Cele mai căutate staţiuni vor fi Mamaia, Eforie Nord, Neptun şi Vama Veche.
Potrivit Corinei Martin, sejurul mediu va fi de trei nopţi, iar tariful mediu de 60-70 de lei pe noapte, la un hotel de trei stele, cu mic dejun inclus.
“Vom avea un număr nesemnificativ de turişti străini pe litoral în această perioadă, pentru că 1 Mai nu se promovează în străinătate”, a arătat Martin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Consiliul Concurenţei va sesiza ANPC cu privire la abuzul de garanţii al dealerilor auto, aceasta fiiind singura instituţie în măsură să descopere şi să sancţioneze astfel de abuzuri ale vânzătorilor de automobile”, arată autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei.
Instituţia notează că potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 1992, privind protecţia consumatorilor, “libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora reprezintă un drept al consumatorilor, la încheierea contractelor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Miliardarul Larry Ellison (67 de ani), veteran al industriei IT şi cofondator al Oracle, şi cofondatorul Google Larry Page (39 de ani), acum directori generali ai companiilor respective, şi-au depus marţi mărturiile în procesul cu o miză de câteva miliarde de dolari privind dezvoltarea sistemului de operare pentru smartphone-uri Android.
Procesul a fost intentat de Oracle în august 2010, compania acuzând Google că a călcat în picioare drepturile de proprietate intelectuală asupra limbajului de programare Java atunci când a dezvoltat Android.
Google susţine că nu a încălcat niciun brevet al Oracle şi că unele porţiuni ale Java nu pot fi puse sub copyright, deoarece este un limbaj de programare “open-source”, adică cedat patrimoniului public. Procesul vizează două brevete.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia de numire în funcţie a fost semnată marţi seara de şeful Guvernului.
Surse guvernamentale au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că Dragoş Doroş va fi numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor, pe postul rămas vacant după demisia lui Dan Lazăr.
Dragoş Doroş a mai lucrat în Ministerul Finanţelor până în toamna anului 2010, ca director al Direcţiei Legislaţie Impozite Directe, post din care a coordonat rescrierea Codului Fiscal şi a participat la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Andrei Plăcintă, fiul senatoarei Sorina Plăcintă, a fost condamnat , în 14 martie, de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă la omor, tâlhărie şi ultraj contra bunelor moravuri, în cazul incidentului petrecut în 6 decembrie 2010.
Magistratul care a decis condamnarea lui Andrei Plăcintă la o pedeapsă cu suspendare arată în motivare, document obţinut de agenţia MEDIAFAX, că faptele de tâlhărie şi ultraj în forma comisă de Andrei Plăcintă prezintă un grad mediu de pericol, în vreme ce fapta de tentativă la omor prezintă un grad ridicat de pericol concret pentru că acesta a prevăzut şi urmările acţiunilor sale asupra victimei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Din topul primelor 10 categorii de produse şi servicii cu cele mai mari scumpiri înregistrate în 2011 comparativ cu octombrie 1990, de când există date comparbile pe indicele preţurilor de consum, mai mult de jumătate sunt tarife din sectorul public şi preţuri controlate sau reglementate de stat, reiese din datele transmise de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea MEDIAFAX.
Dacă rata inflaţiei a fost de 375.288,6%, tarifele la apă, canalizare şi salubritate au crescut în această perioadă cu 3.713.336%, adică de peste 37.000 de ori faţă de preţurile din 1990, şi indică cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avem, istoric, peste un milion de clienţi, o cotă de 70% din piaţă şi atragem lunar aproximativ 30% din utilizatorii de internet din România. Am pus toate aceste date cap la cap şi ne-am gândit că este cazul să vindem şi altceva”, spune Radu Apostolescu, vicepreşedintele şi directorul de dezvoltare de la eMAG. Acum un an, exact pe vremea aceasta, după o perioadă în care a testat piaţa, a căutat partenerii potriviţi şi a identificat categoriile de produse care ar putea atrage rapid clienţi, conducerea eMAG a demarat proiectul Marketplace, după reţeta deja confirmată a Amazon Marketplace. Era momentul potrivit din toate punctele de vedere: comerţul online era pe val, eMAG beneficia de un capital de imagine important pe piaţa de electroretail şi, mai mult decât atât, ideea de “mall pe internet”, dacă poate fi rezumat astfel conceptul, nu era suficient de bine definită în România.
Demersul avea, aşadar, şi caracter de pionierat, ceea ce mai mereu se transformă într-un avantaj competitiv al celui care se află în spatele său. “Am ales categorii care să aibă o oarecare legătură cu ceea ce vindeam noi. Nu puteam să vindem imprimante şi televizoare şi, dintr-o dată, să avem pe site fructe şi legume. Aşa că am luat-o treptat”, spune Apostolescu. Primul partener care a intrat în “reţeaua” Marketplace a fost Doron Land, care comercializează jucării şi alte produse destinate copiilor, precum cărucioare, piese de mobilier sau obiecte de decor. Au adăugat apoi un parteneriat cu editura Libris şi au început să vândă cărţi, atât specializate, cât şi beletristică.
A fost o decizie înţeleaptă, de vreme ce în doar nouă luni au vândut aproape 67.000 de exemplare, dar şi o încurajare pentru a trece la următorul nivel – comerţul cu muzică şi filme. Deşi sunt considerate vetuste de unii, vedetele categoriei sunt chiar vinilurile, explicaţia fiind, spune Radu Apostolescu, aceea că în România sunt foarte puţine locuri în care mai există muzică pe un astfel de suport. 10.000 de albume de muzică au fost vândute doar în primele trei luni de la introducerea acestei categorii pe Marketplace, iar comanda record a fost făcută de un client care a cumpărat dintr-un foc viniluri în valoare de 10.000 de euro. “Vinilurile sunt din ce în ce mai căutate de iubitorii de muzică şi tocmai de aceea avem şi pe eMAG în ofertă pick-up-uri, care se vând destul de bine”, subliniază Apostolescu.
Cel mai recent cooptat partener a fost brokerul de asigurări Netrisk, care acum vinde poliţe RCA şi pe Marketplace. Este, fără îndoială, categoria cu cea mai abruptă evoluţie, explozivă chiar, comparativ cu primele trei, în condiţiile în care au fost vândute peste 12.000 de poliţe doar în primele două luni de la încheierea parteneriatului comercial. Succesul se datorează, în parte, şi faptului că vorbim, în esenţă, despre cel mai vândut tip de asigurări din România, fiind şi obligatorii. Apostolescu spune că în curând în portofoliul de asigurări vor fi adăugate poliţele pentru călătorie, asigurările obligatorii de locuinţe şi cele CASCO. “Dezvoltarea acestei categorii se impune tocmai pentru că este cea care merge cel mai bine, fiind urmată de cărţi, muzică şi jucării”, enumeră vicepreşedintele eMAG.
Până la sfârşitul anului, pe platforma Marketplace ar trebui să mai apară cel puţin o nouă categorie, pentru care a fost găsit şi partenerul care va furniza produsele. Este vorba despre articole vestimentare sportive, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, Apostolescu crede că eMAG ar putea vinde chiar şi alimente, chiar dacă, deocamdată, comerţul online pe această categorie nu este atât de bine dezvoltat.
Ionuţ Pătrăhău şi-a încheiat socotelile cu mediul bancar în 2009, având în minte, după cum spune chiar el, “orice altceva, necorporatist sau antreprenorial”. După ce avansase până la funcţia de director general adjunct al Băncii Transilvania, avea în minte să înceapă o afacere pe cont propriu. Mai întâi a încercat în consultanţă, însă cele mai multe cereri i-au venit pentru găsirea de soluţii de criză, iar restructurările de datorii n-au fost tocmai pe placul său – “sunt un om al construcţiei pentru că asta mi-a plăcut întotdeauna”. A înţeles repede că serviciile de consultanţă pe care i le cereau clienţii erau, de fapt, încercări de trafic de influenţă. Au fost şi excepţii: îşi aminteşte şi acum cu drag şi de un proiect la care a lucrat trei luni, legat de reînvierea brandului salam de Sibiu. Au fost ani de încercări, iar cele două restaurante, un steakhouse argentinian şi unul cu specific de peşte, pe care le-a deschis la Cluj-Napoca, i-au umplut o bună parte din timp şi au fost un vis devenit realitate. Investiţia de 350.000 de euro a fost doar pe jumătate reuşită, pentru că “unul merge bine, iar celălalt consumă ce produce primul”.
Discuţia despre un mandat în consiliul de administraţie în cadrul Regina Maria a venit în 2011 şi, după câteva luni, a devenit CEO al reţelei private de sănătate, iar mutarea s-a potrivit cu stilul său de antreprenor şi de om care construieşte. “Am greşit când am scris pe cartea de vizită CEO pentru că a avea conducerea executivă a unei companii de sănătate e cu totul altceva decât în oricare altă companie”. Până la finalul lui 2014 obiectivul său e să ajungă la un milion de pacienţi trataţi anual, faţă de un sfert de milion în prezent, din care 150.000 sunt abonaţi. Pătrăhău spune că nu există cel mai bun sau cel mai prost scenariu în legătură cu obiectivul propus, ci “unul singur, dar foarte ambiţios”. Ajutorul statului privind reforma în sănătate sau evoluţia concurenţei nu sunt luate în calcul de executivul Regina Maria pentru că sub 10% din totalul populaţiei accesează în momentul de faţă servicii medicale private, de unde şi potenţialul de a creşte businessul de patru ori în următorii trei ani.
“Cea mai grea decizie pe care am luat-o din poziţia de CEO a fost întâlnirea cu dumneavoastră. Aş vrea ca niciodată să nu se audă de Regina Maria prin vocea CEO-ului ei sau a oricărui om din administrativ.” Ionuţ Pătrăhău aduce repede în discuţie noua organigramă a companiei unde spitalele sunt în vârful ierarhiei.
A ajuns în companie la sfârşitul fuziunii cu Euroclinic, după ce 99% din echipa de dinainte de achiziţie a plecat – “eşecul unei integrări este aproape garantat în momentul semnării actului de achiziţie, iar şansele de reuşită există când cele două organizaţii sunt complementare; nu a fost cazul”. Dacă Centrul Medical Unirea, după cum era numele de la acea vreme, era mai dezvoltat pe partea de vânzări, Euroclinic plusa în zona de asigurări şi abonamente. Fuziunea a fost, aşadar, “nenaturală şi complicată”, iar operaţiunea de înlocuire a vechii echipe de medici nu a fost una uşoară. După un an şi jumătate de la evenimentul respectiv, spitalul s-a transformat într-unul de chirurgie video-asistată. Dincolo de unitatea funcţională din Floreasca, Regina Maria va deschide un spital de obstetrică-ginecologie în nordul capitalei, prognozat pentru luna iunie, maternitatea fiind şi cea mai profitabilă unitate a reţelei.
Schema funcţionează simplu. Trei sferturi din medicamentele pe care le vinde o farmacie sunt gratuite sau compensate. Banii pentru doctori sunt recuperaţi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate după mai bine de zece luni. Sumele sunt restituite farmaciei, care ar trebui să dea o parte din bani distribuitorului şi ulterior aceştia să ajungă la producător. Doar că, uneori, circuitul fondurilor se întrerupe pe parcurs. E deci firesc ca actorii din domeniu să ceară o legislaţie care să nu mai permită societăţilor, fie ele şi farmacii, “să tragă bani din sistem şi să încerce să păcălească”. Sorin Mirică este business unit director şi coordonează cea mai mare divizie de vânzări din Mediplus, distribuitorul de medicamente numărul unu din România, după cifra de afaceri. Mirică observă că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – “unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii <au ştiut> să gestioneze businessul”. După calculele sale, cam 20% sunt cei care au văzut o portiţă legislativă care să le permită exitul atât de convenabil. Iar reţeta sintetizată de Mirică – “ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie” – pare a nu avea probleme de implementare.
În acest moment, în industria farmaceutică, zona de securizare de solduri este cea mai importantă. Cei de la Mediplus spun că au început să obişnuiască farmaciile să lucreze cu instrumente bancare care să le permită să îşi cesioneze creanţele. Mirică vorbeşte de situaţii în care, pentru ca o farmacie să se poată finanţa, distribuitorul trebuie să-i dea un termen de plată similar cu cel de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de 330-360 de zile. Iar într-un an se poate întâmpla orice. Metoda prin care distribuitorul se apără este simplă: farmacia are de primit banii de la CNAS pentru medicamentele compensate, distribuitorul cumpără creanţele, iar, în momentul când Casa de Asigurări plăteşte, va trimite banii direct către distribuitor. Sunt şi farmacii care nu acceptă modalitatea de mai sus, iar cu acelea se lucrează cu un termen de plată mai mic pentru reducerea riscurilor sau cu alte garanţii care pot fi executate în caz de neplată – gaj pe stocuri sau pe fondurile de comerţ.
Doar în 2011 Mediplus a pierdut 1-2% din cifra de afaceri din cauza farmaciilor dispărute peste noapte, adică 6-12 milioane de euro. Întrebat dacă piaţa s-a curăţat de “băieţii deştepţi”din sistem sau dacă astfel de practici s-ar diminua în viitor, Mirică spune că Mediplus “e ceva mai vigilent, deci există premisele să reducem riscul”, dar atrage atenţia asupra permisivităţii din zona de legislaţie, unde lucrurile nu s-au schimbat şi nici nu dau semne să se schimbe: “Atâta timp cât unei farmacii care a dat faliment nu îi interzici să-şi mai deschidă o altă farmacie, lucrurile pot să continue la nesfârşit”.
Doar Mediplus are peste 100 de procese active în momentul de faţă legate de această problemă. Sunt unele cazuri unde acţiunile în justiţie se finalizează cu succes, în care se recuperează creanţele, sau cazuri în care farmaciile plătesc înainte de a se ajunge în instanţă şi “foarte multe situaţii în care procesele trenează timp de doi-trei ani şi nu se întâmplă nimic”. Mirică distinge două tipuri de strategii ale celor care le vând farmaciilor doctorii. Prima e cea a distribuitorilor de talie mică sau medie care vor să vândă medicamente cu orice preţ şi se adresează şi firmelor apărute peste noapte şi cea de-a doua, cei care îşi selectează în timp panelul din piaţă şi pot fi mai greu de înşelat. Sumele pe care distribuitorul le are de recuperat pot varia între 10.000 de euro şi un milion de euro – “sunt farmacii care sunt axate pe zona de programe cu medicamente foarte scumpe şi expunerea de peste zece luni cu valori foarte mari e un risc suplimentar”.
Pe seama prelungirii termenelor de plată, lucrurile în farma s-au complicat în ultimii doi ani. După cum spune chiar directorul Mediplus, omul de vânzări trebuie să aibă grijă şi de zona de garantare, pe lângă vânzare, încasare şi promovarea produselor prin instrumente de marketing. El vorbeşte despre nevoia de a dezvolta un departament de back-office care să preia o parte din documentele necesare garantării pentru a le uşura munca celor de pe teren. Piaţa se va tria în viitor şi la nivelul distribuitorilor, întru-cât sunt cazuri de companii care vând oricui şi acordă discounturi duble faţă de media pieţei – “sunt mulţi şi mici care pot să compenseze un distribuitor mare”. Au fost şi cazuri de mari distribuitori care au făcut asta – declanşarea procedurii de insolvenţă a grupului Relad din 2010 a condus la pierderi de circa 200 de milioane de euro pentru furnizori -, de aceea sunt toate şansele ca şi de-acum încolo zeci sau sute de milioane de euro să-şi piardă urma la fel de uşor.
Conducerea ANAF va fi preluată de către Şerban Pop.
Şerban Pop a ocupat postul de vicepreşedinte ANAF în perioada în care Guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu şi a fost schimbat prin decizie a premierului Emil Boc, în ianuarie 2009.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a comunicat lui Sorin Blejnar prin telefon că va fi revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), acesta nefiind chemat la sediul Guvernului pentru o discuţie cu premierul, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
“A fost o analiză la nivelul aparatului de lucru al primului-ministru, în intervalul celor 60 de zile. În urma analizei, s-a constatat că nu a fost o colectare eficientă”, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro