BusinessMagazin

Blog

  • Avantajul unei diplome în plus

    “Angajatorii caută, în general, oameni cu un CV cât mai stufos şi foarte mulţi se uită la studiile candidaţilor, dacă au sau nu diplome de MBA sau EMBA şi în funcţie de aceste criterii fac o primă selecţie. Din acel punct încolo, angajaţii trebuie să demonstreze că pot şi practica foarte bine”, spune profesorul Bodo Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy, programul de EMBA al Universităţii din Viena, prezent şi în România. Într-adevăr, la conducerea companiilor de pe piaţa locală, fie că este vorba despre prima linie de management sau despre middle manageri, numărul celor care au o diplomă de MBA sau EMBA creşte de la an la an. Cu o oarecare domolire a ritmului în ultimii patru ani din cauza costurilor destul de mari pe care le presupune participarea la cursuri, tendinţa rămâne însă actuală.

    Până în 2008, aproape în exclusivitate cheltuielile erau suportate de companii, care ofereau angajaţilor un MBA sub formă de beneficiu extra-salarial sau instrument de motivare profesională. Din 2008 încoace, au început să apară cursanţi care făceau pe cont propriu această investiţie în dezvoltarea lor profesională sau ajungeau la un compromis împreună cu angajatorul şi împărţeau costurile. “În momentul de faţă, o treime din cursanţi plătesc programul din propriul buzunar, iar restul sunt sponsorizaţi de companiile pentru care lucrează. Acest lucru este valabil pentru România, dar în Germania şi Austria raportul este invers”, subliniază Schlegelmilch.

    Pentru cei care vor să cuantifice exact cum anume şi în cât timp se amortizează investiţia, datele sunt destul de clare. Pentru început, trebuie să plătească 35.000 de euro pentru cele 14 luni în care vor urma programul de EMBA. Dintre cei care termină, aproximativ 35% ajung în funcţii de top management, adică preşedinte, CEO, managing director sau membru în consilii de supraveghere, în condiţiile în care în momentul începerii programului doar 20% ocupă o astfel de poziţie. Apoi, statisticile celor de la WU arată că peste 25% dintre absolvenţi primesc o mărire salarială de 50%, iar 7% chiar o dublare a venitului lunar. Financial Times, care face o monitorizare constantă a programelor de MBA şi EMBA, mai prezintă o cifră: în medie, absolvenţii au un salariu de 112.000 de euro pe an, adică peste 9.000 de euro pe lună.

    Schlegelmilch crede că dincolo de motivare şi dorinţa de a avea angajaţi mai bine pregătiţi, companiile oferă MBA-uri şi EMBA-uri şi dintr-o altă raţiune. “Este în interesul multinaţionalelor să aibă pe plan local oameni bine pregătiţi, care să-i înlocuiască pe expaţi pentru că managerii locali au avantajul expertizei locale, sunt familiarizaţi cu piaţa şi asta contează mult.”

    În momentul de faţă, cele mai căutate sunt MBA-urile specializate, care urmăresc competenţele adaptate unei industrii anume şi mai puţin cunoştinţele generale de business. 33% dintre cursanţii WU Executive Academy urmează cursurile unui MBA specializat în domeniul financiar. 15% vor să se specializeze în IT, 9% în retail, 7% în industrie şi 6% în industria bunurilor de larg consum şi energie. Cel din urmă este, de altfel, şi cel mai scump, costul celor 14 luni de program ajungând la 45.000 de euro.

    Cei care se înscriu într-o astfel de cursă, pe care mulţi ar numi-o “nebună”, sunt întotdeauna oameni care se află într-un moment important al carierei lor şi care cunosc în detaliu lumea de business. Majoritatea au circa 13 ani de experienţă în domeniul în care lucrează, au o vârstă medie de 36-37 de ani, iar trei din zece cursanţi sunt femei.

  • “Loganizarea”, un nou cuvânt inventat de sindicaliştii francezi, supăraţi că Renault va produce Dacia la fabrica uriaşă de maşini low-cost din Maroc

    Uzina Dacia din România livrează automobile pe 47 de pieţe din Europa şi regiunea Mediteranei, în timp ce fabrica din Tanger ar fi trebuit să aprovizioneze regiunea Africii, dar şi alte zone mai îndepărtate, potrivit AFP.

    Deschiderea fabricii din Maroc nu se face în detrimentul Franţei, a afirmat directorul general al Renault, Carlos Ghosn, în timpul ceremoniei, la care a participat şi regele Marocului, Mohammed al VI-lea.

    Fabrica din Tanger a atras critici puternice în Franţa din cauza declinului constant al producţiei grupului în ţara de origine. Capacitatea fabricii se va situa în primă fază la 150.000-170.000 de unităţi, cu o singură linie de producţie, şi circa 6.000 de angajaţi. Cutiile de viteze şi motoarele, precum şi alte componente, vor fi importate din Franţa, Spania şi România.

    “Nu este ceva făcut pe seama Franţei şi din contră va da de lucru în Franţa centrelor de inginerie, fabricilor de motoare şi furnizorilor. În acelaşi timp alocăm în Franţa producţie cu valoare adăugată mai ridicată, precum maşini electrice sau baterii”, a spus el.

    Producţia uzinei din Maroc face parte din categoria “low-cost”, astfel că grupul a fost nevoit să caute o ţară cu forţă de muncă suficientă, calificată, şi costuri competitive.

    Amplasarea unei astfel de fabrici în Europa de Vest şi mai ales în Franţa ar fi fost imposibilă, a spus el. Ghosn a subliniat de asemenea, că între Renault şi subsidiara Dacia a grupului nu există concurenţă.

    Europa va fi o importantă piaţă de desfacere pentru autovehiculele produse de Renault în Maroc, a declarat, directorul fabricii, Tunç Basegmez.

    “În primă fază, clienţii noştri importanţi vor fi ţările din Europa”, a spus Basegnec înaintea cremoniei de deschidere, adăugând că fabrica va ajunge eventual la o producţie de până la 400.000 de maşini “low cost”.

    Fabrica este situată în zona liberă din Melloussa, la 30 de kilometri de portul Tanger Med.

    “Este aproape de Europa, în Africa şi aproape de Orientul Mijlociu”, a spus el.

    Fabrica din Maroc va produce monovolumul Lodgy, care va fi urmat de un vehicul utilitar şi de un altul, ţinut încă secret, potrivit AFP. Renault beneficiază de mai multe avantaje ca urmare a amplasării fabricii într-o zonă liberă, între care scutire de taxa pe companii cinci ani şi un nivel redus ulterior, lipsa unei taxe de export şi formalităţi vamale acclerate.

    Lodgy, care va fi produs în Maroc, benficiază de succesul surprinzător al asutovehiculelor Dacia, fabricate în România, scrie Reuters. Modelul Logan din 2004 a avut mai mult succes în Europa decât în multe din ţările cărora a fost destinat iniţial, precum India. Între timp, Dacia Duster a devenit, de asemenea un succes în Franţa, potrivit Reuters.

    “Vedem această fabrică (din Maroc, n.r.) ca o dezvoltare periculoasă. Aceste vehicule sunt de fapt modele Scenic şi Kangoo «Loganizate». Vor lovi cu siguranţă în cota de piaţă a Renault”, a declarat Fabien Gache, un purtător de cuvânt al sindicatului dominant din Franţa, CGT.

    Autovehiculele produse în Maroc vor concura modele ale rivalilor, precum un vehicul comercial uşor fabricat de Fiat şi PSA în Turcia, a declarat Jean-Christophe Kugle, care supraveghează regiunea Euromed pentru Renault.

    Renault beneficiază însă şi de salariile din Maroc, mai scăzute decât cele din România, a explicat Kugler. În Maroc salariul mediu va fi de 250 de euro, faţă de 450 de euro în România.

    Oficialul Renault a recunoscut îngrijorarea cauzată, dar consideră “foarte importantă menţinerea competitivităţii fabricilor prin punerea lor în concurenţă”.

    Pe lângă România, Renault mai fabrică maşini low-cost în India, Africa de Sud, Iran, Brazilia, Rusia şi Columbia, pentru pieţele locale.

  • Băsescu a semnat decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul Ungureanu

    “Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat joi, 09 februarie a.c., Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul Tuborg vrea să investească 4 milioane de euro în 2012

    “La începutul anului 2011 am estimat o creştere a volumului de vânzări cu 10%, chiar dacă urma un an dificil din punct de vedere economic, cu provocări pe toate pieţele pe care activam. ştiam ca setarea unor obiective optimiste te ajuta sa evoluezi într-o direcţie pozitivă, si iată că începem anul 2012 tot pe un trend crescator”, a declarat Hezy Ovadia, preşedinte URBB. Cota de piaţă a URBB pe segmentul bere a crescut în 2011, ajungând la aproximativ 11%, conform estimărilor companiei. Vânzările de bere au reprezentat 83% din totalul volumului de vânzări la nivel de companie, iar mărcile de bere din portofoliu cu cele mai mari creşteri procentuale înregistrate în 2011 sunt Skol şi Tuborg.

    Exportul a continuat să crească şi în 2011, depăşind cu 40% volumul din anul precedent şi reprezentând peste 3% din vânzările de bere ale companiei. Marca Carlsberg, care s-a repoziţionat în 2011 la nivel internaţional, a înregistrat rezultate de vânzări similare cu cele din anul precedent, în condiţiile scăderii segmentului de bere super-premium. Ca urmare a repozitionarii si noii strategii de comunicare a brandului, a doua jumatate a anului 2011 a adus o crestere procentuala de peste 10% fata de anul anterior.

    Piaţa băuturilor necarbonatate a continuat să fie puternic impactata de criza economică, înregistrând şi în 2011 scăderi de peste 10%, în special pe segmentele juice & nectar. Marca Granini a crescut cu 13% volumul de vânzări juice & nectar, însă a înregistrat scăderi în volumul de still drinks, categorie cu pondere de aproximativ 80% în vânzările Granini în România.Apa minerală Bilbor, cel mai nou produs în portofoliul URBB, îşi consolidează poziţia pe piaţa apelor minerale, înregistrând în 2011 o creştere a volumului cu 46%. În totalul volumului de vanzari Bilbor în 2011, 44% reprezintă apa minerală carbonatată, iar 56% varianta necarbonatată, în acord cu tendinţele pieţei.

    În ce priveşte anul 2012, Hezy Ovadia a declarat: “Investitia planificata pentru 2012 este de 4 milioane euro, sumă ce se va îndrepta către îmbunatăţirea sistemului de distribuţie şi a liniilor de îmbuteliere, modernizarea sistemului informatic precum şi investitii operationale in materiale care sa asigure creşterea vizibilitatii produselor noastre pe piaţă. În plus, vom continua să investim în protecţia mediului, atât în tehnologii care respectă mediul înconjurător, cât şi în programul de responsabilitate socială Umbrela Verde şi competiţia Capitala Verde a României.”

  • Covalact a inaugurat un centru logistic de la Sfântu Gheorghe

    Covalact are 550 de angajaţi în cele două fabrici în care sunt realizate 80 de produse, în volum de peste 1.600 tone pe lună.Din momentul achiziţionării Covalact de către Sigma Bleyzer, grupul a intrat într-o nouă fază de modernizare. Produsele lansate în ultimii trei ani reprezintă în prezent peste 60% din cifra de afaceri.

    Creat în 2010, brandul Covalact de ţară a beneficiat de suport TV şi a fost susţinut de proiecte de extindere a distribuţiei. De la un brand distribuit zonal în 2007, Covalact de ţară a devenit astăzi unil naţional, prezent atât pe rafturile marilor magazine, cât şi la micii comercianţi.Reprezentanţii grupului afirmă că valoarea investiţiilor în marketing şi dezvoltarea forţei de vânzări va creşte cu peste 50% faţă de anul trecut.

    Povestea producătorului din Sfântu Gheorghe începe in 1969, când purta numele de întreprinderea de colectare şi industrializare a laptelui Covasna şi era formată din trei secţii, fiecare cu sortimentaţia ei. În 1990, compania s-a constituit ca societate pe acţiuni, cu capital integral de stat, denumirea sa fiind schimbată în Covalact. Trei ani mai târziu echipa de conducere începe privatizarea, proces încheiat la sfârşitul lui 1994. În 2003 este semnat parteneriatul cu grupul olandez Campina pentru fabricarea iaurturilor cu aceeaşi marcă destinate pietei locale. În iunie 2007, pachetul majoritar este preluat de SigmaBleyzer Southeast European Fund IV, un fond privat de investiţii. În aprilie 2008 fondul de investiţii preia, prin intermediul Covalact, societăţile Primulact şi Lactate Harghita, care ulterior fuzionează, creând astfel premisele dezvoltării unui grup puternic cu posibilităţi crescute de dezvoltare.

    În primii 10 ani post-privatizare, investiţiile au depăşit 4 milioane euro, la care s-au adăugat alte 3 milioane de euro prin intermediul programului Sapard derulat până la sfârşitul lui 2007. De la achiziţie şi până în prezent SigmaBleyzer a direcţionat pentru investiţii aproape 7 milioane de euro. Alte 4 milioane de Euro urmează să fie investiţi în următorii ani în extinderea capacităţii de producţie şi lansarea de noi produse.

  • Un nou hipermarket Carrefour, la Ploieşti

    Încă din 2011, Carrefour Property şi NEPI au colaborat pentru transformarea hipermarketului din Ploieşti în cel mai mare centru comercial regional. Hipermarketul din Ploieşti este unul dintre cele mai importante ale reţelei Carrefour în România. Permisele de construcţie au fost eliberate în luna noiembrie 2011 iar lucrările au început în decembrie.

    Centrul comercial din Ploieşti, care se va deschide în noiembrie 2012, va avea o suprafaţă închiriabilă de 55.000 mp şi peste 2.200 de locuri de parcare. Acesta va fi, conform reprezentanţilor celor două companii, cel mai important mall din regiune şi va atrage locuitorii din oraşe apropiate precum: Târgovişte, Comarnic, Blejoi, Câmpina, Sinaia, Băicoi, Urlaţi şi Breaza, acoperind o zonă cu peste 700.000 persoane. Centrul se află pe ruta (DN1), care leagă capitala de zona turistică din Valea Prahovei, şi acces din autostrada A3 Bucureşti – Budapesta, care urmează să fie inaugurată.

    Până în prezent au fost semnate contracte cu retaileri precum: Cinema City, Zara, Pull and Bear, Berska, Oysho, Sephora, Massimo Dutti, Stradivarius, Orsay, Office Shoes, Benvenuti, Lee Cooper, Be In Time, Sephora, Mohito, Altex, Noriel, Gymboland. Pentru a deservi cât mai bine, Carrefour Property România şi NEPI construiesc aici şi cel mai mare cinematograf din afara Bucurestiului, al cărui operator va fi Cinema City, având 12 săli de proiecţie.

    “Ploiesti Shopping City este cel mai mare centru comercial din judeţul Prahova, având un concept integrat şi un mix unic al zonelor de fashion, distracţie şi restaurante, pus la dispoziţia cumpărătorilor în peste 100 magazine”, a declarat Tiberiu Smaranda, retail executive în cadrul NEPI.”Extinderea centrului comercial din Ploieşti, prin dezvoltarea a peste 40.000 m2, este o dovadă încrederii Carrefour în potenţialul de creştere al pieţei din România”, declară Anca Damour, director general al Carrefour Property Romania.

    NEPI este compania de holding a unui grup de firme înfiinţat pentru a investi în clădiri de birouri, centre comerciale şi proprietăţi industriale, în principal în Romania, unde este activ din 2007.

    În România, Carrefour operează 25 hipermarketuri şi 46 supermarketuri. Carrefour Property este divizia imobiliară a grupului Carrefour şi se ocupă cu dezvoltarea, îmbunătăţirea şi gestionarea proprietăţilor comerciale din Europa ale grupului. În România Carrefour Property gestionează patru centre comerciale în oraşele Braşov, Ploieşti şi Bucureşti.

  • Locuri de pe planetă care-ti taie respiraţia (III) – GALERIE FOTO

    Orice top turistic implică un mare grad de subiectivism, prin urmare acesta nu este nicidecum un top ci o selecţie de imagini din locuri minunate care v-ar putea trezi amintiri plăcute sau v-ar putea inspira când stabiliţi următoarele destinaţii de vacanţă.

    Nu ne-am stabilit ca obiectiv să realizăm o ierarhie ci invităm cititorii să o completeze cu propunerile lor, astfel încât menţinem aceste liste deschise.

  • Acasă la Dacia Lodgy (GALERIE FOTO)

    Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012 modelul Dacia Lodgy. Evenimentul a avut loc în prezenţa regelui Marocului, Mohammed al VI-lea şi a preşedintelui Renault-Nissan, Carlos Ghosn.

  • Campanie aniversară “MEDIAFAX – 20 de ani”: cititorii, invitaţi să premieze anul care le-a plăcut

    Campania se desfăşoară pe www.mediafax.ro/20ani , unde utilizatorii au şansa de a călători în timp, rememorând evenimentele majore care au marcat istoria ultimilor 20 de ani şi care au fost relatate de MEDIAFAX. De la mineriada din 1991 şi isteria generată de concertul lui Michael Jackson în 1992 la uralele galeriei pentru echipa naţională de fotbal din 1994 şi prima alternanţă la putere din 1996, de la vremuri mai bune pentru România, cu aderarea la NATO şi UE, la momente dificile precum recesiunea, toate sunt reunite pe site-ul campaniei într-o călătorie în timp cu viteza informaţiei.

    Tot pe www.mediafax.ro/20ani, în secţiunea “Like-a-Year”, utilizatorii au posibilitatea de a da “Like” anului care le-a plăcut cel mai mult, cu care se identifică sau care le trezeşte cele mai multe nostalgii. În plus, pot comenta anul preferat pe pagina “Like-a-Year” de pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pagina de Facebook BUSINESS Magazin a urcat pe locul al optulea în categoria Ştiri de business

    Astfel, facebook.com/BUSINESSmag se alătură celorlalte publicaţii de referinţă din presa economică românească: cotidianul Ziarul Financiar şi portalul încont.ro. BUSINESS Magazin se află în clasamentul publicaţiilor economice monitorizate de Facebrands.ro înaintea Money.ro, Dailybusiness.ro, Cariere şi Săptămâna Financiară.

    Cititorii BUSINESS Magazin care dau Like! paginii de Facebook a publicaţiei pot câştiga zilnic cartea “Forţa Schimbării” de John Kotter. Campania demarată la mijlocul lunii ianuarie continuă, iar echipa BUSINESS Magazin extrage zilnic câte un câştigător dintre noii fani de pe Facebook. Peste 30 de premii îşi aşteaptă şi în săptămânile următoare locul în biblioteca voastră.

    BUSINESS Magazin este revista de business care, într-o manieră clară şi accesibilă, prezintă evenimentele cu adevărat relevante din mediul de afaceri din România şi din lume. De şapte ani, evenimentele ce au impact asupra economiei şi mediului de afaceri românesc sunt reflectate cu acurateţe în analizele BUSINESS Magazin, iar premiile obţinute în aceşti ani sunt o recunoaştere a valorii brandului BM. BUSINESS Magazin apare lunea şi poate fi cumpărată de la centrele de difuzare a presei, la preţul de 4,9 lei.