BusinessMagazin

Blog

  • Prima companie aeriană europeană care anulează zboruri din cauza creşterii preţurilor la combustibil

    Războiul din Iran a făcut „prima victimă” importantă în aviaţia europeană, potrivit Express. Scandinavian Airlines (SAS) a devenit prima companie aeriană importantă din Europa care a anulat zboruri ca răspuns la creşterea vertiginoasă a preţurilor la combustibil.

    SAS, care operează ca transportator naţional pentru Danemarca, Norvegia şi Suedia, a anunţat marţi că renunţă la un număr substanţial de curse, dând vina pe piaţa combustibililor, afectată de conflictul din Orientul Mijlociu.

    „Având în vedere situaţia actuală din Orientul Mijlociu, inclusiv creşterea bruscă şi accentuată a preţurilor globale la combustibil, luăm măsuri pentru a ne consolida rezistenţa. O astfel de măsură este un număr limitat de anulări pe termen scurt de zboruri”, a declarat un purtător de cuvânt.

    Sute de zboruri au fost deja anulate săptămâna aceasta, în special curse interne unde există servicii alternative. SAS este unul dintre cei mai aglomeraţi operatori de pe continent, transportând că aproximativ 25 de milioane de pasageri către destinaţii din întreaga lume în fiecare an.

    Decizia a amplificat temerile că războiul din Orientul Mijlociu şi blocada din Strâmtoarea Ormuz ar putea provoca o stare de urgenţă în domeniul aviatic. Aproximativ jumătate din combustibilul folosit de companiile aeriene europene trece prin strâmtoarea menţionată.

    Air New Zealand, care transportă aproximativ 16 milioane de pasageri anual, a luat aceeaşi măsură săptămâna trecută.

  • Ţara din UE cu cei mai scumpi carburanţi: de ce plătesc şoferii preţuri record la pompă

    Escaladarea conflictului din Iran a determinat creşterea preţurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimţit acest lucru mai acut decât majoritatea ţărilor: benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Euronews.

    Contrastul cu ţările vecine este izbitor. Franţa şi Austria au înregistrat creşteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia şi Ungaria au înregistrat creşteri de doar 0,1%.

    Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creşterile deosebit de abrupte din Germania, Ţările de Jos, Danemarca şi Finlanda.

    Şoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari preţuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută.

    Germania se află la mică distanţă, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin preţul ridicat al motorinei, cât şi al benzinei.

    Cea mai mare diferenţă se datorează structurilor naţionale de impozite şi taxe.

    Germania percepe în mod tradiţional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât şi pentru a finanţa infrastructura, în timp ce taxează şi consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale.

    Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când preţurile cresc.

    În multe alte ţări europene, TVA-ul, taxele pe petrol şi pe CO2 sunt structural mai mici.

    Cu toate acestea, recentul val de creşteri a fost considerat disproporţionat de guvernul german, care a înfiinţat un grup de lucru al coaliţiei pentru a analiza ce se poate învăţa de la partenerii din UE.

    Unele ţări au luat deja măsuri. Croaţia şi Ungaria au introdus ambele plafoane de preţ la benzinării.

    În Croaţia, preţurile au crescut iniţial cu aproximativ patru cenţi pe litru, dar plafonul va limita creşterile ulterioare şi va fixa preţurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie.

    În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deşi măsura se aplică doar rezidenţilor, ceea ce înseamnă că turiştii cu plăcuţe de înmatriculare străine vor plăti mai mult.

    În Austria se aplică o regulă diferită privind preţurile: benzinăriile au voie să-şi majoreze preţurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment.

    Acest lucru face situaţia mai clară şi mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la preţuri mai mici la benzină.

    Ministrul economiei, Katherina Reiche, a criticat preţurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime şi apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul doreşte să „spargă acest mecanism”.

    Ea a propus limitarea staţiilor de benzină la o singură majorare de preţ pe zi.

    Conducerea maşinii face parte din viaţa de zi cu zi a majorităţii germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la şcoală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acţiona a crescut.

    Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situaţie s-a reunit luni sub preşedinţia lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculaţii cu preţurile”.

  • Audienţa premiilor Oscar a scăzut cu 9% în cel de-al doilea an în care Conan O’Brien prezintă gala

    Compania Walt Disney a anunţat marţi că puţin sub 17,9 milioane de telespectatori au urmărit emisiunea de duminică, difuzată în direct pe ABC şi transmisă în streaming pe Hulu, potrivit AP.

    Audienţa a scăzut cu 9% faţă de maximul post-pandemic de anul trecut, de 19,7 milioane de telespectatori care au urmărit gala în primul an al lui O’Brien ca prezentator, când „Anora” a câştigat toate premiile.

    Gala a înregistrat, de asemenea, o scădere mai semnificativă, de 14%, faţă de anul trecut, în ceea ce priveşte audienţa adulţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani.

    La Oscarurile de duminică a avut loc o confruntare între două filme ale Warner Bros., „One Battle After Another” şi „Sinners”, primul câştigând premiile pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor.

    Şi totuşi, în ciuda scăderii audienţei, Oscarurile rămân emisiunea de divertisment numărul 1 din prime time al sezonului 2025-2026.

    Globurile de Aur, difuzate pe CBS în ianuarie, au atras o audienţă de 8,7 milioane de telespectatori, ceea ce reprezintă o scădere de 7% faţă de anul precedent.

    Totuşi, implicarea publicului în Oscaruri a crescut conform altor indicatori. Impresiile pe reţelele sociale în prime time au crescut cu peste 42% anul acesta.

    Şi au fost peste 129 de milioane de vizionări video pe platformele sociale ale Academiei pe parcursul nopţii.

    Oscarurile, la fel ca multe alte gale de premii, au înregistrat un minim istoric în 2021, în timpul pandemiei, cu doar 10,4 milioane de telespectatori.

    La apogeul său, în anii 1990, gala atrăgea adesea aproximativ 45 de milioane de telespectatori. Vârful a fost atins în 1998, când „Titanic” a câştigat premiul pentru cel mai bun film şi 57,2 milioane de oameni au urmărit gala.

  • Cea mai importantă demisie din Casa Albă ar putea dezvălui probleme legate de războiul din Iran

    Kent a invocat dezinformarea deliberată făcută de Israel şi minciunile care i s-au servit lui Donald Trump despre o „cale rapidă spre victorie”. Însă demisia lui Kent ar putea arăta că sunt probleme mai mari în Casa Albă, pe fondul ostilităţilor din Iran, arată Washington Post.

    Cel mai înalt oficial pe antiterorism din comunitatea de informaţii a anunţat marţi că pleacă din funcţie din cauza războiului SUA şi Israelului împotriva Iranului. Joe Kent este primul oficial de rang înalt care rupe rândurile şi vorbeşte deschis faţă de ceea ce se întâmplă.

    „După îndelungi reflecţii, am decis să demisionez”, a scris Joe Kent, şeful Centrului Naţional Antiterorist, pe X, într-o scrisoare adresată preşedintelui Donald Trump. „Nu pot susţine, în deplină conştiinţă, războiul în curs de desfăşurare din Iran.”

    Kent a continuat: „Iranul nu a reprezentat nicio ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului şi a puternicului său lobby american.”

    Numai că Joe Kent a fost mereu un susţinător ferm al lui Trump. A rămas la fel, de când a fost confirmat în funcţia de director al NCTC în iulie.

    Însă de fapt demisia lui Kent scoate la iveală problemele din cadrul coaliţiei Trump, unde există două tabere. O parte din oficiali sunt sceptici faţă de intervenţiile militare americane în străinătate iar alţii cred în exercitarea puterii militare americane pentru a promova interesele Americii în întreaga lume.

    Întrebat de demisia lui Kent, Trump a declarat: „Întotdeauna am crezut că este un tip de treabă, dar întotdeauna am crezut că este slab în ceea ce priveşte securitatea – foarte slab în ceea ce priveşte securitatea”.

    Numai că acum treisprezece luni, Trump l-a lăudat pe Kent când l-a nominalizat să se alăture administraţiei. „Kent a vânat terorişti şi criminali toată viaţa sa de adult” şi „va menţine America în siguranţă prin eradicarea întregului terorism, de la jihadişti din întreaga lume, până la cartelurile din curtea noastră”, scria Trump când l-a pus pe Kent în funcţie.

    Kent, la fel ca şefa sa, directoarea Serviciilor Naţionale de Informaţii, Tulsi Gabbard, se află de mult timp în tabăra anti-intervenţie. Gabbard a militat împotriva războaielor şi a implicării SUA în conflicte în străinătate încă din perioada în care era congresmenă democrată. Până astăzi, ea nu a postat pe reţelele de socializare niciun mesaj. De obicei postează mult, dar de când a început războiul, Gabbard a fost reţinută.

    Însă după demisia apropiatului său, Gabbard a reacţionat: „După ce a analizat cu atenţie toate informaţiile de care dispunea, preşedintele Trump a concluzionat că regimul terorist islamist din Iran reprezintă o ameninţare iminentă şi a luat măsuri pe baza acestei concluzii.”

    Dezvăluirile Washington Post arată însă că Joe Kent şi Tulsi Gabbard s-au întâlnit luni la Casa Albă cu vicepreşedintele JD Vance. În timpul întâlnirii, Kent i-a prezentat vicepreşedintelui scrisoarea sa de demisie.

    „Vicepreşedintele l-a încurajat să vorbească cu şeful de cabinet al Casei Albe şi cu preşedintele preşedintelui înainte de a lua orice decizie finală”, au declarat surse pentru ziar. „Vicepreşedintele l-a încurajat să fie respectuos faţă de preşedinte.”

    Purtătorul de cuvânt al lui JD Vance spune că vicepreşedintele SUA, şi el reţinut în această perioadă de la începutului războiului, crede că administraţia ar trebui să evite să vorbească în public despre discuţiile interne.

    Kent, un veteran al războiului din Irak ( a fost trimis acolo de 11 ori), a vorbit în demisie şi soţia sa, Shannon, criptolog în Marina SUA. Soţia i-a fost a fost ucisă în 2019 împreună cu alţi trei americani de un atentator sinucigaş care şi-a detonat vesta în faţa unui restaurant din nordul Siriei.

    Kent a acuzat „înalţi oficiali israelieni şi membri influenţi ai mass-media americane” că au desfăşurat o „campanie de dezinformare care a subminat complet platforma America First a lui Trump şi a semănat sentimente pro-război pentru a încuraja un război cu Iranul”.

    Demisia lui Kent a agitat spiritele în administraţia americană. Marjorie Taylor Greene a spus că Joe Kent este un erou, în timp ce Laura Loomer, o activistă controversată ascultată de Donald Trump l-a atacat dur pe Kent.

    „Realitatea este că ODNI, sub Tulsi Gabbard, a fost practic transformat într-un focar de sentimente anti-Israel, plin de democraţi, stângişti progresişti ​care îl urăsc pe Trump”, a scris Loomer. Ea a negat că ar fi avut vreun rol în convingerea preşedintelui să intre în război.

    Şi senatorul Lindsey Graham, care în trecut a fost criticat de Trump pentru obsesiile privind Iranul, a fost deranjat de demisia lui Kent.

    Democraţii, aşa cum era de aşteptat, au aplaudat şi ei demisia lui Kent, Senatorul Mark R. Warner (D-Virginia), vicepreşedinte al Comisiei de Informaţii a Senatului, a declarat că nu este de acord cu multe dintre opiniile lui Kent. „Dar în această privinţă, are dreptate: nu au existat dovezi credibile ale unei ameninţări iminente din partea Iranului care să justifice grăbirea Statelor Unite într-un alt război ales în Orientul Mijlociu.”

    Kent s-a concentrat în ultimele luni pe retragerea militară americană din Siria. Mişcarea a redus numărul de baze pe care Pentagonul trebuie să le apere, în timp ce Iranul şi forţele împuternicite lansează acum atacuri în regiune.

    Demisia sa vine pe fondul unor întrebări tot mai mari cu privire la motivul pentru care SUA au intrat în război cu Iranul.

    Două persoane familiarizate cu procesul decizional au declarat pentru Washington Post, că Israelul a început un efort coordonat pentru a presa SUA să atace chiar în primele săptămâni de la preluarea mandatului noii administraţii Trump.

    Membrii personalului secretarului Apărării, Pete Hegseth, au fost informaţi despre opţiunile pentru un atac asupra Iranului încă din ianuarie 2025. Sursele descriu o „campanie de presiune” extremă din partea Israelului.

    Oficialii israelieni au susţinut că Iranul era foarte aproape de a avea o armă nucleară iar Israelul urma să atace Iranul cu sau fără SUA. Iar în orice caz, SUA ar trebui să fie pregătite.

    Demisia lui Kent a urmat luni seară ştirii că Dan Caldwell, un alt consilier care a recomandat reţinerea acţiunilor militare americane în străinătate, s-a realăturat administraţiei Trump la ODNI ca consilier senior.

    Mutarea, relatată iniţial de New York Times, a venit după ce Hegseth i-a concediat pe Caldwell şi pe alţi doi funcţionari numiţi în fruntea Pentagonului în aprilie şi i-a acuzat de scurgerea de informaţii clasificate către mass-media.

    Gabbard urmează să depună mărturie miercuri şi joi la conferinţele anuale privind ameninţările la nivel mondial adresate Congresului, alături de alţi oficiali de rang înalt din serviciile de informaţii americane.

    Iar Kent urmează să înregistreze miercuri un episod în direct al emisiunii „The Tucker Carlson Show”, în care va detalia opoziţia sa faţă de războiul din Iran.

  • Primul job devine o raritate. Inteligenţa artificială şi încetinirea recrutării închid uşa tinerilor?

    Piaţa muncii pentru tinerii absolvenţi devine tot mai dificilă, pe măsură ce companiile reduc rolurile entry-level – poziţii care reprezentau, până recent, principalul punct de intrare în carieră. Fenomenul este vizibil mai ales în marile centre economice, precum New York, şi reflectă schimbări mai profunde din economie, semnalate şi de o analiză recentă Bloomberg.

    Piaţa muncii pentru tineri devine tot mai dificilă şi în România. Statisticile oficiale confirmă tendinţa: rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) se menţine la un nivel ridicat, de peste 20% în ultimii ani, semnificativ peste media generală a şomajului, care trece rareori de 6%. În acelaşi timp, angajatorii au redus ritmul recrutărilor pentru poziţii de junior, iar o parte dintre rolurile de început au fost fie eliminate, fie transformate în poziţii care cer deja experienţă sau competenţe tehnice mai avansate.

    Unul dintre factorii-cheie este adoptarea accelerată a inteligenţei artificiale. Tot mai multe dintre sarcinile de bază – analiză de date, documentare sau activităţi repetitive – sunt preluate de AI, ceea ce reduce nevoia de angajaţi juniori. „Pe măsură ce inteligenţa artificială transformă piaţa muncii, absolvenţilor le este mai greu să obţină roluri entry-level”, notează Bloomberg. 

    În paralel, şi contextul economic contribuie la această schimbare. Companiile sunt mai prudente cu costurile şi prioritizează angajările cu impact imediat în productivitate. Astfel, preferă candidaţi cu experienţă sau specializări clare, în detrimentul celor aflaţi la început de drum.

    Se creează astfel un blocaj: tinerii au nevoie de experienţă pentru a se angaja, dar nu au de unde să o obţină fără un prim job. În România, acest fenomen este vizibil mai ales în domenii precum IT, marketing sau servicii, unde competiţia pentru rolurile entry-level a crescut semnificativ, iar procesele de recrutare sunt mai lungi şi mai selective.

    Potrivit Bloomberg, combinaţia dintre adoptarea AI şi temperarea recrutărilor face ca „tot mai multe uşi să fie închise pentru noile generaţii de absolvenţi.” 

    În paralel, competiţia creşte, iar numărul mare de candidaţi pentru puţinele poziţii disponibile face procesul de recrutare mai dificil şi mai lung. În plus, modelul clasic de carieră, cel  în care tinerii învăţau treptat, pornind de la sarcini simple, începe să se schimbe.

    Per total, dificultăţile întâmpinate de tinerii absolvenţi nu sunt doar conjuncturale, ci ţin de o transformare mai amplă a pieţei muncii, în care tehnologia şi noile modele de eficienţă schimbă fundamental modul în care începe o carieră profesională.

     

  • Ce folos avem că Hidroelectrica, OMV sau Romgaz fac profituri istorice, dacă industria şi-a redus aportul la PIB cu 30% în doar zece ani?

    ♦ Hitul la modă al planificatorilor guvernamentali, în ultimul an: schimbăm complet paradigma dezvoltării; creşterea economică viitoare se va axa pe investiţii şi nu pe consum ♦ Dar cum se va petrece minunea când producţia se restrânge, când industria a intrat în al cincilea an de scădere, iar aportul ei la PIB s-a redus cu aproape o treime în doar zece ani?

    Datele Statisticii arată că, în 2025, investiţiile (formarea brută de capital fix) au contribuit cu 1% la creşterea economică de 0,7%, în vreme ce contribuţia consumului efectiv total a fost de doar 0,1%. Privind din acest unghi, se poate spune că investiţiile au luat locul consumului ca principal motor de creştere. Dar investiţiile majore au fost cele ale statului, cu contribuţia decisivă a UE, în principal pentru proiectele mari de infrastructură – 138 mld. lei în total, plus 16%, an/an, (79 mld. lei de la UE şi 59 mld. lei din buget).

    În aceeaşi vreme, producţia industrială a scăzut, în 2025, cu 0,9% faţă de 2024. O scădere pe care a înregistrat-o pentru al patrulea an consecutiv. Iar 2026 nu a început bine deloc: în ianuarie, producţia industrială a scăzut cu 3,8% faţă de ianuarie 2024. Este adevărat că dificultăţile din UE, din ultimii ani, au redus cererea pentru piaţa internă şi au lovit industria. Dar Europa nu o ţine într-o criză de zece ani. Or, în ultimii zece ani, contribuţia industriei româneşti la formarea PIB a scăzut an de an. În 2016, industria însemna un sfert din PIB. Anul trecut a contribuit la produsul intern brut cu doar 16,8% – un minus de 30% în doar zece ani.

    Este adevărat că industria europeană are o participare de aproximativ 14% la PIB, dar UE şi-a propus majorarea acestui procent la 20%, până în 2035, prin iniţiative de tip „Fabricat în Europa”. Adică, în mare, prin subvenţii.

    Ca să treci de la o creştere economică bazată pe consum la una sprijinită pe investiţii, ai nevoie de timp şi de bani, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oa­menilor de Afaceri din România (AOAR).

    „Un astfel de demers va lua timp, în primul rând. În al doilea rând, este nevoie de stimulente pentru a încuraja anumite industrii. Şi trebuie şi ca administraţia să inoculeze multă încredere pentru că nimeni nu investeşte, dacă nu se simte sprijinit în demersul său”, spune Florin Pogonaru.

    El dă exemplu sectorului agricol. Agricultura noastră a mers bine, în ultimii ani. Dar se reduce, în mare parte, la producţia agricolă. De ce nu apar industrii adiacente marilor exploataţii agricole?

    „Pentru că celor care ar putea face aceste lucruri le este teamă. Ca să învingă această teamă trebuie să simtă că sunt sprijiniţi, că nu sunt singuri. Trebuie să fie stimulaţi să facă export. Cuvântul de ordine ar trebui să fie: «Export, export, export!». Trebuie să sprijini dezvoltarea industriilor locale. Trebuie sprijinită puternic industria pentru că ţara nu mai poate continua fără industrie. Şi, da, pentru asta este nevoie de subvenţii – fie că vorbim de ajutoare de stat sau de ajutorul primit de la UE. O investiţie înseamnă un risc. Iar oamenilor le este frică de risc. Dar, dacă se simt sprijiniţi, este mai uşor să surmonteze riscul. Este o politică pe termen lung. În plus, fără astfel de politici de susţinere a investiţiilor, de susţinere a exporturilor, a industriei locale, nu poţi echilibra nici bugetul”, spune preşedintele AOAR. Un buget dezechilibrat, în ultimii ani, de deficitul comercial ajuns la 33 mld. euro în 2024 şi 2025 care a crescut puternic tocmai pentru că stimulentele fiscale ale guvernului s-au dus spre consum, consum care a majorat cererea ce şi-a găsit astâmpăr în importuri, în lipsa unei oferte pe piaţa internă.

    Vorbind de încurajarea exporturilor, datele statistice arată că 73% din exporturile de bunuri au fost făcute, în ultimii ani, de aşa numitele companii ISD, adică de acele companii care sunt susţinute de investiţiile străine directe. Restul de un sfert din exporturi sunt ale companiilor locale.

    Este de înţeles, pentru că multinaţionalele şi-au păstrat conexiunile externe, în anii grei din urmă. Pentru că industria a trecut prin momente grele în toată Europa, nu doar la noi, spune economistul Laurian Lungu.

    „Cât despre sloganul <investiţii versus consum>, am văzut investiţiile crescând anul trecut. Dar acestea au fost stimulate, în bună măsură, de PNRR şi au fost concentrare pe infrastructură, nu spre capacităţi industriale. Şi anul acesta motorul de creştere va fi tot sectorul infrastructurii”, comentează Lungu. Nu este rău, pentru că investiţiile în infrastructură sunt tot capital lucrativ, cu efect de multiplicare în economie, dar asta se va vedea în timp.

    Laurian Lungu spune că evoluţia industriei noastre – dincolo de ce politici vor fi adoptate pe plan intern – depinde de evoluţia economică a UE, în ansamblu. Dar când ai perspective de creştere reduse, şi perspectivele industriei sunt reduse.

    Tocmai pentru a limpezi aceste perspective, administraţia trebuie să caute soluţii de susţinere. „Fără industrie nu putem continua”, spune Pogonaru.

  • Lupta cu preţurile la pompă continuă în regiune: benzinăriile din Cehia trebuie să raporteze preţurile şi marjele la carburanţi

    Benzinăriilor din Cehia li se cere acum să raporteze preţurile şi marjele la carburanţi guvernului, o mişcare menită să preîntâmpine scumpiri excesive la pompă, potrivit Czech Radio.

    Măsura vine pe fondul volatili­tăţii de pe pieţele petroliere legate de tensiunile din Golful Persic. Jana Matesova, economist şi reprezentant al Cehiei la Banca Mondială, spune că monitorizarea ar putea ajuta la preîntâmpinarea unor scumpiri prea drastice a carburanţilor.

    Potrivit acesteia, în general guvernele au la dispoziţie trei opţiuni principale când se confruntă cu pre­ţuri în creştere la pompă: monitoriza­rea pieţei, plafonarea preţurilor sau reducerea accizelor. Dintre acestea, susţine Matesova, monitorizarea pro­duce cele mai puţine perturbări.

    Matesova a avertizat ferm împo­triva unor măsuri mai radicale, cum ar fi plafonarea preţurilor, remar­când că politici similare adoptate de alte ţări au provocat probleme eco­no­mice serioase. Încercările de a menţine în mod artificial preţurile carburanţilor la un nivel scăzut pot duce la penurii, perturbări ale pieţei şi presiuni puternice asupra finan­ţelor publice, a indicat aceasta.

    O altă opţiune discutată în dez­ba­terile politice priveşte reducerea acci­zelor, în special la motorină. Însă în opinia Matesovei, un astfel de pas ar avea doar un impact limitat asupra pre­ţurilor, reducând în acelaşi timp semnificativ veniturile guvernamen­tale. În Cehia, accizele sunt deja doar uşor peste minimul cerut de UE. Re­ducerea acestora ar aduce doar o mică scădere a preţurilor, dar ar costa bugetul de stat miliarde de coroane.

    În pofida temerilor actuale privi­toare la scumpirea petrolului, costu­rile legate de carburanţi sunt mult mai puţin împovărătoare pentru gospodăriile cehe decât în trecut, a subliniat oficialul ceh. Graţie venitu­rilor mai mari, cu un salariu mediu se pot cumpăra peste 900 de litri de motorină.

    Din acest motiv, ar fi prematur ca guvernul ceh să vină cu intervenţii mai agresive, a indicat Matesova.

    Guvernul interimar al Bulgariei pregăteşte asistenţă financiară pentru cetăţenii cu venituri scăzute în condiţiile scumpirii continue a carburanţilor, notează Novinite.

    Premierul interimar Andrei Gyurov a anunţat că cei cu venituri de până la dublul pragului sărăciei, de aproximativ 781 de euro, vor primi compensaţii lunare menite să diminueze presiunea provocată de costul în creştere al carburanţilor.

    Se preconizează că sprijinul se va ridica la aproximativ 20 de euro de persoană pe lună şi se va aplica persoanelor care îndeplinesc mai multe condiţii. Compensaţiile vor fi transferate direct în conturile bancare ale beneficiarilor în lunile în care preţurile carburanţilor rămân ridicate. Guvernul vrea ca plăţile să înceapă chiar din această lună.

    Autorităţile estimează că programul va costa între 20 şi 30 de milioane de euro, în funcţie de numărul celor care se vor califica pentru asistenţă. Banii vor veni de la bugetul de stat, iar plăţile vor continua atâta timp cât preţurile carburanţilor vor rămâne ridicate.

    Guvernul interimar a început de asemenea să analizeze măsuri mai ample pentru atenuarea impactului scumpirilor la pompă, atât pentru gospodării, cât şi pentru companii.

    Pentru coordonarea măsurilor a fost creat un grup de lucru interdepartamental pe 10 martie sub conducerea premierului.

    În Slovacia, unele benzinării au început să limiteze achiziţiile de carburanţi în urma unei creşteri vertiginoase a cererii, în condiţiile în care şoferii îşi umplu canistrele şi fac stocuri pe fondul creşterii preţurilor, scrie Slovak Spectator.

    Reţeaua Dalioil, care operează 45 de benzinării la nivel naţional, a înregistrat o creştere dramatică a cererii în ultimele zile, în special pentru motorină.

    Dalioil a introdus limite temporare legate de volumul de carburanţi pe care un client îl poate achiziţiona la anumite locaţii, măsura fiind menită să asigure o distribuţie mai echitabilă a carburanţilor în rândul şoferilor.

    Guvernul Republicii Srpska a anunţat plafonarea marjelor la produsele petroliere şi o serie de bunuri esenţiale în încercarea de diminuare a costurilor de trai şi protejare a gospodăriilor pe fondul volatilităţii de pe pieţe create de conflictul din Orientul Mijlociu, conform Seenews.

  • Cine câştigă cel mai bine şi cel mai prost la început de 2026? Salariile din top 10 cel mai bine plătite industrii sunt de peste trei ori mai mari decât în cel mai slab plătite. În ianuarie 2026, salariul mediu net din topul celor mai bine plătite zece domenii a fost în medie de aproximativ 10.300 de lei pe lună

    ♦ În cele zece sectoare cu cele mai mici salarii media a fost de circa 3.300 de lei, ceea ce înseamnă un raport de peste trei la unu între extremele pieţei.

    Diferenţele salariale din econo­mia românească ră­mân foarte mari la început de 2026. Angajaţii din cel mai bine plătite industrii câştigă, în medie, de peste trei ori mai mult decât cei din domeniile aflate la baza clasamentului. Dacă în IT sau în industria petrolieră salariile depăşesc 10.000 – 12.000 de lei net pe lună, în unele servicii personale sau activităţi din industrie uşoară veniturile rămân aproape de 3.000 de lei.

    În ianuarie 2026, salariul mediu net din topul celor mai bine plătite zece domenii a fost de aproximativ 10.300 de lei pe lună, în timp ce media pentru cele zece sectoare cu cele mai mici salarii s-a situat la circa 3.300 de lei, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte cele mai mari salarii pe industrii, datele de la INS arată că sectorul IT redevine liderul salariilor din economie. În ianuarie 2026, salariul mediu net din tehnologia informaţiei a ajuns la 12.801 lei, în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2025. Chiar dacă ritmul de creştere nu este cel mai ridicat din top, nivelul absolut al salariilor rămâne semnificativ peste celelalte sectoare.

    În acelaşi timp, clasamentul arată că domeniile cu salarii mari rămân concentrate în câteva zone ale economiei: tehnologia informaţiei, industria energetică şi petrolieră, media şi servicii corporative. Industria petrolieră şi activităţile conexe – extracţia petrolului şi gazelor sau serviciile anexe extracţiei – continuă să ofere salarii foarte ridicate, peste 9.500–10.000 lei net. De regulă, această industrie concurează cu IT-ul pentru prima poziţie în clasamentul celor mai mari salarii din economie.

    Un alt element vizibil este accelerarea salariilor în câteva industrii de nişă. Fabricarea produselor din tutun şi serviciile anexe extracţiei înregistrează creşteri de aproape 18%, respectiv peste 16%, având în vedere că sunt industrii în care există o presiune pe creşterea salariilor pe fondul deficitului de forţă de muncă specializată.

    Cele mai mici salarii din economie rămân concentrate în zona serviciilor cu valoare adăugată redusă şi în unele activităţi din industrie uşoară. În ianuarie 2026, cel mai mic salariu mediu net se înregistrează în categoria „alte activităţi de servicii”, unde venitul mediu a coborât la 2.871 lei pe lună, în scădere faţă de nivelul din anul anterior.

    De asemenea, o parte dintre aceste domenii nu doar că pornesc de la niveluri salariale foarte mici, dar înregistrează şi scăderi ale salariilor. De exemplu, pescuitul şi acvacultura au consemnat cea mai mare scădere anuală din top, de peste 9%, iar industria mobilei şi sectorul de reparare a calculatoarelor au avut şi ele reduceri ale salariilor.

    Există însă şi situaţii punctuale în care creşterile salariale sunt spectaculoase. Alte activităţi profesionale şi tehnice au înregistrat un avans anual de 36,8%, salariile urcând de la aproximativ 4.400 de lei la puţin peste 6.000 de lei net.

    „În acest cod CAEN regăsim companii cu activităţi de brokeraj, ar fi greu să comparăm companii cu salariaţi puţini şi cu câştiguri speculative, cu situaţia întregii economii.

    Spre comparaţie, în industria IT, în 2025, creşterile salariale medii, au fost chiar sub 10%.  Cel mai probabil, vom continua să avem creşteri salariale peste medie în domeniul energiei şi în domeniul intermedierilor financiare”, explică Raluca Pârvu, business manager al companiei de resurse umane BPI România.

    În acelaşi timp, există câteva domenii cu salarii mici care totuşi au înregistrat creşteri în ultimul an. Sectorul hotelurilor şi restaurantelor a crescut salariile cu aproape 8%. Creşteri moderate apar şi în activităţile de investigaţii şi protecţie sau în serviciile pentru clădiri şi peisagistică. Statisticile INS arată că domeniile din partea de jos a clasamentului se situează în continuare în jurul pragului de 3.000 – 3.500 de lei net pe lună, mult sub salariile din sectoarele cu valoare adăugată ridicată.

  • Familia Covaciu din Alba Iulia a ajuns anul trecut la afaceri de 35 mil. euro cu producătorul de porţelan IPEC Alba Iulia

    IPEC (Întreprinderea de Porţelan Elena Covaciu), deţinută de famila Covaciu, unul dintre principalii furnizori IKEA de pe piaţa locală, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 35 mil. euro, în creştere cu aproximativ 28% în euro faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor transmise de companie şi a celor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor. Compania a realizat în 2024 afaceri de  135,7 mil. lei (27,3 mil. euro), un profit net de aproape 3,1 mil. lei (623.000 de euro), cu un număr mediu de 521 de angajaţi, conform informaţiilor publice.

    „Piaţa a înregistrat o scădere de 20-30% în 2025. Anul 2026 a adus o taxă antidumping de 79% la produsele din China, care mai compensează subvenţiile de până la 446%. Ne aşteptăm să limiteze impactul negativ pe care-l au războaiele de pe mapamond’’, a declarat pentru ZF Transilvania Cristian Covaciu, cofondator şi acţionar al IPEC. IPEC Alba Iulia este unul dintre cei mai mari producători de farfurii de porţelan din Europa, realizând la Alba Iulia peste 1% din farfuriile din întreaga lume. Producătorul autohton a devenit treptat unul dintre cei mai performanţi din lume, întrucât lucrează cu roboţi industriali şi cu cele mai noi tehnologii de producţie, potrivit unor informaţii furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

    IPEC se află printre cei mai mari jucători din lume în domeniul produselor de menaj şi porţelan superior, cu aproximativ 50 de milioane de piese fabricate anual şi livrate la nivel global, din Japonia până în SUA, conform unor informaţii anterioare. IPEC Alba Iulia lucrează atât cu restaurante, cât şi cu unii dintre cei mai mari retaileri din Europa, precum IKEA, Carrefour, Metro şi Aldi.

    Compania a investit anul trecut peste 1 mil. euro în producţia de energie (1 MW), maşini de imprimare digitală, dar şi în noi materiale. Pentru 2026, IPEC a bugetat un program de investiţii de aproximativ 5 mil. euro în producţia de energie electrică (5 MW), baterii (10 MW), cuptoare noi, dar şi într-o maşină digitală de imprimat ceşti.

    „Ne aşteptăm să fim primii în lume care să poate decora în 10 culori, prin tehnologia de imprimare digitală, ceaşcă cu tot cu toartă’’, a transmis Cristian Covaciu.

    La început, în urmă cu mai bine de un sfert de secol, activitatea companiei era formată din producţie de articole ornamentale şi decorative, produse în cantităţi mici, care erau apoi desfăcute pe piaţa internă. Anul 1996 a adus prima schimbare majoră în abordarea strategiei de vânzari, compania demarând o relaţie de afaceri cu concernul suedez IKEA, pentru care a început să producă din ce în ce mai mult, de la an la an. Astfel, dintr-o mică afacere de familie, compania a început să se transforme într-o facilitate orientată către producţia de serie, cu utilaje moderne şi desfacere pe piaţa externă.

    Prima fabrică a IPEC a fost construită pe baza unui împrumut de la Fondul Româno-American de Dezvoltare. La finalul lui 1997 producţia era în creştere, iar IPEC achiziţionase deja cel de-al doilea cuptor. Concernul suedez IKEA a fost unul dintre primii mari clienţi ai IPEC. În februarie 1999, IKEA a început să cumpere de la IPEC boluri pentru cereale, având la bază un contract. Un an mai târziu, IPEC a învins trei companii româneşti alături de care se afla într-o competiţie lansată de IKEA, al cărui premiu era o ofertă de investiţie pe cinci ani sau fonduri pentru construirea unei noi fabrici. Construcţia noii fabrici a început în aprilie 2001, având programată demararea producţiei la finalul aceluiaşi an. În fabrica IPEC din Alba Iulia funcţionează în prezent câteva sute de roboţi industriali, compania aflându-se în topul firmelor din România ca utilizare a roboţilor industriali în procesul de producţie.

    IPEC Alba Iulia a fost înfiinţată în anul 1990, antreprenorul Cristian Covaciu venind dintr-o familie care a lucrat timp de câteva decenii în domeniul porţelanului. Primele produse fabricate la Alba Iulia au fost nişte figurine în formă de balerine din porţelan, însă astăzi compania mai produce doar farfurii şi ceşti. Compania IPEC este deţinută de familia Covaciu din Alba Iulia.

    laurenţiu.cotu@zf.ro

     

  • Comerţul online are încă un spaţiu uriaş de dezvoltare pe piaţa locală – poate creşte de patru-cinci ori în România. Inteligenţa artificială poate sprijini reducerea costurilor

    ♦ „Ecommerce-ul poate să ajungă să satisfacă o jumătate din nevoile de consum ale oamenilor, pariază eMAG. ♦ În momentul de faţă, în România el acoperă, prin comenzi, doar 11-12% din nevoile de consum“ ♦ „Sectorul e-commerce pare că este foarte mare, dar nici măcar 100% dintre românii care au acces la internet nu au plasat o comandă online“ ♦ „Un avantaj al AI este că poate să vină cu anumite elemente care să aducă o reducere de cost substanţială“.

    Comerţul online din România are încă un potenţial semnificativ de creştere, în condiţiile în care penetrarea este de doar 11-12% din totalul consumului, iar numărul de clienţi care comandă online rămâne sub nivelul populaţiei cu acces la internet. În paralel, inteligenţa artificială începe să joace un rol tot mai important în optimizarea costurilor şi în extinderea operaţiunilor comercianţilor.

    Dezvoltarea comerţului online din România depinde atât de extinderea bazei de clienţi şi de creşterea frecvenţei de cumpărare şi de capacitatea companiilor de a integra eficient noile tehnologii. Segmentul de grocery şi educaţia consumatorilor rămân principalele direcţii care pot accelera maturizarea pieţei în anii următori.

    Acestea au fost câteva dintre concluziile evenimentului ZF eCommerce Summit 2026, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu eMAG şi cu sprijinul RoPay, Auchan România, Cargus, Content Speed, ING România, Innobyte, MerchantPro, Netopia Payments, PayU, Upswing.

    „E-commerce-ul poate să ajungă să satisfacă o jumătate din nevoile de consum ale oamenilor. În momentul de faţă, în România el acoperă undeva la 11-12% din nevoile de consum ale oamenilor. Adică e loc ca

    e-commerce-ul să crească de patru ori, poate chiar de cinci ori în România. În România sunt 13 – 14 milioane de oameni care ar putea să cumpere şi noi avem 4,5 milioane de clienţi în ultimele 12 luni. Punând lucrurile acestea cap la cap şi faptul că baza noastră de clienţi creşte constant, putem creşte la acel nivel (de a acoperi 50% din consum prin comenzi online – n. red.)“, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG Group, în cadrul evenimentului.

    Unul dintre principalii factori care limitează dezvoltarea comerţului online este ponderea redusă a comenzilor plasate pe web în zona de produse alimentare, care are o pondere majoră în consumul total, dar o penetrare online redusă.

    „Ce ne trage pe noi în jos ca ţară şi suntem doar 11-12% e categoria de grocery, e jumătate din consumul din România. Dacă iei tot consumul, jumătate este alimentar şi jumătate nealimentar. Cel alimentar este jumătate şi penetrarea comerţului online este foarte mică în tot ce înseamnă FMCG, tot ce înseamnă grocery şi acolo e şi cea mai mare creştere în momentul de faţă“, a completat Manea.

    La nivelul întregii industrii, estimările arată că piaţa de e-commerce a ajuns anul trecut la circa 13 mld. euro pentru bunuri şi servicii, din­tre care peste 8,5 mld. euro reprezintă seg­men­tul de bunuri, în creştere cu 5-10% faţă de 2024, a declarat Cristi Movilă, preşedinte al Aso­ciaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO).

    „Circa 75% dintre români au plasat o comandă online, ceea ce este dezamăgitor de puţin. Sectorul pare că este foarte mare, dar nici măcar 100% dintre românii care au acces la internet nu au plasat o comandă online. Este dezamăgitor de puţin. Este vorba de educaţie, în primul rând. Nu-şi dau seama care sunt avantajele, nu-şi dau seama că se câştigă timp, că au posibilitatea de a compara preţurile, de a avea acces la produse de creditare foarte rapid.  Trei sferturi dintre românii care au acces la internet au plasat o comandă. Există un potenţial colosal de mare în acest sector de ecommerce pentru că frecvenţa este foarte mare“, a spus el.

    Pe lângă potenţialul de creştere al cererii, industria este influenţată tot mai mult de integrarea tehnologiilor de inteligenţă artificială, atât în interacţiunea cu clientul, cât şi în zona operaţională.

    „Evident, AI poate să ajute foarte mult în multe zone, poate să ajute în două feluri, în interacţiunea cu clienţii sau în backofice-ul magazinului, în ceea ce vede clientul sau în ceea ce se întâmplă în operaţional. Dacă ne uităm la cum poate ajuta AI în backoffice, sunt mai multe aspecte, poate să ajute la extinderea regională şi geografică, de exemplu“, spune Cătălin Bordei, managing partner, Innobyte.

    Unul dintre cele mai importante beneficii ale utilizării AI este reducerea costurilor, consideră el.

    „Un avantaj al AI-ului este că poate să vină cu anumite elemente care să aducă o reducere de cost substanţială. AI-ul este foarte bun atunci când este folosit bine, el nu este o soluţie universală. Atunci când nu avem o fundaţie, este greu să ne ajute AI-ul să o construim“, a completat reprezentantul Innobyte.