BusinessMagazin

Blog

  • Lakshmi Mittal ar putea reduce investitiile in combinatul de la Galati

     

    Declaratia a fost facuta la intalnirea pe care magnatul a avut-o pe platforma combinatului galatean cu sindicatele, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, Gheorghe Tiber, liderul Sindicatului Solidaritatea.

    Prezent, miercuri, pe platforma combinatului siderurgic galatean, Lakshmi Mittal le-a vorbit reprezentantilor sindicali de investitiile pe care intentioneaza sa le faca aici, spunand ca acestea ar putea fi puse in pericol de modul in care isi fac treaba propriii angajati.

    "Un alt coleg sindicalist, care nu face parte din «Solidaritatea», a pus o intrebare referitoare la diferenta de mentalitate dintre alti angajati ai Mittal, din alte tari, si cei de la Galati. I s-a raspuns, sigur, cu cuvintele in engleza, ceva de genul «ba, e diferenta mare, voi sunteti prosti, mai aveti o gramada de invatat». Asta a lasat de inteles. Si a mai spus ca daca nu se schimba mentalitatea el isi ia jucariile si pleaca. Traducerea a fost usor cosmetizata dar, voalat, a lasat sa se inteleaga ca poate muta investitiile in alta parte", a declarat Tiber.

    Pentru detalii, click aici

  • Mugur Isarescu ar sugruma consumul, Varujan Vosganian l-ar lasa liber

    Sectorul privat este vinovat pentru largirea deficitului extern la peste 14% din PIB anul acesta si pentru cresterile salariale peste productivitate care au alimentat inflatia, presa incita la majorari de preturi, iar BNR nu poate ancora asteptarile inflationiste in aceste conditii si nici nu mai poate recurge eficient la majorari de dobanda sau la masuri administrative pentru controlul consumului, se plange guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

    "Sunt rigori care trebuie respectate pentru a avea inflatie scazuta. Nu se poate sa ai doua indexari salariale pe an. Nu se poate sa ceri majorari salariale de 20% la o inflatie de 4-5% doar pentru ca exista decalaj de venituri intre Romania si Germania. Decalajul se regleaza prin cresterea productivitatii muncii. Castigurile de productivitate anterioare s-au mancat cu majorarile salariale", a spus ieri seful bancii centrale in dialog cu ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian, la un seminar financiar.

    Mai multe detalii aici

  • Grecii cumpara prin intermediar

    Grupul grecesc Marfin Investment, care detine si bancile Piraeus si Laiki, s-a aflat in spatele companiei Verano Motors, care a reusit sa cumpere RK Beograd, al treilea lant de magazine din Serbia.
    Intr-o licitatie organizata de Agentia de Privatizare si transmisa la televiziune, Verano Motors a oferit pretul de 360 de milioane de euro pentru 66,67% din actiunile RK Beograd, pretul de pornire fiind de 140 de milioane de euro.
    Andreas Vgenopoulos, vicepresedintele grupului Marfin, spune ca acesta isi popune sa ajunga cel mai mare proprietar de spatii comerciale din Serbia, achizitia RK Beograd fiind un pas important in atingerea obiectivului. In total, firma sarba achizitionata detine 239.679 de metri patrati de spatii comerciale in 34 de magazine. In tranzactie a fost inclus si Centrul de Afaceri si Distributie din Belgrad, care acopera o suprafata de 27 de hectare, precum si un supermarket si un depozit in Podgorica.

  • Mai multe tranzactii pe RASDAQ decat pe BVB

    Bursa de Valori Bucuresti a incheiat indecis sesiunea de tranzactionare, cu o crestere de 0,1% a indicelui, dupa ce a fost pe minus aproape toata ziua. Starea de expectativa se poate observa si in lichiditatea de numai 7,7 milioane euro pe piata principala, unde valori mai importante de tranzactionare a inregistrat doar Transelectrica (simbol TEL). Actiunea transportatoruluil de energie electrica a urcat cu 1,5% pe fondul unor operatiuni in valoare de aproximativ 2,5 milioane euro.
    Singurul element notabil al sedintei a fost iesirea SIF V Oltenia din actionariatul SMR Bals, societate care se ocupa cu constructia si repararea materialului rulant, prin vanzarea unui pachet de 1,27 milioane actiuni. SIF Oltenia a vandut la un pret de 14,7 lei pe actiune, valoarea totala a operatiunii fiind peste 5,5 milioane euro. Cotatia SIF V a incheiat ziua cu o scadere de 1,6%.
    Tranzactia a dublat suma operatiunilor efectuate pe piata RASDAQ la 10 milioane euro, depasind valoarea operatriunilor de pe piata principala.

  • IDC: Serviciile IT, o piata de peste 211 mil. euro in 2007

    Piata de servicii IT din Romania va ajunge anul acesta la peste 211 milioane de euro, conform unui studiu recent al IDC, in crestere cu 25% fata de 2006, cand valoarea pietei a fost de 169 de milioane de euro. "Cresterea mai mare comparativ cu cea inregistrata anul trecut, de 22,3%, poate fi explicata prin valul de investitii straine directe, dar si prin dezvoltarea economica a Romaniei de anul acesta, in contextul aderarii la UE", spune Calin Mirea, research analyst in cadrul IDC Romania.
    Conform studiului IDC, in 2006, principalii competitori pe aceasta piata au fost IBM, HP si Siveco, cele trei companii cumuland o cota de piata de 39%. In ceea ce priveste serviciile, cea mai mare parte a veniturilor totale ale pietei de anul trecut a apartinut serviciilor de integrare de sistem – 24,3%, urmate de serviciile de suport hardware si instalare cu 17,8% din piata si de serviciile software – 13,6%.
    "In urmatorii ani, cererea pentru servicii IT va creste puternic, mai ales in telecomunicatii si in sectorul financiar", spune Mirea. Iar cheltuielile companiilor cu serviciile IT vor creste in mod constant cu o medie de peste 18% in urmatorii cinci ani, potrivit studiului IDC.

  • Publicitari de import

    Cand publicitatea romaneasca era mica, strainii au venit in Romania sa ne ajute sa crestem. Intre timp insa am ajuns la etapa adolescentei si multi dintre expatii care erau in Romania in anii ’90 au plecat. Dar au venit altii pentru care piata romaneasca in crestere ofera oportunitati profesionale extraordinare. Si chiar si financiare, pentru ca de cele mai multe ori expatii sunt mai bine platiti decat romanii care ocupa functii similare.

    In agentiile de publicitate din Romania lucreaza in momentul de fata americani, britanici, italieni, nemti, francezi, sarbi, polonezi, canadieni sau brazilieni. In anii ’90 in industria locala erau foarte multi englezi si americani care, de fapt, i-au si invatat pe romani ce inseamna publicitate, dupa cum spune Liviu David, Creative Director al Next Advertising. Acum numarul expatilor este mult mai mic, iar majoritatea lucreaza in creatie si consultanta. "Pot veni persoane din orice colt al lumii, insa odata ajunse aici, se indragostesc iremediabil de Romania”, spune Radu Florescu, Managing Director la Saatchi&Saatchi.
    La Friends Advertising, Bojan Spasic este un caz un pic mai altfel. Acesta nu a fost angajat de Sorin Tranca (al doilea Managing Partner al agentiei), ci a fondat impreuna cu el o agentie de publicitate care era pe atunci 100% romaneasca. “Bojan nu era pentru mine un strain, in orice caz nu era un strain decat de diacritice. Ne-am inteles bine de la inceput, pe meserie, ca art-copy. Ne-am vazut, ne-am placut, ne-am luat”, isi aminteste Tranca. Pe atunci insa, tot Tranca mai spune ca “publicitatea nu era un balon de sapun fara continut cum e acum. Atunci stiai cumva de la inceput in ce te bagi, nu visai cai verzi pe pereti si Cannes si spoturi la Nike din prima”.
    In principal, motivele pentru care directorii unor agentii de publicitate romanesti prefera sa angajeze un expat sunt legate de calitatea muncii acestora. Unii au dorit o ridicare a stachetei, asa cum s-a intamplat in cazul GMP Advertising. “Avem nevoie sa ne raportam la cele mai inalte standarde, nu doar la noi insine. Noi, romanii, suntem inca adolescenti in ale comunicarii”, spune Felix Tataru, General Manager al GMP.
    Pentru Radu Florescu tot profesionalismul a fost cel care a contat cel mai mult. “Nu imi place sa spun ca am angajat un strain, am angajat un expert in domeniu, de care aveam mare nevoie. Eu nu ma uit la pasapoarte, ci la calitate si la profesionalism”, declara el.
    Pe lista calitatilor pe care le au expatii se mai adauga spiritul antreprenorial, profilul personajului, atitudinea si obiectivele sale personale, dupa cum precizeaza Radu Miu, General Manager al Mercury 360. ”Romania este o tara solicitanta si cred ca e nevoie de putin spirit de aventura, obiective clare si determinare pentru a veni aici si a face diferenta intr-o agentie, si, in general, pe piata”, mai spune acesta.
    Cat de important este background-ul cultural in procesul de adaptare al strainilor la piata romaneasca? Dupa cum spun directorii romani de agentii, acest aspect are o importanta relativa. Felix Tataru este unul dintre cei care cred ca valorile si cunostintele acumulate in tara natala au o importanta majora, declarand ca stie cazuri in care unii creativi au renuntat si au plecat din Romania dupa cateva luni.
    Si Sorin Tranca considera ca trebuie sa existe o compatibilitate culturala. “Conteaza destul de mult, in ultima instanta, am vazut creativi destul de buni veniti in Romania care nu s-au putut adapta. Cred ca eventualele probleme vin din doua directii: munca de creatie in Romania cere foarte multa viteza – fiindca n-am vazut inca un client care sa nu se grabeasca – iar mai apoi e vorba de contextul al multor agentii, unde un creativ de import e privit de multe ori cu reticenta unui

  • Royal Bank of Scotland a inceput evaluarea operatiunilor de la Bucuresti ale ABN Amro

    In ultima perioada, delegatii britanice au inspectat filiala de la Bucuresti a ABN Amro in cadrul unui proces de evaluare a activitatilor derulate.

    Carolyn McAdam, sefa departamentului de comunicare al RBS, afirma ca urmeaza sa aiba loc un proces de consultare cu autoritatile de reglementare si cu angajatii filialelor ABN Amro de pe mai multe piete din Europa si Asia.

    "Tranzactia de preluare a grupului ABN Amro ne creeaza o serie de optiuni foarte atractive pentru cresterea operatiunilor noastre de retail pe noi piete din Europa si Asia", a declarat Carolyn McAdam.

    Dintre filialele ABN Amro din regiune, cea din Romania este cea mai dezvoltata, in conditiile in care in ultimii doi ani a abordat si zona consumer banking, in timp ce pe celelalte piete a fost pastrata concentrarea pe corporate.

     

    Mai multe detalii aici

  • EXCLUSIV BM: Google is hiring

    Intr-o scurta vizita la Bucuresti, Michael Champlin, manager al produselor Google Apps, a avut intalniri cu oameni din online, furnizori de servicii de acces la internet, universitati si cu Bogdan Pencea, redactor al Business Magazin.

    Online, Google este prezent de multa vreme in Romania, prin popularul serviciu de cautare si aplicatiile lansate ulterior. Offline, Google este in Romania de nici macar un an, punctul de start fiind reprezentat de angajarea lui Radu Tudorache drept country consultant local si a companiei de relatii publice Synergy Communications pentru relatia cu cei interesati de activitatea companiei. Daca interesul nu a lipsit vreodata, disponibilitatea oficialilor Google pentru a discuta despre planurile in Romania a fost disproportionata. Pentru prima oara, un oficial Google vorbeste despre prezenta aici intr-o vizita in Romania si Business Magazin a incercat sa afle ce cauta acum Google, intr-un interviu exclusiv.

    BM: Sunteti primul manager Google care viziteaza oficial Romania.
    MC: Probabil da. Dar au mai fost vizite cu alte ocazii, cele pentru a sprijini eforturile noastre de recrutare in Romania. Avem un important centru pentru ingineri Google la Zurich si mai multe birouri pe tot cuprinsul Europei. Tot pentru ingineri avem centre in Norvegia, in Munchen si Londra. Crestem foarte mult si pentru a sustine dezvoltarea suntem implicati in parteneriate cu universitati locale. Chiar ieri eram cu Radu (Radu Tudorache, country consultant Google Romania) si la Politehnica, aici in Bucuresti, se poate vedea un panou publicitar pe care scrie "Google is hiring".

    BM: Microsoft, unul dintre concurenti, e foarte activ in recrutarea de talente in Romania si mai vizibil decat Google in acest proces.
    MC: E drept, dar suntem prezenti de putina vreme aici. Momentan ne construim biroul, prezenta locala. Acum avem doar o singura persoana si faptul ca nu suntem inca foarte vizibili e doar pentru ca suntem la inceput de drum. Asa s-a intamplat si in alte centre Google. Am inceput cu o persoana si la Zurich si la Munchen si acum avem o prezenta puternica acolo.

    BM: Ce urmariti acum, clientii companii sau utilizatorii obisnuiti?
    MC: Ambele. Daca te uiti la produsele noastre de pe piata romaneasca, pe de o parte avem multe produse localizate aici (traduse) ca motorul de cautare, Gmail si restul de produse destinate oricarei persoane si pe de alta parte avem acum lucruri ca Google Apps care nu sunt destinate direct indivizilor ci companiilor sau mediului academic.

    Cititi varianta integrala a interviului in numarul urmator al BUSINESS Magazin, care apare pe piata pe 7 noiembrie.

  • Noi metode de masurare a audientelor, de la 1 ianuarie!

    Numarul locuintelor in care sunt instalate aparate de masura va creste cu 20%. 1320 de familii vor reprezenta esantionul care va stabili cel mai urmarit post de televiziune.

    Actualul contract cu firma care face masuratorile de audienta expira pe 31 decembrie. De la 1 ianuarie, de acest lucru se va ocupa o alta firma. Aceasta aproape a terminat instalarea noilor aparate de masura, numite people-metre.

    Mai multe detalii aici

  • Un SRL care vindea bijuterii proiecteaza autostrada ‘prezidentiala’

    Proiectarea tronsonului de autostrada Moara Vlasiei – Ploiesti este realizata de o firma care, pana nu demult, se ocupa cu vanzarea bijuteriilor! Pe lista “minunilor” de la Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), performanta minusculei firme Primacons Group SRL e doar cea mai recent descoperita.

    Cum a fost posibil ca binecunoscutul consortiu de firme PA & CO, Euroconstruct si UMB Spedition sa cedeze proiectarea (si implicit vreo 7 milioane de euro) SRL-ului Primacons? In spatele tunului se afla omul de afaceri romano-american Michael Stanciu, a carui firma, Search Corporation, a realizat pe vremea lui Miron Mitrea studiul de fezabilitate pentru autostrada Bucuresti-Brasov.

     

    In 2006, dupa ce Ministerul Transporturilor a decis ca autostrada sa fie realizata in sistem DesignBuild (proiectare plus constructie atribuite printr-o singura licitatie), Michael Stanciu a “convins” castigatorii tronsonului Moara Vlasiei- Ploiesti sa cumpere proiectul de la el.

    Mai multe detalii aici