Blog

  • Procurorii din CSM, reacţie după solicitarea de referendum pentru validarea membrilor Consiliului

    Procurorii CSM atrag, astfel, atenţia că, începând cu luna mai 2025, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, „existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă”.

    „Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei”, transmite CSM.

    Separat de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei spun că nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii.

    „Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o”, se arată în comunicatul CSM.

    În plus, potrivit documentului, calificarea justiţiei ca fiind „a treia putere în stat” „şi nu una dintre autorităţile statului” este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiţie.

    „Un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi”, mai spune CSM.

    „Aşa cum preciza în comunicatele anterioare, Secţia pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiţiei au creat bulversări ale activităţii instanţelor şi parchetelor, atât în zona de urmărire penală şi de judecată, cât şi în zonele de management şi administraţie. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secţiei au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiţiei, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulţi dintre cei care se exprimă, prin diferite modalităţi, în spaţiul public”, mai spun cei de la CSM.

    În final, procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească. „(Secţia – n.r.) este adepta dialogului şi a cooperării loiale între autorităţi, dar nu va susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”.

    Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că va organiza un referendum în rândul magistraţilor pentru a afla dacă CSM acţionează în interes public sau al unui bresle. „Dacă magistraţii consideră că CSM nu acţionează în interes public, CSM va pleca de urgenţă”, a spus preşedintele României.

  • Fostul premier Florin Cîţu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenţionism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare

    Fostul premier Florin Cîţu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenţionism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic.
     
    În 2020 – a fost oprita mişcarea către “socialism cu faţă umană” în care fusese împinsă România în perioada 2017–2019. În 2021, România făcea paşi rapizi spre o economie cu adevărat liberală, bazată pe stimulente, disciplină fiscală, reducerea presiunii pe capital şi pe muncă şi pe un rol mai limitat al statului în economie. Începând cu 2022, această orientare începe să se modifice gradual. Nu printr-o decizie singulară, ci printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic”, a scris Florin Cîţu pe pagina lui de Facebook.
     
    În opinia lui, principalele modificări din perioada 2022-2026 care au produs schimbarea cadrului economic sunt:
    • TVA: 19% → 21%
    • TVA redus: 5% şi 9% → 11%
    • Impozit pe dividende: 5% → 8% → 10% → 16%
    • SupraTaxă pe sectorul bancar: 0% → 4% din cifra de afaceri
    • Accize: majorări succesive (combustibili, alcool, tutun)
     
    În plus, CASS rămâne formal la 10%, dar îşi schimbă substanţial impactul prin: 
    • extinderea abuzivă a bazei la dividende, chirii, dobânzi
    • aplicarea CASS pe pensii peste 3.000 lei
    • aplicarea CASS pe concedii medicale
    • creşterea plafonului de la 10 salarii la 72 salarii în 2026
     
    De asemenea, spune Florin Cîţu, pe piaţa muncii, contractele part-time sunt suprataxate la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate.
     
    ”Privite cumulativ, aceste schimbări descriu un viraj de la un model orientat spre liberalizare şi stimulente către un model intervenţionist, bazat pe extinderea continuă a bazelor de impozitare şi contribuţii pentru susţinerea unui stat mai mare şi mai prezent în economie â adică un sector privat mai mic si mai abuzat.”, spune fostul premier.
     
    Florin Cîţu a fost prim-ministru  în perioada decembrie 2020 –noiembrie 2021 şi ministru al Finanţelor Publice, în guverne conduse de Ludovic Orban , noiembrie 2019 – decembrie 2020, respectiv iulie 2021 – 18 august 2021. Anterior, în 2006-2011, el a lucrat la ING Bank, ca economist-şef şi Director Pieţe Financiare.

     

  • Ciprian Ciucu, Noul primar general al Capitalei, a descoperit că situaţia financiară a primăriei este proastă: Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil

    Ciprian Ciucu, noul primar general al Bucureştiului, anunţă că Bucureştiul are o gravă problemă structurală de finanţare. 

    ”O spun din capul locului: domnul Preşedinte (pe atunci Primar General) Nicuşor Dan a avut şi are dreptate! În acest moment, datoriile (şi nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei!”, a spus Ciucu. 

    Necesarul de finanţare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente şi pentru funcţionarea PMB şi a instituţiilor subordonate, este de aproximativ 8,5 miliarde de lei.

    ”Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fabuloasă! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!”. 

    În planurile anunţate de Ciucu se numără şi reconfigurarea cotelor care trebuie să revină anul viitor PMB, eficientizarea şi restructurarea a aparatului PMB şi a instituţiilor din subordinea Consiliului General, închiderea administraţiilor şi companiilor neperformante. 

    ”Voi veni cu un proiect de reaşezare a competenţelor PMB în raport cu competenţele Sectoarelor (cine ce face şi cât costă fiecare serviciu public în parte) pentru a pune în aplicare, într-o formulă predictibilă, referendumul iniţiat de domnul Nicuşor Dan şi votat de către bucureşteni. Mă voi asigura de creşterea veniturilor, valorificând principalele active: parcările şi spaţiile imobiliare”.  

    Ce a mai spus Ciprian Ciucu: 

    În ultimii 3 ani, Primăriei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin:

    (1) reducerea, în anii 2024 şi 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit către autorităţile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acest bani NU au mai ajuns in Bucureşti, Guvernul i-a folosit pentru altceva.

    (2) alocarea unor cote inferioare Primăriei Capitalei în raport cu primăriile sectoarelor, în timp ce PMB are responsabilitatea operării serviciilor mari de utilitate publică (termoficare şi transport public).

    Pe termen foarte scurt, pentru ca Termoenergetica să nu intre în incapacitate de plată de plată în luna ianuare, Guvernul va crea un spaţiu suplimentar pentru un împrumut modic.

    Am discutat şi de un mecanism prin care PMB să preia Elcen pe parcursul anului viitor, dar cât mai repede.

    Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil!

    Am spus ieri ca datoria curentă a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar către aceste societăţi plus altele, nu am mai adăugat şi datoriile lor către furnizorii lor). Este, cu aproximaţie, suma lipsă care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate în ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat.

    Evident, nu voi aştepta doar soluţii de la Guvern! Vor urma reforme în Bucureşti, aici să nu aveţi nicio îndoială! Acum, primul meu obiectiv este să fac ordine!

  • Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase cer Guvernului îngheţarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual şi spun că o nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă, creşterea vânzărilor de produse contrafăcute şi ar afecta grav industria locală de profil

    Principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase, membri ai Spirits România, cer Guvernului îngheţarea accizelor la băuturi spirtoase la nivelul actual şi spun că o  nouă majorare de la 1 ianuarie 2026 ar duce la pierderi de locuri de muncă şi ar afecta grav industria locală de profil.

    În acelaşi timp, companiile solicită reforma sistemului de accize pentru băuturile alcoolice.

    Conform HG 141/2025, accizele la băuturi ar urma să crească cu 10% în 2026, după alte două creşteri în acest an – de 4,4% la 1 ianuarie 2025 şi 10% la 1 august 2025.

    ”Această creştere cumulată de peste 26% în doar 12 luni va avea consecinţe catastrofale pentru economia românească, va duce la pierderi de locuri de muncă şi va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase”, se arată în mesajul transmis premierului Ilie Bolojan şi ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare.

    Producătorii şi distribuitorii de băuturi spirtoase atrag atenţia că majorarea va avea efecte sociale extrem de serioase, deoarece va duce la un interes crescut pentru băuturile contrafăcute, care pot afecta grav sănătatea.

    Un studiu de piaţă realizat de Roland Berger, citat de Spirits România, în 2024 sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicaţi în producţia, distribuţia şi vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 de milioane de euro) şi impactul indus (199 de milioane de euro) asupra altor domenii ale economiei.

    Sectorul băuturilor spirtoase susţine aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe în producţie şi vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing şi construcţii, şi 4.400 induse în sectoare conexe.

    ”Şocul unei noi creşteri semnificative a accizelor va duce la pierderea mai multor mii de locuri de muncă şi va avea un impact catastrofal nu doar asupra producătorilor locali de băuturi spirtoase, ci şi asupra întregului lanţ valoric al industriilor conectate„.

    Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă 60% din încasările anuale din accizele la alcool (faţă de doar 40% acum 10 ani), deşi reprezintă numai 25% din consum.

    Veniturile colectate de stat din accizele aplicabile băuturilor spirtoase au înregistrat deja o scădere de 4% (aproximativ 44,28 milioane RON) în primele zece luni ale anului 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, în ciuda creşterii nivelului accizelor cu 14,84% în acest an.

    În opinia companiilor din domeniu, această tendinţă va continua şi se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creştere a accizelor nu va fi îngheţat.

    ”Va fi o repetare a situaţiei din 2013, când creşterea cu 34% a accizelor la băuturile spirtoase a dus la o prăbuşire de 20% a consumului taxat de băuturi spirtoase şi o creştere de 10% a consumului netaxat, ca urmare a migraţiei către piaţa ilicită”.

    În mod similar, chiar şi atunci, veniturile din accize au crescut cu doar 9% în 2014 comparativ cu 2013. Spre deosebire de alte sectoare ale industriei noastre, cum ar fi berea, băuturile spirtoase sunt afectate major de piaţa neagră, care creşte odată cu orice creştere de preţ a băuturilor accesibile.

    Conform cercetării Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute.

  • Cea mai strălucitoare investiţie a anului 2025: Aurul sparge toate recordurile şi urcă peste 4.380 de dolari pe uncie, în drum spre cea mai bună performanţă anuală din ultimii 40 de ani, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al presiunilor politice asupra Fed

    Aurul a urcat la un nou maxim istoric, depăşind pragul de 4.380 de dolari pe uncie, într-un context marcat de escaladarea tensiunilor geopolitice şi de aşteptările tot mai ferme ale investitorilor privind reduceri suplimentare ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Evoluţia consolidează cea mai bună performanţă anuală a metalului preţios din ultimii 40 de ani, scrie Bloomberg.

    Preţul aurului a crescut cu peste 1%, depăşind recordul anterior stabilit în octombrie, pe fondul pariurilor că Fed va reduce dobânda de politică monetară de două ori în 2026. Datele economice recente din SUA nu au oferit semnale clare privind direcţia economiei, în timp ce preşedintele american Donald Trump a reiterat apelurile pentru relaxarea agresivă a politicii monetare. Dobânzile mai mici sunt, în mod tradiţional, favorabile aurului şi argintului, active care nu generează randament.

    În paralel, tensiunile geopolitice au sporit atractivitatea activelor de refugiu. Statele Unite au intensificat blocada petrolieră împotriva Venezuelei, crescând presiunea asupra regimului condus de Nicolás Maduro, iar Ucraina a atacat pentru prima dată un petrolier aparţinând „flotei fantomă” a Rusiei, în Marea Mediterană.

    Aurul şi argintul se îndreaptă astfel către cele mai puternice creşteri anuale din 1979. Aurul s-a apreciat cu aproximativ două treimi de la începutul anului, susţinut de achiziţiile masive ale băncilor centrale şi de intrările consistente în fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) garantate cu aur. Potrivit datelor Bloomberg, ETF-urile pe aur au înregistrat intrări timp de cinci săptămâni consecutive, iar Consiliul Mondial al Aurului arată că deţinerile totale au crescut în toate lunile din acest an, cu excepţia lunii mai.

    După o corecţie temporară în octombrie, aurul a revenit rapid pe creştere. Goldman Sachs se numără printre băncile care anticipează continuarea aprecierii în 2026, cu un scenariu de bază de 4.900 de dolari pe uncie, şi riscuri în creştere. Potrivit băncii, investitorii în ETF-uri încep să concureze cu băncile centrale pentru o ofertă fizică limitată.

    „Achiziţiile băncilor centrale, cererea fizică şi rolul de hedging geopolitic rămân ancore pe termen mediu şi lung, în timp ce politica Fed şi dobânzile reale determină fluctuaţiile ciclice. Noi jucători, precum emitenţi de stablecoin-uri sau anumite trezorerii corporative, încep să aloce capital către aur, lărgind baza de cerere.” a declarat Dilin Wu, strateg la Pepperstone Group

    Argintul a avansat cu până la 2,7%, atingând un record de aproape 69 de dolari pe uncie, susţinut de intrări speculative şi de disfuncţionalităţi persistente ale ofertei, după un short squeeze istoric în octombrie. Volumele de tranzacţionare ale contractelor futures pe argint din Shanghai au revenit recent la niveluri comparabile cu cele din perioada crizei.

    Platina a crescut pentru a opta sesiune consecutivă, depăşind 2.000 de dolari pe uncie pentru prima dată din 2008. Metalul, care s-a apreciat cu circa 125% în acest an, beneficiază de semnele de înăsprire a pieţei londoneze, pe fondul repoziţionării stocurilor către SUA din cauza riscului de tarife şi al cererii robuste din China.

     

  • Adrian Codirlaşu, CFA România: Economia va creşte sub potenţial în 2026, cu un avans sub 1%, iar inflaţia va rămâne ridicată

    Economia românească va continua să evolueze sub potenţial şi în 2026, cu o rată de creştere economică anticipată la 0,9%, în timp ce inflaţia va rămâne la un nivel ridicat, în condiţiile în care ieşirea din episodul de stagflaţie este estimată a fi lentă, potrivit anticipaţiilor participanţilor la sondajul din noiembrie realizat de CFA România.

    “Economia României va continua să evolueze sub potenţial, rata anticipată de creştere economică pentru anul viitor fiind în continuare sub 1%, iar, în acelaşi timp, deşi procesul dezinflaţionist se va relua în 2026, acesta va fi lent, iar rata inflaţiei va rămâne ridicată în anul următor.”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

    Potrivit sondajului, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2026) a atins nivelul de 6,13%.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 77% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1313 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului euro/leu anticipat este de 5,1733 lei pentru un euro.

    În luna noiembrie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat o creştere de 6,8 puncte. Ambele componente ale indicatorului au avut evoluţii pozitive: componenta de anticipaţii a avansat cu 5,1 puncte, până la 34,2 puncte, iar componenta de condiţii curente a crescut cu 10,1 puncte, până la 42,4 puncte, evoluţie susţinută în principal de îmbunătăţirea percepţiei asupra angajărilor curente.

    Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a înregistrat valoarea medie a anticipaţiilor de 8,4% din PIB. Pentru anul 2026, defictul bugetar anticipat este de 6,7%.

    Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească cu 0,9%.

    Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 55% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 46% că sunt corect evaluate. 

    Aproximativ 96% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor.


     

     

  • Năsui (USR): Guvernul Bolojan a ratat momentul reformelor şi a ales calea uşoară a creşterii taxelor

    Deputatul USR Claudiu Năsui critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan, acuzându-l că a ratat „fereastra de oportunitate” pentru reforme reale şi a preferat să crească taxele în loc să taie cheltuielile şi privilegiile grupurilor de interese.

    Reacţia vine după ce Ionuţ Dumitru, consilier economic al premierului, a declarat că „reformele s-au blocat în zona în care sunt afectate interesele partidelor”. Năsui susţine însă că acest blocaj era previzibil şi ar fi trebuit anticipat înainte de majorarea taxelor.

    „La începutul guvernării, cuţitul era la os financiar şi puterea politică a guvernului era la maxim. Atunci se puteau tăia cheltuieli de la grupurile de interese. Nu s-a făcut. S-a ales calea uşoară a creşterii taxelor, cu promisiunea că reducerile de cheltuieli vor veni mai târziu. Evident că nu s-a mai întâmplat”, afirmă deputatul USR.

    Potrivit lui Năsui, momentul favorabil reformelor a trecut, iar presiunea financiară asupra statului a scăzut, ceea ce face şi mai puţin probabilă tăierea privilegiilor. „Chiar şi dacă ar vrea acum, puterea politică a guvernului Bolojan s-a erodat considerabil faţă de momentul preluării guvernării. De ce ar mai accepta cineva tăierea de privilegii?”, întreabă acesta.

    Deputatul USR consideră că „cel mai mare rău” făcut de actualul guvern a fost majorarea taxelor într-un moment în care se puteau reduce cheltuielile. „Creşterile de TVA şi accize au dus la scumpiri şi la scăderea puterii de cumpărare. Pe scurt, au accelerat sărăcirea românilor”, spune Năsui.

    În final, acesta respinge ideea că partidele ar fi principalii vinovaţi pentru lipsa reformelor.

    „Nu poţi să te vaiţi că lupul mănâncă oi, când tu l-ai primit în stână. E normal ca cei care au privilegii, subvenţii, scheme, contracte cu statul, să nu vrea să le piardă. Nimeni nu vrea să-şi piardă vreodată vreun privilegiu. Ce nu e normal e că guvernul Bolojan, care a promis în campanie reforme, nu doar că nu le-a făcut când a avut oportunitatea să o facă, dar a făcut fix invers. Iar pentru asta nu e PSD de vină. De vină este chiar guvernul Bolojan”, conchide Claudiu Năsui.

  • Preţul aurului, la un nou record istoric. A depăşit pragul de 4.400 de dolari pe uncie

    Luni dimineaţă, aurul a depăşit pentru prima dată pragul de 4.400 de dolari pe uncie, pe fondul aşteptărilor privind noi reduceri ale ratei dobânzii în SUA şi al cererii puternice de active refugiu. Şi argintul a atins un maxim istoric, scrie Reuters.

    Preţul spot al aurului a crescut cu 1,4%, la 4.397,16 dolari pe uncie, la ora 05:02 GMT, după ce a depăşit bariera de 4.400 de dolari. La momentul redactării acestei ştiri, preţul este de 4.404,45 de dolari pe uncie. Şi preţul spot al argintului a urcat cu 3,3%, atingând un maxim istoric de 69,44 dolari.

    Lingourile de aur au câştigat 67% în acest an, fiind depăşite, pentru prima dată, şi pragurile de 3.000 şi 4.000 de dolari pe uncie.

    De la începutul acestui an, argintul a crescut cu 138%, depăşind cu mult aurul, susţinut de fluxuri robuste de investiţii şi constrângeri persistente ale ofertei.

    „Având în vedere că luna decembrie produce de obicei randamente pozitive pentru aur şi argint, sezonalitatea este de partea lor”, a declarat Matt Simpson, analist senior la StoneX, potrivit Reuters.

    „Având în vedere că aurul a crescut deja cu 4% în această lună şi ne apropiem de sfârşitul anului, investitorii ar trebui să fie prudenţi, deoarece volumele sunt pe cale să se epuizeze, iar şansele de realizare a profiturilor sunt, de asemenea, în creştere”, a mai spus expertul.

    Considerat în mod tradiţional un activ refugiu, aurul a fost susţinut de tensiunile geopolitice şi comerciale accentuate, dar şi de achiziţiile constante ale băncilor centrale.

  • Cutremur de suprafaţă în România, luni dimineaţa, într-o zonă mai puţin obişnuită

    Cutremurul s-a produs luni dimineaţa, la ora 05:21, în Moldova, la Iaşi.

    A fost un seism slab, cu magnitudinea ml 2.0.

    Acesta a avut loc la adâncimea de 1.0 km.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Iaşi, Botoşani, Bălţi, Roman, Suceava, Piatra Neamţ, Vaslui

     

  • 120 de ani de inovaţie în România şi o viziune pe termen lung

    Tehnologia redefineşte economia şi viaţa de zi cu zi, iar Daniel Barciuc, CEO Siemens România, vorbeşte despre ambiţia companiei de a accelera dezvoltarea industriilor digitale şi a infrastructurilor inteligente din România. Cu aproape 2.800 de experţi în huburi regionale, centre de cercetare-dezvoltare şi entităţi de producţie, Siemens îşi propune să continue transformarea sustenabilă a României. Compania se implică şi în formarea noilor generaţii de ingineri, prin programe şi investiţii consistente în educaţie.

     

    Care este ţelul dvs. în ce priveşte mandatul pe care îl aveţi în prezent?

    Ţelul Siemens România este de a aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea tehnologică şi sustenabilă a ţării. Compania noastră a realizat proiecte majore, care au modernizat şi digitalizat infrastructura energetică, industrială, de clădiri şi de transporturi a României şi va continua să dezvolte soluţii de succes. De altfel, impactul Siemens în ţara noastră nu înseamnă doar realizări şi echipe bine pregătite, ci include şi oferirea de know-how şi tehnologie, pregătirea profesională a specialiştilor proprii şi a reţelei de parteneri, soluţiile şi echipamentele de ultimă oră, alături de investiţii, implicarea în comunitate şi colaborarea pe termen lung cu universităţile tehnice.

    Care este parcursul dvs. profesional? Care au fost momentele cheie?

    De 20 de ani am contribuit la succesul Siemens România, alături de echipe de profesionişti de care sunt mândru. Din 2022 sunt CEO-ul acestei organizaţii solide, pregătite cu soluţii tehnologice inovatoare pentru transformările digitale şi de sustenabilitate care ne impactează la nivel mondial. Conduc în acelaşi timp şi divizia locală  Digital Industries, formată din profesionişti în vânzări, inginerie şi proiecte de automatizări. Anterior, am activat în domeniul petrolului şi gazelor, în cadrul unor proiecte de impact.

    Care credeţi că sunt cele mai importante atribute ale unui lider?

    Mai ales în contextul schimbărilor continue generate de tehnologie şi inteligenţa artificială, este importantă capacitatea de a fi flexibil în faţa schimbărilor. De asemenea, cred în învăţare continuă, şi nu doar din perspectiva cunoştinţelor tehnice. Şi nu în ultimul rând aş menţiona capacitatea de a uni şi motiva echipele, pentru performanţă în business şi impact în comunitate.

    Ce stil de leadership aveţi? Există momente sau persoane care au influenţat, de-a lungul timpului, acest stil de leadership?

    Proiectele pe care le-am realizat şi echipele valoroase pe care le-am încurajat să se dezvolte sunt o mărturie a implicării mele, ca lider. Apreciez şi susţin participarea activă şi responsabilitatea, deschiderea şi capacitatea de adaptare la desele schimbări din mediul extern. De-a lungul vieţii m-au inspirat mai mulţi mentori, care au avut în comun pasiunea pentru oameni şi tehnologie.

    Care sunt reperele esenţiale ale afacerii Simens pe plan local în prezent?

    În 2025, Siemens România marchează 120 de ani de inovaţie continuă pe piaţa locală, un parcurs început în 1905, când erau înfiinţate în Bucureşti Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonimă şi un atelier de producţie. La doar un an de la deschiderea primei companii Siemens în ţara noastră, în 1906, au fost oferite primele echipamente Siemens Universităţii Politehnica din Bucureşti, ceea ce sublinia încă de pe atunci orientarea companiei către formarea unor noi generaţii de specialişti.

    Cu o prezenţă solidă la nivel naţional, Siemens se mândreşte în România cu aproape 2.800 de specialişti care activează în huburi regionale, unităţi de producţie sau centre de cercetare-dezvoltare.

    În România suntem specializaţi în furnizarea de soluţii şi produse de ultimă oră pentru sectoare variate precum industria, infrastructura sau transporturile.

    De exemplu, tehnologiile de digitalizare Siemens pentru tratarea apelor uzate au condus la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de diferiţi operatori pentru 7,5 milioane de români.


    Terminalul de cereale Comvex, Constanţa


    De asemenea, în contextul extinderii terminalului de cereale Comvex şi creşterii capacităţii de operare a cerealelor din portul Constanţa, echipele Siemens au oferit sisteme eficiente de automatizare şi digitalizare.

    Totodată, soluţiile inteligente Siemens pentru modernizarea substaţiilor electrice au fost alese de Chimcomplex S.A. Borzeşti. Flexibilitatea şi stabilitatea sistemului SCADA oferit şi robusteţea celulelor de medie tensiune reduc semnificativ riscul cu întreruperea alimentării.

    Nu în ultimul rând, am avut şansa să contribuim la protecţia pacienţilor şi a personalului medical din Centrul de Mari Arşi din Timişoara, prin intermediul unei platforme care integrează automatizarea şi controlul sistemelor de tratare a aerului.

    Cum promovaţi inovaţia şi drumul spre excelenţă al profesioniştilor din cadrul organizaţiei?

    Inovaţia este deja parte integrantă a tuturor proiectelor noastre şi constituie baza relaţiei cu clienţii şi partenerii noştri. În egală măsură, investim continuu în echipele noastre de profesionişti, care au un nivel ridicat de expertiză tehnică şi de management de proiect.

    Doresc să evidenţiez activitatea de cercetare-dezvoltare din organizaţia noastră, desfăşurată de specialişti în centrele din Braşov, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Echipele noastre dezvoltă soluţii hardware, software şi de automatizări pentru energie, industrie, mobilitate, sănătate şi e-business, la nivel mondial. Cercetăm şi inovăm în proiectări de circuite digitale, AI, analiză de date şi securitate cibernetică, susţinând transformarea digitală.

    Cum se traduce impactul Siemens pe plan local?

    Siemens a susţinut constant inovaţia şi dezvoltarea talentelor locale, iar organizaţia noastră a investit continuu în educaţie şi consolidarea capitalului uman, acordând burse în valoare de aproape 1.900.000 euro în ultimii 10 ani. De asemenea, compania noastră a oferit echipamente esenţiale studenţilor şi a realizat, alături de cadre didactice de specialitate, laboratoare cu tehnologie de ultimă oră pentru universităţi tehnice din principalele oraşe universitare ale ţării, alături de două laboratoare tehnice în Republica Moldova. Am dezvoltat un parteneriat pe termen lung cu Universitatea Naţională de Ştiinţe şi Tehnologie Bucureşti, care a acordat organizaţiei noastre o Diplomă de Excelenţă cu ocazia împlinirii celor 120 de ani de inovaţie Siemens în ţara noastră.

    De asemenea, în centrele de cercetare-dezvoltare Siemens România de la Braşov şi Cluj – Napoca se derulează programul Siemens Talents Hub. Acesta facilitează pregătirea practică a studenţilor şi colaborarea strânsă cu universităţi tehnice din România. Siemens Talents Hub oferă acces la tehnologii de ultimă generaţie, mentorat şi stagii de practică. În prezent 25% dintre angajaţii Siemens din centrele de cercetare-dezvoltare provin din acest program, iar 45% dintre mentorii şi trainerii din cadrul Siemens Talents Hub şi-au început cariera ca interni.

    Aceste cifre demonstrează impactul pe termen lung al investiţiilor Siemens în educaţie şi dezvoltarea tinerelor talente.

    Ce sfaturi aveţi pentru tineri la început de carieră?

    Cred în rolul esenţial al tehnologiei pentru accelerarea inovaţiei. De aceea mi se pare important ca noua generaţie să fie curioasă şi să asimileze temeinic cunoştinţe noi. Fără efort, rezultatele întârzie să apară. La fel de importantă este şi experienţa practică, participarea la proiecte care au o finalitate utilă pentru clienţi, sau în sens mai larg, pentru comunitate, pentru societate. Tinerii pot să-şi modeleze viitorul prin forţe proprii, iar atitudinea şi valorile pe care şi le asumă – punctualitatea, respectul, perseverenţa –  sunt extrem de importante.

    Apreciez în mod deosebit implicarea profesorilor din mediul universitar tehnic, faptul că încurajează pasiunea tinerilor de a deveni specialişti pasionaţi, mai ales în domeniul electric, al automatizărilor şi IT&C.


    Chimcomplex Borzeşti