BusinessMagazin

Blog

  • Banii existau. Ei s-au aplecat sa ii ridice

    M-a intrebat redactorul-sef al revistei cum vad evolutia antreprenorilor si a aface-rilor lor in aceasta perioada, in lumea noua de dupa lepadarea economiei centralizate. O vad ca pe o renastere. Romanii s-au scuturat atunci, in decembrie 1989, nu numai de un vis urat care a deformat realitatea, dar au dat de pamant si cu efectele sale – rutina, neesentialul si indiferenta. Au inceput sa evolueze; au muscat din viata cu foame, si-au umplut spiritul cu entuziasm si undeva, in mintea lor, au deblocat ecluza care le incatusa initiativa. 

    In primele zile ale noii epoci s-a produs o revelatie. Oamenii au constatat uimiti cat de mult timp au pierdut lamentandu-se, plangandu-se pe sine. Imi amintesc cand am revenit de la Toronto, pentru intaia oara, in tara, la Arad. Mergeam pe strada cu fratele meu si discutam despre ce se va intampla in continuare, ce trebuie sa facem, cum se vor descurca oamenii. I-am spus: „Nu vezi ca pe strada calcam pe un covor de dolari? In jurul nostru zac milioane de bancnote. Trebuie numai sa ne aplecam si sa le ridicam“. Asa cum noi ne-am aplecat, au procedat si altii. 

    A urmat descatusarea. 

    Afacerile au explodat intr-o tara cu un potential extraordinar, umbrit o perioada de legislatia incoerenta si incerta care a reglementat tranzactiile economice, fiscalitatea. Dar statul 

    si-a dat seama repede ca poate trai bine numai daca si cei care il sustin traiesc bine: a iutit pasul spre economia de piata si, o data cu asta, spre o legislatie eficienta. 

    Ca in oricare tranzitie, cei ce si-au asumat riscul au razbit. Ii respect pe acesti oameni pentru curajul lor: de la buticuri, standuri in piata, en-gros-uri cu citrice si dul-ciuri, cu piese de masini ori alimente, au facut pasi rapizi in fata. Marele lor merit este ca au stiut sa se dezica de politica banului la ciorap, cu care ii obisnuise sistemul precedent, si au investit in domenii esentiale inainte ca firmele multinationale sa apuce sa faca primii pasi spre Romania. Nu spun ca despre unele dintre privatizari presa a scris degeaba pagini critice; a existat si nod in papura. 

    Majoritatea oamenilor de afaceri s-au afirmat corect, prin evolutii spectaculoase, de la import-export la productie proprie. Au fost preluate fabrici dezastruoase, in care investitorii calcau pe cioburi de sticla si se plimbau prin hale neincalzite, fara geamuri, lasate de izbeliste, cu mii sau zeci de mii de angajati neplatiti, suspiciosi si furiosi, care scandau ca nu vor nici bani, nici valuta, ci locurile lor de munca, indiferent cat ar fi fost de neproductive, paguboase. Reusind sa treaca peste populismul lui „Nu ne vindem tara“, Romania a crescut relativ calm. Am ajuns, iata,  in 2004, sa avem cea mai importanta crestere economica din Europa, ceea ce nu e lucru de nimic! – ocolind colapsul bulgar si modelul rusesc de control al marilor afaceri. 

    Am observat ca, in general, romanii privesc cu usoara retinere businessman-ii de succes; dar ar trebui sa se raporteze la ei cu recunostinta, fiindca ei au adus in economia autohtona si, extrapoland, in viata sociala, reteta de succes a democratiilor occidentale: disciplina, ambitia, rigoarea, seriozitatea, parolismul si au reusit sa construiasca, din ruinele pe care le-au preluat, lideri de piata nationali. Au retehnologizat si au dezvoltat industria interna, depasind si ridiculizand conceptul ca industria romaneasca ar echivala cu un morman de fiare vechi. 

    Se vorbeste mult despre exemplele extraordinare din Silicon Valley; ati fi surprinsi – din povestea adevarata a majoritatii oamenilor de afaceri de succes din Romania s-ar putea scrie bestselleruri cel putin la fel de rasunatoare despre cum sa reusesti in viata pornind de la o idee si cu nimic in buzunar. 

    Sigur, se poate discuta si despre multe esecuri, intreprinderi falimentare, somaj, dar acestea nu sunt generate atat de un mediu neprietenos cat mai degraba de ma-nagement incompetent. Filosofia mea este ca orice afacere reuseste, daca o tratezi cu vointa, disciplina si atentie. Nu exista sa esuezi, daca vrei sa castigi! – aceasta este mentalitatea cu care am revenit in Romania dupa revolutie si pe care o intalnesc acum, tot mai des, la investitorii autohtoni.

    Am fost intrebat deseori cum se vede economia nationala, privita din afara. Seamana cu o copila nascuta in decembrie 1989: a intrat acum in al 16-lea an de viata, incepe sa faca ochi dulci, este tot mai atragatoare. Petitorii stau la rand la usa ei. O admira.   

    Zoltán Böszörményi este om de afaceri (a fondat compania de iluminat Luxten), poet si scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania

  • Oul Microsoft si gaina IBM

    Simplificarea tehnologiilor, integrarea acestora in conceptul de casa digitala si birou virtual, totul pe o infrastructura de comunicatii bazata pe Internet. Acestea sunt directiile in care se duc banii companiilor din industria de tehnologia informatiei si comunicatii. Scopul acestor investitii fost afirmat la CeBIT: vom cumpara, bucata cu bucata, casa inteligenta si biroul viitorului.

    Atunci cand iti intalnesti un prieten sau un coleg de birou in fiecare zi, timp de zece ani, abia mai remarci schimbarile pe care timpul le intipareste pe trasaturile acestuia. Doar cand privesti fotografiile din album vezi cu adevarat cum s-a transformat. Sa luam, de pilda, cazul unuia dintre cei mai apropiati si de nadejde colegi de birou ai fiecaruia dintre noi, PC-ul. In numai zece ani, s-a schimbat enorm. A slabit, a devenit mai agil, mai puternic, mai inteligent, dar noi parem sa nu vedem toate aceste schimbari, pentru ca ele s-au petrecut in timp, pe nesimtite.

    Cu numai zece ani in urma, tehnologia informatiei era obiectul unei revolutii tacute. Microsoft facea primul pas in a cuceri calculatoarele personale ale utilizatorilor din intreaga lume si computerele companiilor. Iar pasul se numea Windows ‘95. Mai tineti minte primul sistem de operare „cu fata umana“ al lui Bill Gates? Sa-l comparam cu Windows-ul de azi: e mult diferit si parca neschimbat. Dupa zece ani, e de o mie de ori mai inteligent, cu toate ca si-a pastrat aceleasi „apucaturi“ din tinerete, aceleasi vechi metehne care ne supara si azi. Da, e tot el, vechiul coleg de birou, care ne-a facut sa uitam de Netscape Navigator si sa folosim Internet Explorer-ul. Chiar asa: mai are cineva Netscape pe computer? Sau, mai degraba, suparati pe Windows, am apelat la nou-veniti ca Linux, Opera sau Firefox?

    Zece ani de colegialitate sunt suficienti, nu? – CV-urile altor tineri pretendenti la postul de asistent personal se cer citite. Pasim intr-o noua era, cea a convergentei. Producatorii din IT, cei din comunicatii si chiar fabricantii de electronice pentru acasa fac pace si afirma la unison: ne trebuie o singura lume a tehnologiei in care sa ne intelegem folosind un limbaj comun. „Avem nevoie de lucruri simple. Trebuie sa reducem complexitatea tehnologiei care ne inconjoara. Iar pentru asta e nevoie de standarde si platforme deschise pe care oricine sa poata dezvolta solutii si servicii.“ Acestea sunt cuvintele rostite timp de o saptamana la Hanovra – sub o forma sau alta – de aproape toti participantii la cel mai mare targ international de IT&C, CeBIT 2005. 

    Si pentru a ne convinge, si-au adus cu totii produsele care dovedesc ca asa stau lucrurile. Cu alte cuvinte, ne vom inghesui sa cumparam, bucata cu bucata, casa inteligenta si biroul virtual, si asta pentru ca „bucatile“ vor functiona impreuna perfect, cu ajutorul tehnologiilor deschise, promit producatorii. 

    Acum mai putin de o luna, la Cannes, companiile de telecomunicatii promiteau ca primele telefoane compatibile cu faza a doua a tehnologiei 3G vor fi gata in a doua jumatate a acestui an. Eroare de marketing, reparata in viteza. Ele au fost deja gata pentru CeBIT.

    „Am devansat lansarea terminalelor compatibile cu HSDPA (a doua faza a 3G – n.r.) intr-o incercare de a accelera comercializarea lor, pentru ca prevestim o era HSDPA mai devreme decat ne asteptam“, a afirmat Ki Tae Lee, presedintele Samsung Electronics, cu ocazia prezentarii la CeBIT a primului telefon 3,5G. 

    Da, e vorba deja de 3,5G, pentru ca industria telecom pare a fi lasat in urma, ca pe o amintire neplacuta legata de licentele pentru care au platit sute de milioane de euro, „epoca 3G“.  Care nu a ajuns inca in multe colturi ale lumii, printre care si Romania. Vitezele de transfer al datelor pe care a doua faza a tehnologiei 3G le va permite, vor anula in mare masura diferenta dintre liniile fixe si telefonia mobila, s-a afirmat la CeBIT. In fond, atat telefonul mobil, cat si liniile fixe vor apela la acelasi suport pentru comunicatii, Internetul. Drept urmare, convergenta se va produce de la sine. Nu mai trebuie sa mire ca unul dintre cei mai mari operatori, T-Mobile, divizia de comunicatii mobile a Deutsche Telekom, a anuntat la CeBIT ca isi va rascumpara divizia de Internet, T-Online, vanduta cu trei ani in urma. 

    Mai mult: nu peste multa vreme vom avea un telefon mobil bun la toate.

    Siemens, lider mondial in furnizarea de tehnologii si echipamente de telecomunicatii, s-a inscris in aceasta cursa. Tehnologia adoptata de germani, „Near Field Communication“ (NFC), va permite tuturor dispozitivelor sa comunice intre ele in mod securizat, fara a mai fi nevoie de parole de acces sau de navigarea prin meniuri complicate. Simpla apropiere la cativa centimetri a unui telefon mobil de un punct de acces, un bancomat sau o casa de marcat va permite, de exemplu, efectuarea unei tranzactii. Acest lucru este posibil prin intermediul identificarii cu ajutorul frecventelor radio (RFID), tehnologie folosita deja in supermaketuri, pentru citirea automata a etichetelor de pe produse.

    Granita dintre telefonul mobil, computerul personal si telefonul fix de la birou sau de acasa devine tot mai subtire. Dar daca am vorbit de Siemens, furnizor de echipamente si tehnologii pentru retelele de telefonie mobila, atunci, in spiritul convergentei, sa amintim de Microsoft, numarul unu mondial in software. De ce? Simplu. Chiar si Microsoft isi deschide platforma catre altii. Hi-Path, o tehnologie dezvoltata de Siemens pentru a permite comunicarea intre entitati total diferite – de exemplu, departamentul de creatie din Romania al unei firme care lucreaza pe platforma MacIntosh si cel de vanzari din Londra al aceleiasi firme, care ruleaza, sa zicem, servere Linux-, va fi incorporata in viitorul Office 2005 al Microsoft.

    Poate parea complicat, dar toate aceste eforturi vin din dorinta producatorilor si a furnizorilor de solutii sau servicii de a vinde. Diversitatea a devenit un obstacol in calea profitului. Prea multe servere, retele prea complicate, in care distributia de continut direct catre consumator a devenit aproape imposibila. 

    „Totul se misca in ziua de azi, dintr-o parte in alta, din diferite motive. Fie ca datele trebuie stocate in alt loc pentru a preintampina pierderea in caz de dezastre, fie ca se intampla fuziuni si achizitii iar informatiile trebuie transferate de la o companie la alta, asistam la un proces de virtualizare a informatiei“, spune pentru BUSINESS Magazin Dante Malagrino, Senior Marketing Manager pentru tehnologii si retele de stocare a datelor la Cisco Systems.

    „De data acesta, virtualizarea de care vorbim se va realiza pe standarde si platforme deschise, pentru a ajunge la acel «Sfant Graal» pe care il cauta lumea informaticii, automatizarea proceselor de comunicare a datelor, interoperabilitatea totala.“ Pentru a ajunge acolo, spun specialistii in IT, va trebui sa renuntam la produsele proprietare ale unei singure companii, fie ca e vorba de servicii, solutii software sau hardware. 

    „Trebuie sa simplificam managementul retelelor pentru a reduce cheltuielile de administrare a acestora“, spune Malagrino. Solutia pe care Cisco o propune in domeniu este un modul care va permite oricarei retele sa simplifice modul de comunicare a datelor. Echipamentul va reduce costurile de administrare a retelei, simplificand modul de comunicare in interiorul acesteia. „La nivel de infrastructura, este similar cu ceea ce a realizat limbajul deschis XML pentru partea de programare. Functioneaza in mod similar“, a adaugat Dante Malagrino.

    De fapt, asa cum programarea in XML a deschis platforma Microsoft Windows catre alte sisteme de operare, in mod similar, echipamentul propus de Cisco va deschide retelele pentru schimbul de informatii cu alte echipamente si va simplifica comunicarea intre computere si servere. Eforturile comunitatii IT &C nu sunt intamplatoare. Ele ar trebui sa ne duca nu numai spre casa digitala – in care putem programa emisiunea preferata doar prin SMS – ci si spre biroul virtual. 

    Sunt dispuse, insa, companiile sa cheltuie bani pe o noua generatie de echipamente, care sa permita angajatilor sa comunice de oriunde catre oricine, folosind produse diferite dar care sa fie compatibile intre ele?

    Nu cumva ne grabim cu revolutia convergentei in domeniul IT asa cum companiile din telecom s-au grabit acum trei ani sa adopte tehnologia 3G? Ar trebui sa facem pasul acum, sa adaptam intreaga infrastructura a unei afaceri pentru a face fata noului val?  „Intreprinderile mici si mijlocii europene nu au planuri mari in ceea ce priveste imbunatatirea infrastructurii IT pentru acest an“, crede Manuel Angel Mendez, analist la Forrester Research. Potrivit studiilor Forrester, numai 18% dintre acestea au in plan schimbarea computerelor din cadrul firmei cu unele mai performante.

    In opinia lui Mendez, situatia din piata nu se suprapune planurilor exprimate la CeBIT de marii jucatori din IT. 

    „Companiile europene vor continua sa cumpere servere sau medii de stocare HP iar Cisco va ramane liderul furnizorilor de echipamente de retea“, crede analistul de la Forrester. „Uneltele de lucru ale companiilor medii si mici vor purta in continuare semnatura Microsoft.“

    Pana cand dilema va fi rezolvata iar biroul virtual va face parte din afacerea fiecaruia, consumatorul de rand ramane principala tinta a expozantilor de la CeBIT pentru acest an.  Sony Ericsson a batut moneda pe primul telefon-walkman. Samsung, pe primul telefon mobil cu camera de 7 megapixeli ori pe cel cu hard disk de 3GB (adica o capacitate de stocare de 200 de ori mai mare decat mobilele actuale) iar Siemens pe telefoanele fara fir care controleaza toate dispozitivele electronice. Logitech, lider in domeniul accesoriilor pentru PC-uri, spune ca mouse-ul de la calculator va deveni telecomanda pentru TV, calculator si reteaua de acasa. Toate acestea nu inseamna altceva decat faptul ca, inainte de a convinge managerii companiilor ca noile tehnologii le vor schimba afacerea, producatorii stiu cine trebuie convins mai intai: omul din sufragerie.

    „Internetul de mare viteza a devenit deja o realitate chiar si in Europa de Est. Mai trebuie doar sa conectam dispozitivele intre ele, prin Internet fara fir“, spune Josef Forer, director de management pentru Europa Centrala si de Est la Siemens. „Exista chiar si in Romania destui oameni cu posibilitati financiare care sa isi doreasca o casa digitala“, a declarat el pentru BUSINESS Magazin.

    Pana la urma, CeBIT e un targ, iar cei peste 6.200 de producatori si furnizori au venit aici pentru a vinde, nu pentru a dezbate curente si tendinte in tehnologie. Nu de putine ori, sperantele acestora se leaga de pietele in ascensiune, precum cele din Europa de Est.  Predictiile analistilor pentru anul in curs arata o crestere a vanzarilor de telefoane mobile de circa 6%. „Noi credem insa intr-o crestere mai accentuata“, spune Ki-Tae Lee, presedintele Samsung. „In 2005 vanzarile se vor cifra intre 700 si 710 milioane de unitati.“

    Chiar Siemens isi leaga sperantele diviziei de telefoane mobile inclusiv de pietele emergente. „Telefoanele pe care le-am lansat vin sa infirme zvonurile vehiculate privind o eventuala vanzare a diviziei noastre de telefoane mobile. Pe de alta parte, restructuram intern divizia si reducem costurile“, spune Forer. „Nu excludem insa un parteneriat cu un alt producator“, admite acesta. Producatorul german a anuntat ca va reduce cu aproximativ un miliard de euro bugetul de cheltuieli.

    Pentru a-si consolida pozitia sau a creste vanzarile, nici o nisa de piata nu mai e prea ingusta pentru producatori. 

    La CeBIT, Nokia a anuntat implementarea unui proiect pilot privind distributia de programe de televiziune direct pe telefonul mobil. 500 de utilizatori finlandezi ai noului Nokia 7710 pot receptiona deja MTV, CNN, BBC World, Euronews, Eurosport, ViVa Plus si Fashion TV. Fie ca e vorba de telefonul mobil, de liniile fixe, de reteaua companiei sau cea de acasa, lumea IT&C se misca intr-o singura directie: uniformizarea si standardizarea, pentru a face pe plac consumatorului, satul de atatea dispozitive care nu se mai inteleg intre ele.

    Intrucatva, CeBIT 2005 a insemnat doar o jumatate de raspuns si reafirmarea dilemei vechi de cand lumea. Ce punem mai intai: oul sau gaina? Adica ar trebui sa dispara granita dintre PC, telefon si video-audio player pentru ca sa avem programe comune capabile sa ruleze pe orice dispozitiv sau ar trebui sa avem intai programele ca granita sa dispara?

  • Schimbarea la fata a mobilului

    Dupa ani de zile in care au alergat in aceeasi directie, catre telefoane mobile cat mai mici, cu ecrane color si camere digitale cat mai performante, producatorii mondiali de top au ajuns intr-un punct in care trebuie sa gaseasca metode noi, tot mai originale, pentru a continua sa-si creasca vanzarile.

    Unii producatori inventeaza telefoane mobile bazate pe linii „de fashion“, ce par desprinse din garderoba manechinelor care defileaza pe catwalk, altii cauta sa puncteze la impresia artistica si investesc in tastaturi si ecrane cu stil. In schimb, asiaticii continua sa parieze pe avansul tehnologic pe care l-au luat fata de restul lumii, pentru a-si mentine sau chiar mari cota pe o piata extrem de competitiva ce a masurat 674 de milioane de telefoane mobile vandute anul trecut. Care va fi strategia castigatoare?

    In Romania, tehnologia continua sa fie importanta pentru cumparatori, insa si componenta de stil si design a aparatelor incepe sa conteze din ce in ce mai mult. Piata autohtona este foarte aproape de acel punct critic, in care doar realizarile tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane, a declarat pentru BUSINESS Magazin Razvan Petrescu, account manager la Nokia Romania. „Desi serviciile solicitate sunt inca din categoria celor de baza – vocea si SMS-ul fiind cele mai frecvent utilizate – apetenta pentru terminale expresive, care traduc vizual personalitatea utilizatorului, este deja un fenomen“, a spus Petrescu.

    Consumatorii romani continua totusi sa ramana foarte influentati de pret, precum si de caracteristicile tehnice de baza – cum ar fi durata de viata a bateriei – atunci cand aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola Romania. Insa pe piata locala exista o pronuntata tendinta de crestere a interesului pentru telefoanele cu clapeta, asa- numitele „clamshell“, pentru telefoanele cu stil, cu un design care sa se apropie cat mai mult de personalitatea utilizatorului, este de parere Maranca. „Cred ca ne apropiem cu viteza de momentul in care designul si caracteristicile tehnice vor fi deopotriva de importante in luarea deciziei de cumparare.“

    Aceeasi idee este sustinuta si la nivel international. „Atunci cand tehnologia din telefoanele mobile incepe sa se stabilizeze, trebuie sa incepi sa te gandesti la alte elemente, precum designul“, comenteaza Ben Wood, analist la compania de cercetare a pietei Gartner. „Doar tehnologia nu mai este de ajuns. La un moment dat, cursa umar la umar de a construi o camera cu 3, 5 sau 15 megapixeli devine irelevanta.“

    Ecranul color si camera digitala au devenit deja componente standard in majoritatea aparatelor care se vand pe marile piete din Statele Unite, Europa, Coreea sau Japonia, asa ca acum producatorii incearca sa ghiceasca viitoarea strategie care va pune pe jar cumparatorii. Iar optiunile intre care au de ales nu sunt putine.

    Mai multi producatori, printre care liderul mondial Nokia, dar si Sony Ericsson sau Motorola, s-au decis sa incerce piata cu telefoanele capabile sa redea muzica digitala. Tinta este nu foarte usor de atins: spargerea cvasi-monopolului instituit de Apple cu playerul sau digital iPod si reorientarea consumatorilor catre telefonul mobil, care are avantajul ca poate fi folosit, pe langa ascultarea de muzica, si la tot felul de alte lucruri – convorbiri, mesaje text si MMS-uri, fotografiere, filmare.

    Oficialii companiei Nokia sunt de parere ca anul acesta, muzica va deveni „mobila“. Iar fenomenul nu va ocoli Romania, spune Razvan Petrescu, account manager al filialei autohtone a companiei finlandeze. „In Romania si in lume, in general, oamenii isi doresc sa raspunda convergentei tehnologice – pentru ca este mai confortabil. Muzica pe telefonul mobil este o tendinta care va fi preluata, pastrand proportiile, si in Romania, asa cum s-a intamplat cu toate celelalte tendinte internationale“.

    Directia in care se indreapta piata mondiala este clara – telefoanele mobile vor asigura o experienta multimedia totala, spune si Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola Romania. „Atunci cand achizitionezi un nou telefon mobil, poti fi interesat in mod deosebit de muzica, filme, spoturi video, jocuri sau fotografii. Le poti avea pe toate intr-un singur instrument – telefonul mobil“. In lume sau in Romania, acesta este viitorul: mobilitatea fara limite in comunicare, este de parere Maranca. 

    Problema actuala a telefoanelor mobile in lupta cu playerele digitale – lipsa unui hard disk incapator – este pe cale de a fi rezolvata, spun specialistii. Primele telefoane cu hard disk sunt asteptate in curand pe piata internationala, ca sa nu mai vorbim de mobilele cu card de memorie flash, dintre care unele pot stoca pana la 1GB, echivalentul a aproximativ 250 de melodii.

    „Lucram pe segmentul hard disk-urilor miniaturale si vom prezenta in curand niste echipamente foarte interesante“, a spus recent Jonas Guest, vicepresedinte al diviziei de divertisment de la Nokia.

    „Linia care separa lumea Internetului si lumea wireless va deveni din ce in ce mai neclara in urmatorii ani“, sustine si Ted Cohen, vicepresedintele companiei de dezvoltare si distributie muzicala EMI. Compania ofera in prezent un catalog de 200.000 de melodii, disponibile pentru descarcare contra cost atat pe PC cat si pe telefonul mobil. „Pe cat de important este astazi sa te poti conecta online prin intermediul PC-ului, pe atat de important va fi sa poti face asta prin telefonia mobila 3G sau alte tehnologii wireless“, este de parere Cohen. „Scopul nostru este sa transformam muzica intr-o experienta continua si permanenta.“

    Argumentele producatorilor de telefoane si ale partenerilor sunt completate de ideile stilistilor, care pun in practica noi concepte de design pentru a face telefoanele sa iasa in fata pe o piata din ce in ce mai aglomerata. Motorola, de exemplu, a prezentat recent telefonul ultra-subtire Razr, care a obtinut deja cronici bune in publicatiile de specialitate, iar Nokia a introdus, acum cateva luni, o gama de telefoane cu designul desprins din stilul anii ‘20. Esteticul inseamna insa ceva mai mult decat un aparat cu muchiile altfel rotunjite. Un design este reusit atunci cand utilizatorul are acces simplu si rapid la serviciile de telefonie mobila si la Internet, in orice loc s-ar afla, afirma ori de cate ori are ocazia Ed Zander, director executiv al companiei americane Motorola.  

    Nu tehnologia, ci simplitatea este una dintre regulile de baza la Motorola, a spus Zander in cadrul evenimentului 3GSM desfasurat recent la Cannes. „Daca as face un zoom de la 3 kilometri inaltime, as vedea oameni cu laptopurile in brate care folosesc doar e-mailul, calendarul si intra pe Internet. Cam asta-i tot ce le trebuie“. Presedintele companiei rivale Sony Ericsson, Miles Flint, pare sa fie de acord cu ideea: „Si eu sunt unul dintre cei care viseaza sa poata pleca de acasa fara computer“.

    Totusi, in opozitie cu incercarile lor de a se diferentia, producatorii au de infruntat o cerinta fundamentala: tehnologia de baza trebuie sa ramana identica cu a concurentei, pentru ca telefoanele au nevoie sa se conecteze in comun la retelele wireless si sa poata folosi aceleasi servicii mobile, avertizeaza analistii.

    „Electronicele pentru consumatorii individuali sunt o industrie oarecum inspaimantatoare, pentru ca se bazeaza in intregime pe standarde tehnologice. In final, o diferentiere esentiala se poate face numai din punct de vedere estetic“, spune Ben Wood, de la Gartner. Insa nu toti producatorii sunt de acord ca tehnologia este o miza depasita. In timp ce Nokia, Sony Ericsson si Motorola au anuntat diverse acorduri pentru instalarea de software care sa le permita sa intre pe piata telefoanelor-playere muzicale, rivalii sud-coreeni Samsung si LG investesc in linii noi de productie pentru display-uri mai clare, camere si boxe audio mai performante si telefoane mai mici.

    Samsung, de exemplu, a prezentat recent cateva noi modele miniaturale pentru serviciile de telefonie 3G precum si telefoane cu display-uri care se rotesc, numai bune pentru viitoarele servicii de televiziune digitala, spun specialistii. „Chiar in deja banalul design cu clapeta, chiar intr-un telefon cu parti culisante, diferentele se pot vedea. Calitatea display-ului, sunetul surround. Oamenii le recunosc si sunt dispusi sa plateasca suplimentar pentru ele. Acesta este modul in care vrem sa ne diferentiem“, a spus un oficial de top al Samsung.

    Si LG, producatorul cu cea mai rapida crestere la nivel mondial, pariaza pe inovatie in productia de telefoane si isi indreapta atentia mai ales spre cipurile care echipeaza telefoanele de mici dimensiuni, compatibile cu 3G. „Am facut mari investitii in 3G. Nu vrem sa mai intram in competitie pentru 2G (n.r. – tehnologia GSM). Vrem sa trecem la urmatorul nivel, care este 3G-ul si televiziunea pe mobil“, a declarat directorul de operatiuni pentru Europa al LG, James Kim.

    Strategia pare sa dea roade. LG a vandut in Europa 6 milioane de telefoane anul trecut, fata de 1,35 milioane cu un an inainte. Dintre acestea, mai mult de jumatate au fost telefoane 3G, spun oficialii companiei.

    Totusi, investitiile in tehnologie, stil si atitudine trebuie sa tina cont de context. Iar sociologii avertizeaza ca in prezent ne aflam intr-o perioada de tranzitie, in care rolul jucat de telefonul mobil in viata posesorului se schimba profund. Mobilele au devenit astazi accesorii esentiale, fara de care majoritatea dintre noi nu mai putem pleca de acasa. Ce inseamna astazi telefonul mobil pentru posesorul sau? Raspunsul, in varianta simpla, este: „inseamna mai mult ca oricand“. Relatia dintre om si mobilul sau se afla intr-un proces permanent de schimbare de cativa ani incoace, spun specialistii. „In urma cu cativa ani, era suficient sa functioneze“, afirma cercetatorul Michael Hulme, citat de BBC. „Astazi insa, suntem intr-un proces de tranzitie catre stadiul de dependenta atat de acuta incat daca ne pierdem mobilul, incepem sa ne simtim izolati de grupul nostru de prieteni, izolati de persoanele pe care le cunoastem. N-ar fi exagerat sa spunem ca ne simtim handicapati.“ 

    Pe de alta parte, mobilul este si o unealta foarte buna de control. „Folosim telefonul mobil pentru a ne tine sub control relatiile cu ceilalti, putem sa decidem modalitatea prin care ceilalti intra in contact cu noi si, din ce in ce mai mult, filtram informatiile care ajung la noi“, spune Hulme.

    In plus, pe masura ce telefoanele devin tot mai sofisticate si cu mai multe functii incluse, ele se constituie in modalitatea perfecta de a „evada“ de la problemele cotidiene. Michael Hulme spune ca una dintre explicatiile faptului ca mobilele au un succes atat de mare este capacitatea lor de a ne „teleporta“ din locul unde ne aflam fizic.

    „Ne pune in legatura cu un alt spatiu, este un prieten de nadejde cu care vrem sa ne petrecem timpul, ca sa nu mai vorbim ca, prin intermediul jocurilor, putem extrem de usor sa evadam pentru cateva minute din locul in care ne aflam.“

    Iata, deci, care este explicatia fenomenului intalnit tot mai des in Asia: oameni stand la coada si jucandu-se pe telefon, spune cercetatorul britanic. „Ei nu-si doresc sa se afle acolo, stand la coada, asa ca sa joace un joc pe mobil este o alternativa foarte placuta.“ Este adevarat insa ca jocurile la purtator sunt mai mult o distractie a tinerilor, spun specialistii. Mai ales adolescentii sub 15 ani sunt printre cei mai dornici sa experimenteze noutatile care apar in lumea telefoanelor mobile. Ei sunt grupul social care a crescut cu computerul in imediata vecinatate, iar asta ii face sa vada lumea informatica de astazi oarecum cu alti ochi. „Ei privesc echipamentele electronice ca pe niste unelte menite sa aduca date si informatii de undeva din lumea larga in imediata lor apropiere.“ Poate fi vorba de lucruri foarte simple, cum ar fi ringtone-uri sau imagini de fundal pentru telefonul lor, insa Hulme este de parere ca, pe masura ce acest grup social se maturizeaza, va cauta noi forme de a realiza acelasi lucru. „Cred ca ei vor folosi aparatele electronice pentru a se apropia cumva de lumea inconjuratoare, pentru a atrage lumea catre ei si a o rearanja si restructura direct pe ecranul telefonului lor.“

    Pana cand timpul va confirma sau nu teoriile sociologilor, producatorii continua cursa pentru cote de piata. Si cum ideile par sa nu le lipseasca, iata ca telefonul mobil este pe cale sa mai urce o treapta pe scara functionalitatii. 

    Simpay, o companie internationala de plata electronica, a dezvoltat un sistem prin care telefonul tine fara probleme loc de portofel. Cu conditia ca obiectele cumparate sa nu depaseasca pretul de 10 euro. Printre marii operatori europeni care s-au declarat incantati de idee se numara deja Vodafone, Orange, T-Mobile si Telefonica. 

    Sistemul celor de la Simpay va fi pus in functiune pentru prima data in vara acestui an, in Spania. La rand asteapta Marea Britanie si Belgia, programate pentru ultimul trimestru al anului. 

    Zilele banalului portofel par sa fie numarate. Nici playerul digital nu se simte prea bine. Unde se va opri din cuceriri micul telefon mobil?

  • TELEFONUL PORTOFEL

    Studiile demonstreaza ca oamenii sunt din ce in ce mai relaxati atunci cand vine vorba sa plateasca prin mijloace neconventionale, precum Internetul sau telefonul mobil.

    PLATA CU MOBILUL: Mai mult de un sfert dintre europeni sunt dispusi sa apeleze la plata cu telefonul mobil, conform unui sondaj facut de organizatiile britanice AT&Kearney si Judge Institute of Management Studies.

    FACTURI: 34% dintre cei chestionati de AT & Kearney si Judge Institute of Management Studies au spus ca sunt de acord ca produsele cumparate astfel sa fie trecute direct pe factura telefonica.

    70 DE MILIOANE: Numarul total al abonatilor celor sase operatori de telefonie mobila care au aderat la sistemul de plata mobila Simpay (Vodafone, T-Mobile, Orange, Telefonica, Proximus si Amena)

  • Cautarea video

    Aveti nevoie urgent de un scurt material video pentru urmatoarea dvs. prezentare de business? Sau vreti sa va distrati pur si simplu?

    „Scotocirea“ pe Internet face acum posibila si identificarea unor clipuri video – cea mai noua tendinta in industria motoarelor de cautare. Deja pe acest teren se duce o lupta intre Yahoo si Google. De data aceasta se pare ca va fi castigata de Yahoo. 

    La adresa www.google.com/video puteti gasi serviciul de cautare video oferit de Google, insa versiunea Beta (de incercare) nu se ridica la inaltimea asteptarilor pe care le avem de la liderul motoarelor de cautare. Comparat cu serviciile oferite de Google pana acum este inca imatur. Google News a putut fi utilizat in aceeasi zi in care a fost anuntat, desi mai este si acum etichetat Beta. Google Catalogs, Google Images si chiar Google Scholar au fost utilizabile la capacitati ridicate inca de la inceput, spre deosebire de acest Google Video, caruia ii lipsesc multe functii necesare si nu ofera linkuri catre clipuri video, rezultatele intoarse ducand indirect catre clipul sau show-ul cautat. Charlene Li de la Forrester Research a spus, de altfel: „Ultima inovatie Google probabil va dezamagi multi oameni“. 

    In schimb, serviciul de cautare Yahoo! pe care il regasim la adresa http://video. search.yahoo.com, aflat inca in faza de testare, ofera link-uri catre clipuri video, rezultatele fiind afisate asemanator celor returnate la cautarile de imagini, si in plus dispunem de sectiuni de safe search, rafinare a cautarii, preferinte si ajutor pentru cautarea video (ultimele doua optiuni le regasim si la serviciul de cautare video oferit de Google).

    Pe langa Yahoo, o intensa concurenta in materie de cautare video sunt companiile mici, care au tehnologii foarte bune, spre exemplu: BlinkX (creat special pentru utilizatorii de conexiuni broadband si care ofera cautari in continut video si intr-o retea de trusturi de presa precum BBC, CNN, Reuters sau NBC) care poate fi accesat la adresa http://emea-search.blinkx.com sau SingingFish (http://search.singingfish.com) care ofera o mare varietate de formate, sortare dupa marime sau durata. 

  • Afla ce spun clientii despre afacerea ta

    Intr-o lume in care tehnologia se schimba aproape de la zi la zi este esential sa fii bine informat despre un produs sau un serviciu atunci cand deschizi portofelul.

    De cealalta parte, responsabilii companiilor producatoare, ai distribuitorilor sau ai firmelor care ofera servicii trebuie sa stie in timp real ce parere au clientii lor. Cel putin asa se intampla in America.

    Pe aceasta idee functioneaza site-ul www.epinions.com, loc unde toata lumea poate sa isi spuna parerea despre echipamentul electronic pe care l-a folosit sau l-a cumparat, despre cartea pe care a citit-o sau filmul pe care l-a vizionat. De remarcat ca Epinions nu cenzureaza si nici nu modifica mesajele utilizatorilor. 

    Site-ul a fost format in perioada de glorie a Internetului, in 1999, de un grup de pasionati ai Internetului care detineau functii importante la companii majore precum Yahoo, Netscape si Excite. Pagina principala are motor de cautare pentru a descoperi rapid informatii despre produsul dorit, iar opiniile sunt impartite in categorii bine definite si usor de accesat. In total sunt afisate 12 categorii mari (de la auto pana la computere si de la electronice pana la carti), cu zeci de subcategorii fiecare, plus o sectiune suplimentara cu topicuri precum „Educatie“, „Finante“, „Sport“ sau „Restaurante“. 

    Fiecare subcategorie prezinta produsele, ordonate in functie de marca, pret, specificatii tehnice sau mod de utilizare (pentru afaceri, personale sau pentru familie). Fiecare produs primeste o nota generala, respectiv media notelor acordate de fiecare utilizator, pe o scara de la unu la cinci. 

    Epinions.com mai are o calitate: poti sa identifici rapid raportul calitate/pret a unor marfuri de larg consum. Chiar daca preturile din Occident nu au intotdeauna echivalent pe piata romaneasca, site-ul este util pentru stabilirea punctelor tari si slabe ale fiecarui produs si pentru a alege cel mai nimerit echipament din multimea de oferte care sufoca piata.  

  • Lectie indiana de afaceri

    Ascensiunea indianului Lakshmi Mittal de pe locul 62 pe locul 3 al bogatilor lumii este o lectie pentru orice manual de afaceri. Lectie care nu trebui sa lipseasca nici romanilor care au facut cateva milioane de euro si cred ca au cucerit lumea.

    Cat de inovativa ar fi, o afacere devine veche dupa 2 – 3 ani, fiind imitata rapid de concurenta. Instabilitatea factorilor care influenteaza business-ul mondial este atat de mare incat anul viitor poate fi considerat deja „pe termen lung“. Astfel, companiile sunt condamnate sa fie mereu cu un pas inaintea pietei. 

    Sunt trei fraze care sintetizeaza, pe scurt, ideile unei carti de business pe care am frunzarit-o de curand si care exagera apocaliptic viteza schimbarilor din afaceri. La putin timp dupa ce am renuntat la carte fara a fi total de acord cu teoriile sale, citesc topul Forbes al celor mai bogati oameni de afaceri din lume si vad ca Lakshmi Mittal a ajuns sa detina a treia avere mondiala. Asta dupa o ascensiune mai mult decat spectaculoasa: in 2004, indianul a sarit de pe pozitia 62 pe locul trei, cu o avere estimata de revista Forbes la 25 de miliarde de dolari.

    Surpriza este adusa atat de amploarea saltului cat si de sectorul in care Mittal si-a facut averea: siderurgia. Nu stiu cati dintre profesorii de business au sesizat, insa avem de a face aici cu un caz de manual: o industrie veche de 200 de ani, abandonata de multi intr-o era a avalansei de tehnologii noi, imbogateste un om care a profitat de dezinteresul general pentru a cumpara ieftin si a construi un imperiu. Imperiu care, dupa o ascensiune discreta si contestata de multi ca model de afaceri, a stralucit in toata splendoarea lui anul trecut. Cand dublarea pretului otelului la nivel mondial a lasat in conturile grupului un profit de 4,7 miliarde de dolari, triplu fata de 2003. Iar pozitia pe care Mittal Steel o are in prezent pe piata mondiala (este primul dintre competitori si creste) arata ca averea indianului nu este un balon de sapun. Spre deosebire, de exemplu, de cea a lui Warren Buffett (locul doi, cu 44 miliarde de dolari), care poate scadea rapid in cazul unei crize a pietelor de capital vestice, unde americanul este puternic expus.

    Cum a ajuns Mittal in compania selecta a lui Buffett si a lui Bill Gates, liderul topului? Cu o strategie de 2 – 3 ani si o migratie rapida a capitalului dinspre o afacere catre alta, cum recomanda cartea mentionata mai sus? Nicidecum, desi ideea de a renunta la afacerile mature pentru cele promitatoare, care abia se nasc, da si ea rezultate uneori. Mittal a ajuns in top pentru ca are calitati pe care eu personal le remarc din ce in ce mai rar la oamenii de afaceri de aiurea, dar si din Romania: este tenace, cu picioarele pe pamant si gata sa accepte ideea ca subordonatii sai sunt la fel de importanti ca el. A avut o strategie pe douazeci de ani, a crezut in ea si acum este stapanul unei parti importante a siderurgiei mondiale.

    I-am intalnit personal, in urma cu trei ani, atat pe Mittal cat si pe cativa membri de top ai echipei sale de management. Pentru cineva care avea in cap imaginea miliardarului clasic, cu costume, ceasuri de zeci de mii de euro si aere feudale, intalnirea a fost un soc. Mittal era imbracat modest, vorbea si se purta aproape umil si evita cu incapatanare discutiile despre el. Sablon pe care se potriveau perfect si managerii sai. Atitudinea lor mi s-a parut aproape ireala intr-o lume in care manageri incompetenti (concediati ulterior cu prime de consolare de zeci de milioane de euro) sunt transformati – si au atitudine – de staruri TV. Sau intr-o tara, Romania, in care oameni de afaceri care au facut cateva milioane de euro aproape din greseala se autoconsidera guru ai business-ului. Nu am uitat ca indianul despre care am vorbit in acest editorial este acelasi cu extravagantul care a platit 50 de milioane de lire sterline pentru nunta fiicei sale.  

    Am decis sa scot insa in evidenta lectia pe care Mittal a predat-o, cu ascensiunea sa, tuturor oamenilor de afaceri din lume: nu e nevoie sa fii star media pentru a face miliarde, functioneaza si cu munca!

  • Partidul Corneliu Vadim Tudor si-a schimbat numele

    Ce inseamna pasul inapoi facut sambata de Corneliu Vadim Tudor si cui ii foloseste? Sunt o multime de scenarii si un singur lucru cert: PRM si liderul sau au probleme. Si nu de ieri, de alaltaieri.

    La ultimele alegeri, CV Tudor a obtinut mai putine voturi decat partidul care ar fi trebuit sa-i poarte numele. Din Vadim-locomotiva, s-a transformat in Tudor-franarul. Situatia e chiar mai neagra. Pentru PRM, cele 14-15 procente obtinute la ultimul scrutin tind sa devina un tel de neatins. Ultimele sondaje ii acorda abia o cota de 7-8%, sugerand o coborare vertiginoasa catre pragul electoral. 

    Iata de ce „sponsorii“ PRM au simtit nevoia unor schimbari. Deocamdata, de fatada. Pentru Corneliu Vadim Tudor, a inceput insa etapa toboganului. Rolul lui de tribun teribil s-a incheiat. Nu de maine. Dar pasul facut inapoi e decisiv. 

    Desi ramane cel mai bun produs al PRM, unul definitoriu chiar, Vadim este devorat de propria-i imagine. Pe care tot incearca, de mai bine de un an, s-o schimbe. Nu din convingere, ci din instinct de supravietuire. Insa nu tine. Atunci cand devii substantiv comun, nu mai ai cum sa dai inapoi. Nu-ti mai apartii. Aceasta este partea de drama omeneasca a intregii povesti. Cea mai putin interesanta. 

    Degeaba zice Corneliu Vadim Tudor ca nu s-a schimbat nimic. Ca presedintele de onoare, noua lui functie, inseamna mai mult decat cea de presedinte. Ca nu se va misca nici un fir de par in PRM fara stirea lui. Se amageste. Destul de docil, a facut ceea ce i s-a spus. Chiar daca se burzuluieste si se bate cu pumnul in piept ca tot el va conduce partidul si in continuare. E mica lui razvratire fata de o decizie care nu-i apartine, catre care a fost manat, cu fermitate. A primit un cartonas galben de la niste „sponsori“ care nu glumesc. Pentru ca politica se face cu mult sange rece. Povestea cu fetitele livrate lui Eugen Barbu a avut si ea rolul ei. Faptul ca CVT a primit prin vot certificat CNSAS cum ca n-ar fi facut politie politica n-a fost o stire de bine pentru el. Tradusa, stirea era alta: de data asta punem batista pe tambal, dar dosarul tau e gros si din ce in ce mai vizibil. Si ne-am cam saturat sa-l palmam. Nu ne mai folosesti. La revedere, drum bun!

    Asa ca, treptat, Vadim va ramane doar cu show-ul. Eventual, pe sticla noului sau post de televiziune. Un pretext hilar (aproape tot atat cat acela al nevoii intelectualului Vadim de a se apleca asupra unei lucrari de doctorat). E si o lipsa de idei. CVT a judecat simplist: si-a facut un partid plecand de la o redactie si o revista, de  ce n-ar putea sa-si refaca partidul plecand de la o alta redactie si o televiziune? E un pariu naiv, e jucaria care i-a mai fost lasata.

    Schimbarea denumirii partidului e, de asemenea, o amagire. Intr-un fel, PRM se distanteaza si de propria-i istorie. Renunta la doua simboluri, liderul si numele. Asta  echivaleaza cu o blasfemie pentru o formatiune cu discurs nationalist de sorginte comunista, bazat pe simboluri cat mai pompoase. Fara indoiala, nucleul dur va fi foarte derutat de toata aceasta tevatura. 

    Sa fie asta solutia pentru atragerea unui nou tip de electorat? As. Intr-o vreme in care polarizarea politica e tot mai mult un dat, este clar ca pentru romanii care ar vota, din convingere, o platforma populara crestin-democrata raspunsul este PPCD (PNTCD). Adaugarea cuvantului „popular“ in denumirea PRM pare, mai degraba, un gest disperat. Nu e nimeni atat de naiv in conducerea PRM care sa creada ca, de acum, cei din PPE vor spune OK, veniti de luati lumina populara crestin democrata.  

    Prin urmare, cea mai cu scaun la cap explicatie a mutarilor de sambata este aceea ca ea a fost facuta nu spre folosul PRM si a liderului sau, ci pentru altcineva. E de presupus ca, pentru partenerii politici ai PRM, aliantele prezente si viitoare vor fi ceva mai usor de oficializat de acum, mai usor de inghitit daca aceeasi Marie va purta acum un pic alta palarie. 

    Lui Adrian Nastase, de pilda, ii sunt nesuferite intrebarile despre sprijinul peremist, substantial si decisiv, acordat pentru obtinerea onorabilei functii de presedinte al Camerei Deputatilor. Cei din PSD, tot mai atenti la staiful european, nu pot ignora alaturarea de PRM, cu care fac acum opozitie in parlament, majoritati in consilii judetene si alte jocuri politice. Daca acest lucru nu poate fi schimbat, de ce sa nu se schimbe croiala aliatului?  Schimbarea nu are cum sa nu fie bine privita nici dinspre partea cealalta a esichierului politic. In contextul discutiilor despre fragilitatea majoritatii parlamentare a coalitiei de guvernare, presedintele Traian Basescu si liderii Aliantei PNL-PD vor putea sta de vorba mult mai relaxat cu reprezentantii noului PPRM. 

    La inceput, se va vedea de la o posta ca totul e o facatura, ca in spatele noului Corneliu (Ciontu) se afla vechiul Corneliu (cel hulit). Treptat, show-ul se va muta insa din Parlament in eter. Uneori, aparentele conteaza. „Sponsorii“ stiu de ce.

  • Inca o lectie din partea Bulgariei

    Recordul de investitii straine cu care s-au laudat guvernantii e de fapt un loc doi  in regiune, daca ne raportam la vecinii nostri. Anul trecut, bulgarii au atras investitii ce reprezinta 9,2% din PIB, iar romanii, de 5,6%.  

    La inceputul acestui an, autoritatile de la Bucuresti anuntau o crestere record a investitiilor straine in Romania. Datele statistice pareau sa le dea dreptate. Anul 2004 a adus 4,1 miliarde de euro capital strain. Spectaculos a fost si procentul cu care au crescut aceste investitii, comparativ cu 2003 – peste 140%. Romania parea, chiar, ca ar fi micsorat distanta care o separa de tari precum Cehia, Polonia sau Ungaria, considerate favorite in cursa pentru atragerea investitiilor straine. 

    E drept ca mai avem de recuperat fata de Polonia, unde, in 2003, strainii adusesera 4,7 miliarde de euro. Si la fel de adevarat este ca aceasta crestere spectaculoasa a fluxurilor de capital in Romania a avut ca principal motor privatizarile din sectorul energetic.  Sa lasam, insa, la o parte vanzarea societatii petroliere Petrom catre grupul austriac OMV, precum si a distributiilor de electricitate Banat si Dobrogea catre compania italiana ENEL. 

    Atunci constatam ca nivelul investitiilor ramane la aproape 2,5 miliarde de euro. Daca statul ar mai fi amanat cu un an trecerea in proprietate privata a acestor societati, cresterea nu ar mai fi fost la fel de spectaculoasa. Aceasta este o prima tema de gandire pentru guvernanti. Vom mai avea cu ce sa ne laudam cand se vor finaliza privatizarile din energie?

    Iar o a doua tema vine din comparatia cu vecinii nostri, bulgarii. E drept, Sofia a atras, anul trecut, numai doua miliarde de euro. Si, in plus, aceste investitii au insemnat, ca si in cazul Romaniei, vanzari de societati din sectorul energetic. 

    Intr-un clasament care are ca referinta, insa, Produsul Intern Brut (PIB), poate unul dintre indicatorii cei mai importanti de performanta economica, situatia prinde alte nuante.  Potrivit autoritatilor de la Sofia, nivelul investitiilor straine al tarii vecine a fost de 9,2% din PIB, cea mai inalta cota din Europa Centrala si de Est. Spre comparatie, recordul inregistrat de Romania anul trecut reprezinta numai 5,6% din PIB-ul tarii noastre.  Aceste date vin sa-l contrazica si pe Alexandru Popa, fostul presedinte al  Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS). El spunea ca o eventuala comparatie cu Bulgaria ar fi „depasita“. 

    Declaratie adevarata, daca ne raportam la sumele atrase de Romania (aproape de doua ori mai mari decat in cazul vecinilor nostri). Dupa comparatia cu Produsul Intern Brut, lucrurile se nuanteaza. Si revine in actualitate estimarea facuta, de data aceasta, de Consiliul Investitorilor Straini. Reprezentantii CIS erau de parere ca vom reusi sa egalam Bulgaria abia in urmatorii doi ani. 

    Ce au facut autoritatile de la Sofia si nu au facut guvernantii de la Bucuresti? Un singur exemplu. Anul trecut, Bulgaria a vandut o parte din distributiile de electricitate cu 700 de milioane de euro. Cel mai mic pret obtinut pe una dintre societatile de distributie a fost de 141 de milioane de euro. 

    Romania a vandul Electrica Banat si Dobrogea cu 112 milioane de euro. Aici trebuie sa tinem cont, insa, si de particularitatile celor doua privatizari. Bulgarii au vandut societati cu profit de ordinul milioanelor de euro, iar societatile romanesti abia daca aveau profit.  Media sumelor obtinute, pe consumator, ne lasa, din nou, pe loc secund. Bulgarii au vandut distributiile de electricitate cu 234 euro/consumator, iar noi, cu 221 de euro.

    Tara vecina reuseste, prin urmare, sa ne furnizeze noi lectii despre privatizare si atragerea investitiilor straine. In ce masura vom invata ceva din aceste exemple ramane de vazut.  Cert este ca mai avem la dispozitie doi ani pentru a ne pune la punct cu ceea ce inseamna mod occidental de lucru. Altfel riscam sa ramanem, din nou, in urma Bulgariei si sa asteptam 2008 pentru aderarea la Uniunea Europeana. 

  • Profi profita de Cora

    Doi mari retaileri – Profi si Cora – isi vor uni departamentele de achizitii. De fapt, aprovizionarea va fi facuta mai ales de Cora, pentru ambii. Motivele tin mai mult de performantele nemultumitoare ale Profi in Romania, decat de politica grupului.

    Profi si Cora sunt frati: divizii ale grupului belgian de retail Louis Delhaize. Dintre ei, primul care a incercat piata romaneasca a fost Profi, care a ales poarta vestica a Romaniei, in 2000. De-atunci a dezvoltat o retea de 19 magazine de discount plasate, preponderent, in vestul tarii. Cora a intrat pe poarta Capitalei, unde a deschis primul hipermarket in urma cu un an si un ceva. Tot in Bucuresti il va  deschide pe al doilea. Pana de curand, cele doua divizii ale grupului belgian aveau autonomie. Mai nou, s-a hotarat ca centralele de achizitie sa fuzioneze. In sine, nu este un lucru cu totul si cu totul neobisnuit, caci doar in Romania exista divizii separate pentru cele doua retele. Dar dincolo de alinierea la politica internationala a grupului, unirea celor doua departamente e, de fapt, solutia prin care se incearca repunerea retelei Profi pe roate.

    De la inceputul anului, Profi a inchis portile a doua magazine, cu toate ca anunta ca vrea sa deschida alte noua, tot in 2005, cu o investitie estimata de 2,7 milioane de euro. Totusi, inchiderile sunt semn clar ca ceva n-a mers bine. Fie ca magazinele inchise n-au avut „vad“, fie oferta n-a reusit sa „se pupe“ cu cererea, cert e ca undeva s-a slabit o veriga. Iar pentru redresare, primul pas a fost restructurarea departamentului de achizitii, incepand chiar cu directorul, care nu mai ocupa aceasta functie. Plusul categoric al unificarii  va fi puterea mai mare in negocierile cu furnizorii, cu mentiunea ca Profi isi va continua separat strategia de marci private. Sigur, experiente neplacute au mai avut si altii, in Romania, ca spaniolii de la Gamma care s-au si retras recent de pe piata, dupa ce au deschis doua magazine cash & carry, in Bucuresti si Pitesti. Dupa declaratiile reprezentantilor Gamma, Pitestiul nu era pregatit pentru un magazin de tip cash & carry asa ca l-au transformat in supermarket. Nici asa nu a mers. Ceea ce arata ca oricat de avida e piata – iar Romania e un loc bun de dezvoltare a retailului modern, daca ne gandim ca in 2004 reprezenta 20% din comert – exista totusi si pericole.

    Sa inchizi magazine in plin boom al retailului nu e numai dureros, dar pare bizar. Numai in ultima parte a anului trecut s-au inregistrat investitii record, de peste 150 de milioane de euro. Asa ca nu era timp de pierdut. Actionarii au decis ca trebuie sa „trateze“ partile care scartaiau la Profi. Nu de alta, dar abia de-acum o sa inceapa proba de foc pentru acest tip de magazin, caci s-au anuntat la bal pe segmentul discount si alti „jucatori“ – ca miniMAX DISCOUNT, Penny Market sau Plus. Nu trebuie uitata nici reteaua Albinuta, care desi a invadat doar Capitala, deocamdata, are un ritm de expansiune de invidiat: lituanienii au inaugurat nu mai putin de opt magazine in nici cinci luni. Pe segmentul discount mai activeaza si XXL, parte din grupul Rewe, care a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste, dar expansiunea, momentan, stagneaza.

    Altii, in schimb, abia isi iau elan, ca miniMAX, care va deschide in primavara acestui an trei magazine in regiunea sudica a tari, la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara ajunge la 750.000 de euro iar magazinele vor avea suprafete de vanzare de 1.000 mp, cu cate 100 de locuri de parcare.

    Dar Profi nu a abordat partea sudica a tarii decat prin magazinele pe care le-a deschis la Ploiesti in cursul anului trecut. Insa iata ca deja altii se gandesc sa le-o ia inainte. E adevarat ca miniMAX DISCOUNT vizeaza orasele mai mici decat cele pe care le-a abordat, pana acum, Profi. Obiectivul declarat al celor de la miniMAX sunt orasele cu peste 30.000 de locuitori, ocolite inca de marile concerne internationale. Planuri si mai mari are si Plus Discount, membra a grupului german de distributie Tengelmann, care a anuntat deschiderea, tot in primavara, a 15-20 de magazine dintr-un total programat de 120 de magazine.

    La randul lor, Plus Food Rom opereaza, sub sigla Plus, magazine in care se vand produse alimentare, de menaj si igiena, intr-o gama sortimentala de aproape 1.200 de articole.  Oferta este mica, daca o comparam cu Cora, care are 100.000 de produse pe rafturi. Dar reteta de discounter se bazeaza pe oferta limitata, la preturi mai mici decat cele practicate de alte formate de magazine.

    Pana acum, romanii nu s-au prea dat in vand dupa magazine de discount. Nu asa cum s-au „fanatizat“ dupa hipermarketuri de exemplu, format de magazin pe care cumparatorii l-au asimilat de parca il asteptau de-o viata. Ramane de vazut daca expertiza celor de la Cora va reusi sa redreseze schiopatatul Profi.