelor mici de manopera la service, domeniu cu dotari tehnice relativ modeste si mecanici slabi, in ansamblu. Dar Valmar crede ca lucrurile se vor schimba, calitatea serviciilor va creste si o data cu ea si tarifele, care vor deveni barca de salvare a producatorilor si importatorilor. „Tendinta valabila in toata Europa de multi ani va transfera punctul de greutate al veniturilor din vanzari in zona de servicii post-vanzare. Consecinta este ca o stagnare a pietei sau chiar o scadere ipotetica vor fi compensate prin activitati de service si intretinere“, prevede reprezentantul in Romania al marcilor Audi, Volkswagen, Skoda, Seat, Porsche.

    Scaderea drastica a ritmurilor de crestere va inaspri concurenta si e de asteptat o avalansa de oferte promotionale, deci investitii in publicitate – care vor insemna, inevitabil, marje mai mici de profit, si asa mici (circa 5% pentru activitatea de vanzare). Dar cum se explica, totusi, cresterea de aproape 48% de anul trecut, in conditiile in care prognozele vorbeau de circa 20%. Directorul comercial al Dacia vede mai multe cauze: intarirea monedei nationale fata de euro si dolar, reforma fiscala (introducerea cotei unice, care a insemnat, cel putin teoretic, un surplus de bani pentru potentialii cumparatori), accesul mai facil la credite, actiunea REMAT de innoire a parcului auto existent.

    Continuarea acestui program, derulat prin Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, poate reprezenta o sursa de crestere pe care nici unul dintre managerii intervievati nu a luat-o in calcul. In acelasi timp, piata second-hand – desi reprezinta acum doar o cincime din cea a masinilor noi in termeni valorici – a inregistrat o triplare in 2005 fata de 2004. Explicatia: comertul cu automobile de ocazie e inca intr-o faza salbatica, doar o mica parte din aceasta piata fiind organizata dupa reguli de business. „Piata romaneasca de vehicule de ocazie se afla intr-o faza embrionara, regulile nefiind inca bine stabilite“, spune Nicolas Ianculescu, directorul importatorului Renault Nissan. 

    „Evaluarea autovehiculelor se face cu metode empirice, dupa diverse cote, exprimate in diferite publicatii. Cred ca in urmatorii doi ani vor exista baze precise de cotare.“ De ce nu se inghesuie prea multe companii in comertul second-hand? Valentin Radu, directorul general Autorom, sustine ca business-ul cu masini second-hand este chiar mai putin profitabil decat cel cu masini noi. „Comertul cu masini de ocazie este «capital intensive». Necesita sume mari pentru achizitii. Banii sunt blocati in stocuri, iar viteza de rotire a acestora este mica“, spune Radu. Au aparut totusi intreprinzatori care cumpara masini la mana a doua si finanteaza vanzarea acestora in rate, asemeni companiilor de leasing. 

    Dincolo de impactul pe care ar putea sa il aiba importurile second-hand dupa aderare, reprezentantii pietei auto nu se mai asteapta la minuni si cresteri anuale de 35-50% pe an.  O reorientare e deci necesara. Pana acum au batut clientii la usa dealerilor de masini. De acum inainte, dealerii vor fi cei care se vor bate pentru clienti. Diferenta va fi facuta, in multe cazuri, de serviciile pe care dealerii le vor oferi. Cine nu intelege asta pierde esentialul.

  • Strasbourg, punct si de la capat

    Oficialii romani au tratat deocamdata cu calm respingerea de catre Parlamentul European a acordului privind bugetul european pentru perioada 2007-2013, incheiat in decembrie de sefii de stat si de guvern din UE. Ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu a spus ca e vorba de „un gest politic care tine de normalitatea democratica din institutiile UE“ si ca respingerea bugetului e doar o faza initiala a unui proces de negociere care va continua in urmatoarele luni intre Consiliul European, Comisia Europeana si Parlamentul European.

    Leonard Orban, secretar de stat in acelasi minister, este de parere ca Romania poate fi afectata financiar doar daca adoptarea bugetului ar fi mult intarziata, ceea ce deocamdata nu e cazul. Orban are in vedere, dupa toate probabilitatile, faptul ca presedintia austriaca a UE tine cu orice pret ca bugetul pana in 2013 sa fie adoptat in cursul mandatului sau, adica in prima jumatate a anului. Deputatii europeni au respins bugetul pentru ca acesta este sensibil mai redus decat cel propus de Parlament in vara anului trecut (862 de miliarde de euro fata de 975 de miliarde). Secretarul de stat Orban a admis totusi ca intarzierea bugetului ar crea „un mediu politic negativ pentru aderare“, atata vreme cat una din cele mai spinoase chestiuni discutate la constructia bugetului a fost legata de proportia intre fondurile alocate pentru extinderea Uniunii si cele alocate pentru vechii membri. De altfel, Parlamentul European a adoptat tot saptamana trecuta o rezolutie care prevede ca dupa aderarea Romaniei si a Bulgariei, nici o extindere a UE nu mai e posibila in baza Tratatului de la Nisa, pentru ca acesta nu mai poate asigura cadrul pentru functionarea unei Europe inca mai extinse.

    Prin acordul bugetar din decembrie, Romania ar urma sa primeasca 18,3 miliarde de euro de la UE in perioada 2010-2013, peste cele 10,8 miliarde de euro deja aprobate pentru 2007-2009. Acordul prevede si cresterea plafonului fondurilor de coeziune alocate Romaniei, ceea ce inseamna un plus de peste 400 de milioane de euro.

  • Dar sa aiba si fibra optica

    Premierul Tariceanu a declarat ca pana la sfarsitul lui ianuarie Guvernul va aproba textul contractului renegociat cu firma Bechtel pentru autostrada Bucuresti-Bors, pentru care in 2006 sunt prevazute lucrari de peste 500 de milioane de euro.

    Saptamana trecuta a adus o nota de credibilitate acestei promisiuni, prin vocea ambasadorului american Nicholas Taubman, care a recomandat autoritatilor romane sa ia masuri pentru prevenirea criminalitatii pe viitoarea autostrada. E vorba de „potentialele riscuri care apar in urma construirii unei autostrazi: criminalitate, trafic de fiinte umane“, dupa cum spune primarul Clujului, Emil Boc. In plus, ambasadorul a sugerat ca de-a lungul traseului sa fie trasa fibra optica, „pentru a duce Internetul direct la potentialii investitori“.

  • Tranzactie in familie

    Tranzactia prin care Petrom a preluat benzinariile OMV din Romania, Bulgaria si fosta Iugoslavie poate fi un plus, un minus sau un „egal cu zero“ pentru piata de profil si pentru companiile implicate.

    Rainer Schlang, actualul director general al OMV Romania Mineraloel si actualul vicepresedinte OMV pentru activitatea comerciala si de retail pentru Bulgaria, Romania si Serbia, va coordona de la Bucuresti, din cea mai mare cladire de birouri din Capitala, cele trei companii pe care Petrom le-a cumparat saptamana trecuta, intr-o tranzactie de 234,4 milioane de euro. Asadar, pentru cele trei companii cumparate (OMV Romania Mineraloel s.r.l., OMV Bulgarien EOOD si OMV Jugoslavija) nu se va schimba mai nimic: nici seful, nici numele, nici statutul juridic, dupa cum arata datele furnizate BUSINESS Magazin de Petrom.

    Se va schimba doar destinatia profitului acestor companii, care va lua intai drumul Bucurestiului, pentru a aparea in raportarile financiare ale Petrom si a fi impartit cu actionarii minoritari (statul roman fiind cel mai important), iar apoi va figura in raportul financiar al OMV de sfarsit de an. Numai ca actionarii minoritari pot si sa nu primeasca deloc dividende, daca actionarul majoritar, compania austriaca, decide sa reinvesteasca tot profitul. Mutarea benzinariilor dintr-un buzunar al OMV in altul poate parea surprinzatoare, dar si previzibila, dat fiind ca, inca de la preluarea Petrom de catre OMV, piata ridica intrebari despre cum doua lanturi de benzinarii de pe piata romaneasca (Petrom si OMV) pot actiona in raport de concurenta, atata vreme cat au acelasi proprietar. 

    Ipoteza vehiculata oficial este ca aceasta tranzactie va da greutate companiei Petrom in zona est-europeana. Aceasta ipoteza este insa contrazisa de faptul ca brandul Petrom nu va aparea decat in acte, statiile de distributie preluate continuand sa poarte sigla OMV. O alta ipoteza ar fi ca benzinariile din Bulgaria, Romania si Serbia-Muntenegru (lanturi cu o cota de piata mica in fiecare tara) nu dadeau tocmai bine in cotarea OMV la bursa austriaca. Mai mult, este posibil ca ele sa fi tras in jos evaluarea OMV, deoarece Serbia si Muntenegru, mai ales, raman zone cu risc crescut si nu sunt bine vazute de investitori.

    Cu toate acestea, in 2004, cele trei firme au avut in total vanzari de peste 400 de milioane de euro. O ultima varianta ar fi cea a orgoliului: recenta preluare a companiei franceze Dyneff de Rompetrol Group ar fi insemnat ca Petrom sa treaca, cel putin din punctul de vedere al valorii companiei, pe locul al doilea pe piata romaneasca. Or, prin preluarea activitatilor OMV din estul Europei, Petrom isi va creste cifra de afaceri cu 15-20%.  „Aceasta tranzactie este castig-castig pentru compania mama si subsidiara sa, de vreme ce  Petrom va castiga know-how semnificativ si va putea functiona ca un centru al grupului OMV in Europa de Sud-Est. Pentru companiile OMV, tranzactia va facilita managementul aprovizionarii prin asigurarea accesului direct catre rafinariile din Romania“, spune Wolfgang Ruttenstorfer, CEO OMV. Dincolo de motivele pentru care aceasta tranzactie a avut loc, ea este primul pas important pentru Petrom in 2006, dupa ce anul trecut, tot in scopul consolidarii pozitiei, compania a anuntat rascumpararea unor active, dar si renuntarea la o buna parte din reteaua de benzinarii (pe care a dat-o in administrare sau in franciza). In urma preluarii subsidiarelor OMV, grupul Petrom-OMV isi sporeste numarul de benzinarii cu 178. In Romania, Mineraloel detine 73 de statii, in Bulgaria 74 de statii si doua depozite, iar in Iugoslavia 31 de benzinarii. 

    KPMG, evaluatorul mandatat de Petrom, a evaluat cele trei companii la 234,4 milioane de euro. „Aceasta este si valoarea tranzactiei, care va suferi ajustari uzuale cu privire la capitalul de lucru si datorii“, spun oficialii Petrom. Suma va fi platita in numerar, „din resursele financiare existente, prezente in companie atat din majorarea de capital prin care OMV a devenit actionar majoritar al Petrom, cat si din fonduri proprii“, declara oficialii Petrom-OMV pentru BUSINESS Magazin. Suma reprezinta aproximativ o treime din cea platita de OMV in urma cu doi ani pentru achizitionarea Petrom (OMV a platit statului roman 669 de milioane de euro pentru achizitia a 33% din Petrom, iar restul sumei, pana la 1,5 miliarde de euro, a reprezentat majorare de capital). 

    Prin achizitia facuta, Petrom si-a asigurat si prezenta cu depozite in Bulgaria, unde va avea o cota de piata de 15% si va concura pe acest segment si cu Rompetrol, si cu Lukoil, care detin cote de piata de 9%, respectiv 8% pe distributia de carburanti in zona. Numarul de statii Petrom (operate sub sigla OMV) va fi insa mult mai mic fata de cele ale rivalului rus Lukoil. „Petrom va continua sa dezvolte companiile achizitionate, atat prin investitii de tip greenfield, cat si prin achizitia unor noi active pe piata din Bulgaria, daca vor fi identificate oportunitati“, declara oficialii Petrom. Lukoil intentioneaza sa deschida pana in 2010 inca 140 de benzinarii in Bulgaria si 20 in Serbia si Muntenegru. Cat despre benzina care va alimenta statiile si depozitele din cele doua tari, aceasta va avea „si“ provenienta Petrom, dupa cum spun oficialii companiei. 

    Pentru a avea o imagine cum se cuvine, pentru noua companie regionala va incepe din acest an constructia unui nou sediu de birouri, in care Petrom-OMV va reinvesti o buna parte din profitul obtinut in 2005 (de aproximativ 500 de milioane de euro).  Noul sediu va fi construit in localitatea Straulesti, situata la nord de Bucuresti, in locul unui depozit Petrom, si va costa in jur de 70 de milioane de euro, fiind pana la aceasta ora cel mai mare proiect de pe piata imobiliara a Capitalei, dupa cum au declarat pentru Ziarul Financiar oficialii Petrom. Petrom City va reuni din 2009 toti angajatii Petrom de la birourile din Bucuresti si din tara, in total peste 3.000 de persoane. 

    Scopul tuturor acestor miscari de trupe in interiorul Petrom pare a fi reducerea costurilor. Cu alte cuvinte, o singura companie, un singur sediu, un singur sef pentru operatiuni in trei tari. Si un singur profit, a carui destinatie va fi decisa de OMV – care este aici si atacant, si fundas, si portar.  

  • ACELEASI PIETE, ACEIASI COMPETITORI

    Si in Bulgaria, si in fosta Iugoslavie, Petrom va avea aceiasi competitori din Romania: Rompetrol, Lukoil, MOL.

    Benzinarii In Bulgaria, Petrom-OMV va detine 74 de statii, iar rusii de la Lukoil au 150 de statii. Ambele companii au ambitii de extindere – pentru Lukoil, 292 de statii pana in 2010. 

    Depozite Rompetrol controleaza nordul Bulgariei (in regiunea Ruse), unde are cel mai mare depozit din zona. Petrom va detine in Bulgaria doua depozite, cate are si Lukoil.  

    Iugoslavia Pe piata din Serbia si Muntenegru, Petrom va concura cu Lukoil.

  • AFACERI: Invataminte valutare

    Pentru 2006, bancherii anticipeaza, aproape in unanimitate, o apreciere a leului in raport cu principalele valute dar si o volatilitate crescuta a cursului. Cat sunt de pregatiti oamenii de afaceri pentru un 2006 agitat, dupa un 2005 in care multi si-au vazut profiturile subtiate de intarirea leului?

    Este greu sa previzionezi cat va fi cursul. Suntem producatori de mobila, nu analisti finaciari“, spune Viorel Catarama, presedintele si directorul general al Elvila. Perfect adevarat: previziunile pe curs nu sunt treaba oamenilor de afaceri, ci a bancherilor si a analistilor financiari. 

    Iar bancherii, la solicitarea BUSINESS Magazin, au avansat la inceputul lunii ianuarie cateva previziuni privind cursul la jumatatea anului, vorbind de miscari „mai putin previzibile“ si despre un an cu volatilitate accentuata. Si, chiar daca nu vor mai exista fluctuatii mari ca in 2005 – cand euro s-a depreciat cu 8% fata de leu – diferentele mari dintre previziunile bancherilor au semnificatia lor pentru orice director financiar sau manager: cele cateva mii de lei pentru un euro sau un dolar (cat este marja in care se incadreaza previziunile bancherilor) pot insemna, pentru un om de afaceri, diferenta dintre profit si pierdere. E o lectie pe care in 2005 au invatat-o multe companii romanesti, in special cele cu operatiuni de export.

    Au tras managerii romani invataminte din socul din 2005? Companiile cred, in general, ca 2006 nu va mai fi un an atat de agitat ca 2005 (Cramele Halewood), ci mai linistit (supermarketurile Mara), chiar daca va exista o usoara apreciere a leului (Ibis Constanta), iar cursul va ramane total impredictibil (Borsec). Cu fluctuatii mai mici sau mai mari, impredictibil sau ceva mai previzibil decat anul trecut – cursul ramane si in 2006 una dintre principalele preocupari ale managerilor. O parte dintre managerii ce au discutat cu BUSINESS Magazin despre invatamintele anului trecut spun ca s-au indreptat deja catre banci in cautarea instrumentelor de acoperire a riscului valutar. O alta parte spune insa ca, si fara fara ajutorul bancilor, experienta din 2005 i-a invatat sa-si gestioneze mai bine riscul. 

    Bancherii confirma, la randul lor, o schimbare, chiar daca nu radicala: oamenii de afaceri, si nu doar cei care reprezinta companii mari sau multinationale, au inceput sa le calce pragul. Motiv pentru care sfarsitul lui 2005 a adus din partea bancherilor si o atitudine ceva mai agresiva: multe banci au lansat produse complicate pentru gestionarea riscului valutar si de dobanzi. 

    „Ponderea companiilor care au inceput sa-si gestioneze riscul valutar intr-o maniera activa este din ce in ce mai mare“, este de parere Sergiu Puianu, directorul de vanzari produse trezorerie la HVB Bank Romania. „Din pacate“, adauga el, „exista in continuare multi manageri care nu se gandesc la acoperirea riscului valutar decat dupa miscari violente ale cursului de schimb“. Instrumentele care, la acest moment, prezinta interes intr-o masura mai mare sunt forward-ul si optiunile pe cursul de schimb. 

    „Desi nu e chiar o stare de efervescenta generalizata“, povesteste si Cosmin Bucur, director vanzari piete financiare la ABN Amro, „si managerii romani au inceput sa intrebe de astfel de produse“. In opinia sa, companiile din domenii mai competitive cauta sa-si asigure riscul, in timp ce in domeniile cu o concurenta mai redusa o eventuala pierdere valutara poate fi transmisa mai usor in preturile finale. „2005 a fost o lectie dureroasa“, adauga Bucur, „si a fost doar inceputul“. Pe de alta parte, volatilitatea scazuta din ultima perioada a mai calmat lucrurile, „si i-a facut pe multi sa uite“. 

    Nu chiar pe toti, insa. „Cresterea cursului valutar ne-a afectat mai ales la finele anului 2004 si in primul trimestru din 2005“, povesteste Simona Mardale, export manager la Cramele Halewood – o companie din productia careia aproape 75% merge la export. Inceputul anului trecut a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, ca urmare a relaxarii regimului de flotare controlata anuntata in noiembrie 2004 de BNR. Minimul primului semestru din 2005 a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. 

    Dupa o astfel de experienta, Cramele Halewood au decis sa mearga la banca sa incheie contracte forward: „Am inceput din primul trimestru din 2005, dar rezultatele s-au vazut in al doilea trimestru“, spune Mardale. Compania foloseste si in prezent contracte forward, chiar daca nu anticipeaza pentru 2006 o evolutie la fel de agitata ca in 2005. Lucreaza cu doua banci (Citibank si ABN Amro). „Nu bancile au venit sa ne propuna astfel de produse, ci noi i-am cautat pe ei.“ Pentru sfarsitul lunii iunie, reprezentantii de la Cramele Halewood anticipeaza un curs de 36.000-36.500, curs pe care si-au facut si bugetul. 

    Si la Agrana Romania, filiala firmei austriece Agrana – cel mai mare jucator de pe piata zaharului, cu o cota de piata de 36% – se folosesc instrumente financiare. „Pentru acoperirea riscului valutar folosim instrumente financiare (forward, optiuni) si de asemenea natural hedging“, explica directorul financiar Miruna Tomescu. „Toate bancile cu care lucram ne-au prezentat ofertele lor cu privire la produsele financiare pentru acoperirea riscului valutar.“ 

    In 2005 compania a beneficiat de aprecierea leului, inregistrand venituri financiare, explica Tomescu. Cum vede evolutia leului in 2006? In crestere usoara fata de euro, astfel ca pentru decembrie 2006 „am bugetat un curs leu/euro de 3,45“. 

    In privinta evolutiilor pe plan international, directorul financiar de la Agrana spune ca are motive sa creada, bazandu-se pe informatiile disponibile in prezent, „ca rata dobanzii de referinta pentru dolar nu pastreaza trendul crescator cu care ne-am obisnuit anul trecut“. Astfel ca, incheie ea, „prevedem un curs mult mai stabil dolar/euro“. 

    Din Focsani, Laurentiu-Tigaeru Rosca spune ca pentru afacerile sale foloseste instrumente de protectie pentru riscul valutar, mai ales pe piata futures. „Mai mult“, adauga Rosca, „folosim depozitele – in masura in care ele mai sunt rentabile – si asteptam un curs valutar favorabil“. Rosca conduce cele doua supermarketuri Mara din Focsani, dar afacerile de care se ocupa includ, in grupul Rosca, si alte noua societati. Grupul Rosca e unul dintre clientii traditionali ai BCR si ai Bancii Transilvania.  „Ne-am bugetat pentru anul in curs euro la o valoare de 37.000 si dolarul la 31.000“, spune Tigaeru-Rosca, adaugand ca nu crede ca 2006 va fi la fel de agitat in privinta fluctuatiilor valutare ca 2005. „Oricum, noi revizuim bugetul la jumatatea anului“, adauga el, „mai ales dupa ce am avut experienta faptului ca cursul valutar a fost folosit si ca instrument de stopare a inflatiei…“. Asa ca, daca va fi cazul, la jumatatea anului va face o reasezare a bugetelor. 

    Fara a lucra cu o banca anume pentru un instrument de acoperire a riscului valutar, spune Calin Ilie, manager Ibis Constanta, „am folosit totusi un asemenea instrument“. Practic, explica el, „am calculat tariful in fiecare saptamana la un curs mai mare cu 1% fata de cursul stabilit in fiecare zi de luni de BNR“. Din statisticile facute, adauga Ilie, a constatat ca nu au fost fluctuatii de curs care sa depaseasca 1% pe saptamana. Pentru Ibis Constanta, structura eterogena a preturilor pe care le practica a fost, de fapt, un foarte bun instrument de reducere a riscului. Dat fiind ca practica si preturi in lei dar si in euro, compania nu a fost afectata de fluctuatiile de curs de anul trecut. „Am incasat in euro“, explica Ilie, „doar de la clientii straini“, care au reprezentat cam 5-10% din persoanele cazate in 2005. 

    Din aprecierea leului, managerul hotelului a tras chiar si beneficii de imagine pentru turistii romani: „Deoarece am pastrat preturile in euro si am incasat echivalentul in lei, ei au platit un pret mai mic“. A mai fost un punct de vedere din care evolutia din 2005 a cursului valutar i-a afectat pozitiv, spune Ilie. Pentru anul acesta, reprezentantul Ibis anticipeaza tot o usoara apreciere a leului pana la 3,6 lei, cu fluctuatii asemanatoare celor din 2005. „Asa ca vom pastra aceeasi structura de stabilire a tarifelor“, spune el. 

    Un alt exemplu fericit vine din domeniul turismului, unde managerul Megaest Travel, Dragos Raducan spune ca s-au adaptat imediat la fluctuatiile de curs din 2005. „Noi facem incasari in lei la cursul zilei, cumparam euro si ne platim rezervarile mai departe – la hoteluri, curse charter – in euro“, explica Raducan. Agentia de turism pe care o conduce activeaza atat in domeniul turismului intern cat si extern. Aprecierea leului a facut ca pretul pentru client sa fie mai accesibil, iar toate agentiile de turism au avut anul trecut incasari mai mari, spune Raducan. Motivul tine de faptul ca, per total, circulatia turistica externa a avut o crestere de 36,8%, 230.584 de romani petrecandu-si concediul in strainatate. 

    Inca un aspect pozitiv a fost, adauga el, „ca anul trecut multi parteneri externi, in special hoteluri, au marit usor tarifele“, iar aprecierea leului le-a permis sa ofere in lei un pret daca nu mai mic, oricum egal cu cel din anul precedent. 

    O apreciere a leului ar fi avantajoasa si pentru Agricola International, dupa cum explica presedintele companiei, Gheorghe Antochi. „Pe noi ne-ar avantaja o intarire a leului fata de valute, pentru ca acum exporturile pentru produsele noastre (n.r. – din carne de pui) sunt sistate.“ Este insa destul de sceptic ca acest lucru se va intampla, date fiind evolutiile la pretul titeiului si al gazului natural, conflictele internationale dar si calamitatile naturale. Toate, spune Antochi, influenteaza cursul valutelor pe plan international, si implicit si pe piata romaneasca. 

    Oricum, in contrast cu „deficitul catastofal al tarii“, compania a reusit sa-si pastreze un oarecare echilibru, apreciaza presedintele ei. Mai precis, pana in octombrie, exporturile au contrabalansat importurile. Exporturile (catre tari ca Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda sau Elvetia) reprezentau cam 10% din cifra de afaceri. Pe de alta parte, Agricola importa tehnologie si surse pentru productie – sroturi, furaje proteice pentru animale etc. – care nu se produc in tara.

    Grupul Agricola cuprinde sapte firme: Agricola International, Avicola, Suinprod, Intertrade Unio, Aicbac, Europrod, Conagra. Zilnic, sub marca Agricola se obtin 100 de tone de carne si produse din carne si peste 300 de mii de oua, din care 70% se comercializeaza prin reteaua proprie de distributie si prin 24 de magazine proprii si opt depozite raspandite la nivel national.

    In cazul in care fluctuatiile valutare vor fi mai mari decat cele pe care Agricola le-a luat in calcul, spune presedintele companiei, cu siguranta ca impactul va fi negativ. „Probabil vom plati mai mult importurile. Nu putem renunta la ceea ce ne-am propus sa aducem din strainatate“. Asa ca, adauga el, va fi nevoit sa se gandeasca la variante de echilibrare a costurilor. Chiar prin marirea pretului la raft a produselor, spune Antochi, mai ales ca deja resimt scumpirile la energie, gaz, carburanti aplicate de la 1 ianuarie. Una dintre industriile cele mai afectate de deprecierea euro din 2005 a fost, fara doar si poate, cea a mobilei. Peste trei sferturi din productia de mobila din Romania este exportata, cea mai mare parte a exporturilor fiind destinata zonei euro.

    Reprezentantii celor mai mari grupuri din industria autohtona a mobilei sunt de parere ca in acest an cursul valutar va fi mult mai stabil. „In 2006 nu ne mai asteptam la diferente majore de curs“, afirma Dan Viorel Sucu, presedintele grupului de firme Mobexpert. Grupul Mobexpert, care include mai multe companii (fabrici de mobila, firme imobiliare si firme de retail), a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere cu circa 14% fata de anul anterior. Si Viorel Catarama, presedintele si directorul general al companiei Elvila mizeaza in acest an pe un curs mai stabil, fara fluctuatii majore.

    Pierderi importante, „de 1.400.000 de lei noi numai din diferenta de curs valutar, fata de bugetul planificat“ a suferit in 2005 si presedintele Pasmatex Group, Maria Grapini. Si asta, subliniaza ea, dupa zece ani de activitate in domeniul privat. Mai mult, activitatea de export a fost total nerentabila in 2005, contractele fiind incheiate cu parteneri externi, inainte de „caderea brusca, in forta si imprevizibila a monedei europene“.

    In opinia lui Grapini, 2006 nu va mai avea o fluctuatie la fel de mare si mai ales la fel de brusca.  „Suntem sub semnul incertitudinii, insa din punct de vedere al costurilor pe care le avem pentru realizarea produselor noastre“. Si asta deoarece, explica ea, nu cunoaste costul utilitatilor pe tot anul 2006 si nici ce va prevede Codul fiscal „despre care se spune ca va fi aplicat in noua forma de la 1 iulie 2006“.

    Nu a folosit nici un fel de instrumente de acoperire a riscului valutar, dar nici de banci nu a fost contactata pana acum. Grapini spune ca de fluctuatiile cursului valutar se apara „prin negocierea preturilor la anumite materii prime si materiale necesare productiei in moneda europeana si prin importuri de completare“.

    La stabilirea bugetelor pentru 2006, foloseste un curs de 3,55 lei/euro, conform prognozei de toamna a Comisiei de Prognoza.  La polul opus, presedintele producatorului de ape minerale Borsec, Octavian Cretu, spune ca pe el evolutia cursului valutar nu-l influenteaza prea mult. Explicatia e simpla – doar 2% din productie merge la export, restul pe piata interna. Motiv pentru care nici de instrumente de acoperire a riscului valutar nu are nevoie – „asa ca n-am folosit, si acum nu folosim“, dupa cum spune Cretu. 

    In privinta surprizelor pe care le poate rezerva anul 2006 in materie de curs valutar, Cretu spune ca „nu prea stie ce sa spuna“. Nu de alta, dar „e total imprevizibil, pentru ca totul porneste de la climatul politic“. Climat politic caracterizat de instabilitate, in opinia presedintelui de la Borsec, in care nimeni nu poate sa stie ce va fi maine. 

    „Cu siguranta agitatia de pe ringul politic se va repercuta si asupra cursului valutar si a mersului economiei in general“, adauga el. Fluctuatiile de curs valutar sunt, pana la urma, un lucru normal si trebuie sa se intample, dar numai daca „intarirea este un rezultat al economiei, si nu a interventiei statului pe piata“. 

    Oricum ar fi insa, un lucru este cert: celor care n-au invatat din experienta bulversanta a anului trecut ca volatilitatea cursului valutar e un lucru normal intr-o economie libera viitorul le-ar putea administra, mereu si mereu, alte lectii – la fel de dure.

  • CAT VA FI CURSUL IN IUNIE?

    BUSINESS Magazin a cerut dealerilor din bancile comerciale din Romania sa prognozeze cat vor fi euro si dolarul la mijlocul anului, pe 30 iunie. Rezultatele sondajului au fost publicate in primul numar din acest an, alaturi de comentariile analistilor pe marginea evolutiei cursului de schimb valutar in 2006.  

     Banca   Lei/euro   Lei/dolar
     ABN Amro  3,42  N/A
     Alpha Bank  3,55-3,6  2,8-3,0
     Banca Ion Tiriac  N/A  N/A
     Banca Romaneasca  3,56-3,59  2,89-2,99
     Banca Transilvania  3,4  2,75
     Bancpost    3,5  3,02
     BCR  3,55  N/A
     BRD-GSG  3,60-3,57  N/A
     Carpatica  3,55  2,91
     CEC  N/A  N/A
     Ceska Sporitelna  3,2  N/A
     FiNAnsbank  3,51  2,8
     HVB  N/A  N/A
     ING Bank  N/A   N/A
     Libra Bank  N/A   N/A
     OTP Bank  N/A   N/A 
     Piraeus Bank  N/A  N/A
     Raiffeisen Bank  3,5-3,6  2,9-3,0
     Romexterra  N/A  N/A
     Unicredit   3,57-3,59  N/A
     Volksbank   3,25-3,60  2,65-3,00