BusinessMagazin

Blog

  • MAI: 96 de infracţiuni la turul doi al alegerilor. O persoană a fost reţinută, alte 86 sunt cercetate

    Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, duminică au fost înregistrate 124 de sesizări privind săvârşirea unor fapte penale.

    “În urma verificărilor efectuate până în prezent, s-au constatat 96 de infracţiuni pentru care sunt cercetate 87 de persoane, una în stare de reţinere. Cele mai multe dintre aceste persoane sunt cercetate pentru coruperea alegătorilor, pentru că au votat de doă sau de mai multe ori şi pentru violarea confidenţialităţii votului. În toate cazurile, cercetările se fac sub coordonarea unităţilor de Parchet competente. Precizez că la alegerile din 2009, în cel de-al doilea tur de scrutin, s-au efectuat cercetări cu privire la 160 de persoane”, a spus Monica Dajbog.

    Persoana reţinută este bărbatul din judeţul Gorj care duminică a lovit un bătrân în apropierea unei secţii de votare.

    În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au fost sesizate 504 situaţii privind încălcări ale legii, de două ori mai puţine decât la alegerile din 2009, când au fost înregistrate 986 de sesizări. În urma verificărilor efectuate până în prezent, jumătate dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

    Dintre sesizările confirmate, 65 au fost contravenţii, pentru care s-au dat 16 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 32.600 de lei.

    Cele mai multe sesizări privind fapte contravenţionale au vizat continuarea propagandei electorale, consumul şi comercializarea de băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare şi sfătuirea alegătorilor cu privire la candidatul pe care ar trebui să-l voteze.

    “În urma analizei efectuate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, putem concluziona că alegerile pentru Preşedintele României s-au desfăşurat într-un climat general de normalitate, fără evenimente care să pună în pericol siguranţa cetăţenilor sau legalitatea exercitării votului”, a mai spus Dajbog.

    Purtătorul de cuvânt al MAI a precizat că, în ziua votului din 16 noiembrie, au fost organizate 513 filtre rutiere, cu 80 mai multe decât în primul tur de scrutin, fiind verificate 4.144 de autoturisme, din care 284 de autocare, 835 de autobuze şi 1.773 de microbuze. Poliţiştii au verificat respectarea prevederilor legale referitoare la transportul public de persoane, dar şi sesizările de turism electoral.

    Monica Dajbog a mai spus că, duminică seară, au fost asigurate măsurile de ordine şi siguranţă publică pentru 28 de manifestări publice, cele mai importante fiind în Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Constanţa.

    “Precizăm că la aceste adunări publice nu au fost înregistrate incidente în planul ordinii publice şi nu au fost dispuse măsuri sancţionatorii”, a arătat purtătorul de cuvânt al MAI.

  • UE, hotărâtă să lupte împotriva grupării Statul Islamic după decapitarea lui Peter Kassig

    “Asasinarea cu brutalitate a lucrătorului umanitar american Peter Kassig şi a unor militari sirieni este o nouă ilustrare a hotărârii Statului Islamic/Daesh de a-şi continua programul terorii”, a scris, într-un comunicat, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.

    “Toţi autorii încălcărilor drepturilor omului este necesar să dea socoteală. UE nu va precupeţi niciun efort pentru a atinge acest obiectiv”, a adăugat ea.

    “Suntem deplin angajaţi în lupta împotriva ameninţării reprezentate de către SI/Daesh şi alte organizaţii teroriste din Siria şi Irak împreună cu partenerii noştri regionali şi internaţionali”, a dat ea asigurări.

    Gruparea ultraradicală Statul Islamic l-a executat sumar, prin decapitare, pe ostaticul american Peter Kassig, ca represalii faţă de trimiterea unor consilieri militari americani în Irak, un asasinat pe care preşedintele american Barack Obama l-a denunţat drept “răul absolut”.

    SI a revendicat de asemenea, într-o înregistrare video postată online duminică pe site-uri jihadiste, execuţia sumară prin decapitare a cel puţin 18 militari sirieni.

  • Ziarul Financiar a făcut 16 ani. Mesajul ZF către toţi cititorii săi şi nu numai

    Abia când dai de greu şi vin responsabilităţile începi să guşti libertatea. Libertatea anilor în care eşti nevoit să accelerezi ritmul, să inventăm în fiecare zi câte o poveste ca să vă ţinem aproape, un nou proiect, o nouă emisiune de business sau o nouă campanie care să transmită energie. La 16 ani, nimic nu este utopie, ci doar o realitate care aşteaptă să fie descoperită.

    Aşa cum voi vă descoperiţi de 16 ani în ZF propriile vise realizate: un lanţ de magazine de materiale de construcţii cu afaceri de 600 de milioane de euro, o fabrică de îngheţată sau de medicamente, o platformă de comerţ electronic, un antivirus care să se vândă în toată lumea sau, de ce nu, un ziar. Sau visul de a conduce o întreprindere cu o capitalizare bursieră de 5 miliarde de euro de care depind 5% din încasările bugetare ale ţării. Sau visul de a coordona  la nivel mondial un brand cu vânzări de miliarde de euro.

    Este incredibil ca un ziar să vă ţină nedezlipiţi, ca o vrajă, de 16 ani neîntrerupţi, zi de zi, oră de oră, ca într-o înţelegere tacită şi secretă, în care fluxurile de hrană se plimbă între neuroni.

    Pentru că voi nu citiţi ziarul, de fapt vă hrăniţi cu el în fiecare dimineaţă. „Mâncaţi“ cifre, declaraţii, idei, poveşti, iluzii, platforme, proiecte şi simţiţi mirosul de creier „prăjit“ al celor care-şi chinuie mintea de-a lungul zilei pentru a scrie consistent, provocator şi, când ne reuşeşte, câteodată, scăpărător.

    Ce frumos ar fi ca în momentul în care citiţi ceea ce punem pe hârtie să se vadă fluxurile ca nişte lasere verzi sau albastre între minţile noastre, ale celor care scriem şi ale voastre, celor care ne citiţi.

    Ziarul Financiar este de 16 ani în fiecare zi energie aşternută pe hârtie, de 15 ani pe ecranele calculatoarelor, de 10 ani pe mobil, de 4 ani pe ecranele tabletelor şi de 3 ani în direct, la emisiunile ZF Live.

    Mai multe pe ZF.ro

  • Opinie Crenguţa Nicolae, redactor-şef adjunct: Există viaţă după alegeri?

    Pe măsură ce campania electorală a crescut în intensitate până aproape de dimensiunile din anii ‘90, cu prieteni şi rude care se ceartă între ei de dragul unui candidat, comentatorii din media şi de pe reţelele sociale au prins să deplângă situaţia folosind un număr relativ redus de clişee. „Ţara asta îşi merită soarta“, „Mi-e ruşine de ţara asta“, „Numai în ţara asta se putea întâmpla aşa ceva“, „Abia aştept să plec din ţara asta“ au fost folosite din abundenţă de toate taberele politice, de cei scârbiţi de vot, de cei dornici să meargă la vot şi de obiectivii de ocazie, ca mărci comune ale unei frustrări colective, chiar dacă fiecare i-a atribuit cauze complet diferite.

    Parte din această frustrare e rodul propagandei, dar tocmai pentru că propagandiştii ştiu pe ce butoane să apese: ştiu că subdezvoltarea economică, emigraţia masivă, dificultatea de a prospera în afara clientelismului politic, precarizarea culturală a societăţii înseamnă traume, speranţe înşelate succesiv din 1989, 1996, 2004 sau din perioada recentă a crizei, iar încheierea unei preşedinţii care a durat zece ani produce firesc un moment de introspecţie colectivă perfect pentru a fi transformat într-un val de agresivitate faţă de diverşi ţapi ispăşitori. Băsescu, comunismul, FSN, clasa politică, presa, ţăranii, bugetarii, intelectualii, pensionarii, săracii, ungurii, ruşii, americanii, UE, diaspora, poporul român în ansamblu, „noi înşine“ sunt tot atâtea ţinte ieftine pentru cine vrea ţapi ispăşitori, pentru că primul instinct al omului traumatizat, cu speranţe înşelate, e să caute vinovaţi şi fie să-i urască şi să-i elimine, dacă poate, fie să se teamă şi să fugă de ei, dacă prima variantă nu-i stă în putere.

    Psihologii îndeamnă însă pacienţii cu traume emoţionale să treacă de faza în care se învinovăţesc pe sine ori dau vina pe alţii, fiindcă ea nu produce soluţii raţionale, ci doar emoţii – ura şi frica, ambele paralizante şi mari consumatoare de energie. „De ce mi se întâmplă asta“ le oferă pacienţilor şansa de a înţelege: o situaţie, pe ei înşişi, pe ceilalţi, ce trebuie făcut, cum poţi să valorifici un moment de criză ca să înveţi din el, să nu-l mai repeţi, să te maturizezi. Propaganda electorală, dimpotrivă, exploatează emoţiile respective şi le amplifică în interesul ei, exact în măsura în care cetăţenii o acceptă. „Cine e de vină pentru asta“ oferă nu o şansă, ci riscul de a eluda mereu înţelegerea problemei prin demonizarea rapidă a altora sau a propriei persoane, de a te irosi la infinit în căutarea unor noi argumente şi metode de a urî şi de a te înfricoşa, de a rămâne vulnerabil la orice alte momente viitoare de criză, infantilizat, incapabil de evoluţie, incapabil de solidaritate cu tine însuţi şi cu alţii. Nu e de mirare, deci, că repetăm aceleaşi clişee enumerate mai sus, nu doar la fiecare rundă de alegeri, dar şi între perioadele electorale, şi nu e de mirare că în aceste clişee România rămâne mereu „ţara asta“ şi nu apucă niciodată să fie numită „ţara noastră“.

    Nu e de mirare că nu ni se mai pare deplasat să vorbim iar şi iar de repetarea Revoluţiei, de dictatură, de Ceauşescu, de catastrofe, apocalipsă, dezmembrarea sau prăbuşirea ţării la orice rundă de alegeri, atâta vreme cât n-am înţeles bine nici acum unde anume eram exact în 1989, 1996, 2004 sau în perioada recentă a crizei. Fiecare ciclu electoral începe şi continuă cu aruncarea vinovăţiei pe „greaua moştenire“ a guvernării precedente şi se sfârşeşte cu aceleaşi îndemnuri sau ameninţări cu emigrarea în Congo sau cu o nouă revoluţie, iar drepturi normale ca votul, asumarea unei anumite identităţi (ţăran, funcţionar, muntean, om de afaceri, ziarist, medic, profesor, politician, femeie, căpşunar) să pară acte eroice, excepţionale, de luptă cu discriminarea sau cu ştampila de prostie ori corupţie aplicată în bloc peste diverse grupuri sociale.

    Un început de terapie ar fi, deci, să folosim chiar aceste alegeri ca să ieşim din inerţia de a ne conforma clişeelor construite de noi şi de alţii. Ca alegător ai dreptul ca exercitarea votului să nu fie echivalată cu un act eroic, îndeplinit la capătul unei zile de uzură fizică şi nervoasă, iar alegerea de a nu-ţi exercita dreptul de vot, într-o ţară unde votul nu este obligatoriu, să nu fie privită ca un act de trădare naţională. Ca simplu cetăţean, nemembru al unui partid sau ONG aferent, ai dreptul să nu fii asmuţit contra altor simpli cetăţeni în numele solidarităţii cu politicienii momentului. Ca ziarist ai dreptul să nu fii etichetat drept vândut puterii când arăţi că economia merge bine şi vândut opoziţiei când arăţi că economia merge prost.

    Ca politician ai dreptul să ceri votul cetăţenilor folosindu-te de meritele tale şi nu simţindu-te obligat să culpabilizezi electoratul pe motiv că dacă nu te votează înseamnă că e necivilizat, misogin, şovin sau cumpărat de adversari ori speriindu-l că dacă îi votează pe competitorii tăi va veni prăpădul. Iar ca român, politician sau nu, chiar ai dreptul să spui „ţara noastră“ în loc de „ţara asta“.

  • Roxana Cepalis va prelua în viitor un imperiu de 30 de milioane de euro cu exporturi în peste 50 de ţări

    Roxana Cepalis, fiica antreprenoarei Doina Cepalis, a devenit în 2014 vicepreşedintele Te-Rox Prod.

    Roxana Cepalis, 27 de ani, vicepreşedintele companiei Te-Rox Prod se ocupă, alături de mama sa, de portofoliul de clienţi, de bugetul de investiţii, de stabilirea preţurilor şi de direcţia strategică a companiei. „Când eram mică, părinţii mă luau cu ei în călătoriile lor de afaceri pentru a petrece mai mult timp împreună. Încă de atunci mi-au transmis ambiţiile lor poate fără să îşi dea seama. Asta îmi doream atunci să fac şi îmi doresc în continuare. Am urmat facultatea de management în cadrul Academiei de Studii Economice în locul unei facultăţi din altă ţară tocmai pentru a fi aproape de mama şi pentru a intra în compania ei“, povesteşte Roxana Cepalis.

    Producătorul de scaune auto pentru copii şi centuri de siguranţă Te-Rox Prod a ajuns de la o cifră de afaceri de 230.000 de euro în 2007 la mai bine de 27 de milioane de euro în 2013, cu exporturi în peste 50 de ţări.

    Roxana Cepalis şi-a petrecut ultimii patru ani în conducerea grupului – o perioadă de pregătire, în care a învăţat în mod practic cum să conducă o companie: „În condiţiile unei creşteri de 200% în ultimii cinci ani, am lucrat, alături de echipa managerială, la dezvoltarea companiei, de la angajarea de personal şi până la planurile de investiţii“.

    În paralel cu jobul zilnic alături de mama ei, Roxana Cepalis a pornit şi pe cont propriu în urmă cu doi ani, dechizând afacerea Bebetex, care comercializează online în România scaune auto pentru copii. A ales din start să fie acţionar unic pentru a-şi testa limitele.

    “Acest business pe care îl conduc a început acum doi ani cu un magazin online.  Acum suntem lideri pe piaţa de scaune auto în mediul online. Obiectivul actual este să iesim în offline şi în câţiva ani să ajungem lideri pe piaţa de scaune auto pentru copii la nivel naţional”, spune Roxana Cepalis.

    Roxana Cepalis şi-a demonstrat însă că poate reuşi şi altfel decât prin reuşitele părinţilor. Spune că nu a fost uşor, dar că a văzut potenţial pe piaţa locală şi a avut curajul să abordeze un segment pe care părinţii săi nu îl vizaseră până atunci. „A fost un pas important pentru mine în care mi-am asumat responsabilitatea totală, chiar dacă această decizie a pus o mare presiune asupra mea prin frica de eşec sau de a nu fi la nivelul aşteptărilor părinţilor mei“, mărtusiseşte Roxana Cepalis, care se vede în următorii şapte-opt ani la conducerea imperiului de la Paşcani.

    Roxana Cepalis (Te Rox-Prod), Alexandra Copos de Prada (Ana Pan şi Ana Hotels), Theodora Bucur Popa (Transavia), Ioana Şucu (Iconic Health, Iconic Food), Isabelle Iacob (Help Net), Alina Barcaru (Farmexim), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim) vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 17.11.2014.

  • Special 1 iunie: Moştenitoarele. Sunt tinere, inteligente şi vor prelua afaceri de două miliarde de dolari

    Aleea Alexandru, numărul 7. Vila cochetă situată în cea mai luxoasă zonă a Capitalei este locul unde clienţii ajung pentru întâlniri şi negocieri cu Ioana Şucu, fiica, sau cu Camelia Şucu, mama. În aleea Alexandru nr. 7 îşi au sediul Iconic Health, Iconic Food, Ioana Şucu Events, dar şi un mic showroom Class Living. Spre deosebire de sora ei cea mică, Cristina, care şi-a deschis propria afacere alături de soţul ei în complexul comercial Băneasa într-un domeniu complet nou (un loc de joacă pentru copii), Ioana Şucu, 27 de ani, îi stă aproape mamei în fiecare zi. „Muncesc alături de mama mea în anumite proiecte, iar separat mă ocup de partea de evenimente, care a rămas sufletul meu, şi cred că fac foarte bine ceea ce fac. Mă implic foarte mult în bucăţica mea.

    Dacă trebuie să dau cu mătura, o fac cu drag“, spune Ioana Şucu, care mărturiseşte că, în ultima vreme, ca urmare a dificultăţilor din piaţă, s-a gândit şi la varianta de a se angaja. „Mă gândeam cum ar fi să-mi intre salariul în fiecare lună pe 15 şi pe 30, să am program de la nouă la şase şi să nu mai existe certuri nicăieri, dar nu mă văd făcând asta. Aici nu am un şef, sunt administratorul unor societăţi, dar eu centrez şi eu dau cu capul, deci dacă greşesc e vina mea“, povesteşte tânăra. Afacerile de care se ocupă îi consumă însă toată energia, ceea ce într-o multinaţională nu s-ar întâmpla. Admite că părinţii săi, Camelia şi Dan Şucu, i-au dat cele mai multe lecţii de business şi tot ei sunt cei care o ceartă când greşeşte.

    „Never give up“ este crezul învăţat de la Camelia Şucu, tradus prin perserverenţă şi răbdare în fiecare business construit. De la tatăl ei, fondatorul Mobexpert, a preluat corectitudinea şi respectul faţă de angajaţi, furnizori şi termene de plată. Ioana Şucu rosteşte mereu cuvântul „tânără“ şi nu se fereşte să vorbească despre greşelile pe care le-a făcut şi din care a învăţat. La 22 de ani, de exemplu, a convins-o pe mama ei să cumpere un cort de mari dimensiuni unde să organizeze evenimente: „Eram mică. L-am cumpărat, l-am montat, dar mi-am reproşat mereu că nu am ştiut să apelez la ei să mă înveţe cum să fac lucrurile. Că trebuie să am un business plan clar şi să respect reguli foarte clare. Nu avea cum să funcţioneze, dar, deşi cred că ar fi şi astăzi o afacere bună, nu mai am curajul să încerc din nou. Atât de mult am greşit încât am stat o lună întreagă, zi şi noapte, să văd ce am făcut rău“.

    Deşi spune că a fost crescută de ai ei într-un mediu obişnuit, tânăra recunoaşte că s-a călit timp de trei ani la Londra, departe de casă, unde a studiat la City University. După întoarcerea în ţară, restaurantul Iconic Food, produsele bio Iconic Health şi organizarea de evenimente – „propria nuntă e evenimentul cu care mă mândresc cel mai mult“ – îi ocupă tot timpul. Despre primul spune că vrea să îl transforme până la finele anului 2014 într-un restaurant de seară, un loc în care să îmbine cina cu spectacolul. Iconic Health produce şi comercializează sucuri şi alte produse bio şi se află într-o perioadă de dezvoltare: de la o medie de 250-500 de unităţi vândute zilnic, tânăra vrea să ajungă la o reţea de magazine proprii, primul urmând să fie deschis în primăvara anului 2015. Tânăra gestionează şi restaurantul The Library din nordul Capitalei, primit cadou la majorat de la tatăl ei, o afacere despre care spune că se străduieşte să o menţină pe linia de plutire – „amplasarea nu este cea mai fericită, dar cadourile nu se înstrăinează“.

    În cele din urmă, Ioana Şucu Events, businessul propriu, organizează în medie două-trei evenimente lunar, în mare parte nunţi. Spune că firma sa a organizat şi nunta Theodorei Popa, fiica lui Ioan Popa, proprietarul Transavia. De fapt, Ioana Şucu se vede des cu Alexandra Copos, Roxana Cepalis şi Andra Timiş. Aceste tinere, alături de Isabelle Iacob (Help Net), Alina Barcaru (Farmexim), Daniela Bîzgan (Marelvi), Adina Ionescu (Lemet), Ada Georgescu (Meda şi Vincon), Adina Niculae (InterAgro), Diana Videanu (Titan Mar şi Marmosim) şi Andra Timiş (CrisTim), vor prelua în câţiva ani afacerile părinţilor, urmând să aibă pe mână businessuri care, cumulate, ajung la aproape 2 miliarde de euro şi zeci de mii de angajaţi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE Alte rezultate parţiale: Iohannis – 54,66%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 11.369.607, din care 9.758.885 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 11.207.503, iar al voturilor nule de 162.024.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 6.126.024 (54,66%); Victor Ponta – 5.081.479 (45,33%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate la ora 11.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE Noi rezultate parţiale: Iohannis – 54,81%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 9.035.613, din care 7.838.555 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 8.904.685, iar al voturilor nule de 130.887.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 4.881.140 (54,81%); Victor Ponta – 4.023.545 (45,18%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate parţiale la orele 9 şi 11.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Primele rezultate parţiale de la BEC: Iohannis – 55,79%

    Numărul alegătorilor prezenţi la urne luaţi în calcul la această centralizare a fost de 3.920.683, din care 3.495.597 înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 3.862.330, iar al voturilor nule de 58.337.

    Numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare candidat: Klaus Iohannis – 2.155.128 (55,79%); Victor Ponta – 1.707.202 (44,20%).

    BEC va anunţa următoarele rezultate parţiale la ora 5.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Situaţia prezenţei la vot în străinătate la ora 23

    Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.

    Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.

    Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.