BusinessMagazin

Blog

  • UE va extinde sancţiunile pe tema Ucrainei, dar vrea să-l aducă pe Vladimir Putin la negocieri

    Sancţiunile, constând în blocarea conturilor şi interzicerea acordării de vize, vizează persoane din conducerea separatiştilor proruşi, au declarat mai multe surse diplomatice. De altfel, sancţiunile reprezintă “unul dintre punctele principale ale agendei”, a declarat ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, la sosirea la reuniunea miniştrilor europeni de Externe de la Bruxelles.

    “Sancţiunile nu reprezintă un obiectiv, ci pot fi un intrument, dacă sunt însoţite de alte” soluţii, a subliniat Federica Mogherini. Ea a menţionat necesitatea ca autorităţilor de la Kiev să li se ceară “să se angajeze în favoarea reformelor (..) astfel încât Ucraina să devină o poveste de succes” şi de a “relansa dialogul” cu Rusia.

    După organizarea, la 2 noiembrie, a alegerilor în autoproclamatele republici separatiste, calificate drept “ilegale” de UE, confruntările s-au intensificat în estul Ucrainei, iar occidentalii au acuzat Rusia că trimite trupe şi echipament militar rebelilor, acuzaţii respinse în mai multe rânduri de Moscova. În ultimele 24 de ore, şase militari şi trei poliţişti ucraineni au fost ucişi în estul Ucrainei, potrivit autorităţilor de la Kiev.

    “Este necesar ca dialogul să continue şi să fie intensificat. Este singura modalitate de soluţionare a conflictului. Este necesar să înceteze confruntările armate, care au provocat prea multe victime”, a afirmat, la rândul său, secretarul de Stat francez pentru afaceri europene, Harlem Désir. “În acest moment, situaţia este extrem de tensionată şi periculoasă, iar UE va depune toate eforturile pentru a sublinia necesitatea respectării armistiţiului şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru a permite desfăşurarea unor iniţiative care vor favoriza negocierile diplomatice”, a adăugat oficialul francez.

    Noi sancţiuni economice sunt excluse în acest moment, a confirmat ministrul ceh de Externe, adăugând că problema va fi discutată la summitul european din decembrie.

    Uniunea Europeană a impus deja sancţiuni Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina, interzicând accesul băncilor şi companiilor din sectorul apărării şi petrolului, printre care Rosneft, la împrumuturi din Europa. Măsurile, decise în iulie şi septembrie, au provocat dificultăţi pentru economia rusă, dar nu au flexibilizat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la criza din Ucraina.

  • Blaga: Am convocat marţi, împreună cu Iohannis, şedinţa BPN al PNL şi a grupurilor parlamentare

    “Am convocat împreună cu încă copreşedinte Klaus Iohannis şedinţa Biroului Permanent Naţional al PNL, la care sunt invitaţi toţi copreşedinţii din ţară pentru mâine, la ora 13.00, urmând ca la ora 14.00 să avem întâlnirea cu grupurile parlamentare, care să insiste pentru punerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind amnistia şi să cadă şi să începem şi discuţiile pentru întreaga legislaţie electorală”, a spus Blaga.

    Liderul PDL a susţinut că marţi se va discuta şi legat de strategia politică de urmat după câştigarea prezidenţialelor.

    El a fost întrebat dacă există o diferenţă de poziţie între el şi Klaus Iohannis în privinţa demisiei solicitate premierului Victor Ponta.

    “Nu există niciun fel de deosebire între declaraţia mea şi a domnului Klaus Iohannis. Domnia sa a spus Guvernul să analizeze şi cei vinovaţi să plătească. Păi şeful Guvernului este, după ştiinţa mea, încă, domnul Ponta“, a afirmat Blaga.

    Liderul PDL a evitat să avanseze ideea unei moţiuni de cenzură, menţionând că acest lucru se va stabili la şedinţa conducerii partidului de marţi.

  • Sistemul de securitate pentru e-mailuri neclasificate al diplomaţiei SUA, spart de hackeri

    Departamentul a invocat vineri o operaţiune de mentenanţă “de rutină” la principala sa reţea neconfidenţială, afectând traficul e-mailurilor şi accesul pe site-uri publice.

    Însă potrivit unor informaţii de presă publicate duminică seara, un hacker este suspectat că a spart anumite bariere de securitate ale sistemului care gestionează e-mailuri neclasificate.

    Potrivit unui oficial de rang înalt citat de ziarul The Washington Post (WP), s-a constatat o “activitate îngrijorătoare”, dar niciunul dintre sistemele confidenţiale nu a fost atins.

    În cazul în care va fi confirmat, acest atac informatic vizând Departamentul de Stat va fi ultimul dintr-o serie de atacuri cibernetice contra unor organisme publice americane.

    Săptămâna trecută, Poşta americană (USPS) a anunţat că hackeri au furat informaţii despre angajaţii săi şi anumiţi clienţi.

    Până la 800.000 de persoane remunerate de Poşta americană, inclusiv subcontractori, ar putea să fi fost afectaţi de atac, potrivit unui purtător de cuvânt al comapniei publice.

    Hackerii ar fi pătruns în sistemul de plată al birourilor de poştă online, ceea ce ar implica şi clienţi, potrivit USPS. FBI a anunţat că a deschis o anchetă.

    Casa Albă a făcut şi ea, luna trecută, obiectul unei “pătrunderi” în reţeaua informatică neconfidenţială.

    Potrivit WP, la orgine s-ar afla hackeri ruşi.

  • Stânga radicală se pregăteşte să preia, pentru prima dată, conducerea unui land german

    Fostul sindicalist Bodo Ramelow, în vârstă de 58 de ani, urmează să încheie la mijlocul săptămânii un contract de coaliţie guvernamentală, în Turingia, împreună cu social-democraţii (SPD) şi Verzii. El are şanse foarte mari să devină primul şef de Guvern al unui land provenind din Die Linke, în urma unui vot în Parlamentul regional, pe 5 decembrie.

    Această perspectivă a înfiebântat spiritele într-o ţară încă marcată de dictatura comunistă, până la a provoca respingerea din partea preşedintelui Republicii Joachim Gauck şi cancelarului Angela Merkel, în pofida faptului că Die Linke – care obţine în mod tradiţional multe voturi în Est – a făcut parte din guverne regionale, ca de exemplu în landul vecin Brandenburg.

    Pe 9 noiembrie, când la Berlin era sărbătorită demolarea Zidului, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat la Erfurt, capitala Turingiei, pentru a spune “nu” Die Linke, cu lumânări în mână, ca manifestanţii care au zguduit RDG în urmă cu 25 de ani. “Stasi, afară”, au scandat ei, referindu-se la fost poliţie politică est-germană.

    Die Linke a fost înfiinţată în 2007, dintr-o alianţă între moştenitorii fostului partid comunist SED, la putrere în Germania de Est, şi excluşi din SPD din Germania de Vest.

    “A fost un drum lung, dar ajungem în punctul în care putem scrie un nou capitol în istoria Turingiei”, şi-a exprimat satisfacţia Bodo Ramelow, într-un interviu pentru AFP, cu câteva zile înainte de încheierea negocierilor de formare a coaliţiei.

    În alegerile regionale de pe 14 septembrie, Die Linke (Stânga), a obţinut al doilea scor (28,2%), după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul lui Merkel (33,5%), care conducea Turingia din 1990, când s-au organizat primele alegeri libere în fosta RDG. SPD (12,4%, faţă de 18,5% în 2009) a suferit o înfrângere importantă după cinci ani de împărţire a puterii la nivelul regiunii cu CDU. În unanimitate, social-democraţii, dar şi Verzii, au decis să se alieze cu Bodo Ramelow.

    Criticând opţiunea SPD, Merkel a apreciat că viitoarea coaliţie este “o veste proastă” pentru Turingia, un mic land forestier şi agricol cu 2,1 milioane de locuitori.

    – “Proiect de reconciliere”

    Şi mai marcant este faptul că preşedintele Joachim Gauck, un fost pastor şi activist pentru drepturile omului în RDG, a încălcat neutralitatea politică a funcţiei pentru a-şi exprima îngrijorarea. “Oamenii care au cunoscut RDG şi fac parte din generaţia mea este necesar să facă un efort ca să accepte acest lucru”, a declarat el. “Acest partid (…) s-a distanţat el, în mod real, de ideile în numele cărora SED a oprimat oamenii, pentru ca să avem încredere deplină în el?”, a întrebat şeful statului într-o intervenţie la televiziune.

    “Eu nu sunt un reprezentant al RDG, iar partidul meu nu este un club nostalgic care ar vrea să reînvie RDG”, i-a răspuns Ramelow, care a crescut în Vest, în landul vecin Hesse, şi care se consideră o punte de legătură cu Estul. Coaliţia sa este “un proiect de reconciliere”, subliniază el, adăugând că vrea să implementeze “o politică regională pragmatică”.

    “Este dificil să dai puterea unui partid care nu şi-a făcut curăţenie în trecutul istoric”, consideră Mike Mohring, liderul grupului parlamentar CDU din Turingia, afirmând că Die Linke are în continuare în rândul său foşti colaboratori Stasi. “Această regiune frumoasă merită altceva decât să fie laboratorul unui Guvern experimental”, a declarat el pentru AFP.

    Alianţa “Roşie-Roşie-Verde”, respinsă majoritar la nivel naţional, pare totuşi să se bucure de adeziune în Turingia.

    Un librar de la Erfurt, Gernod Siering, în vârstă de 39 de ani, care era copil în timpul regimului comunist, consideră că este o oportunitate către “o direcţie care nu era posibilă cu CDU”. “Înţeleg că unora le e teamă, pentru că au suferit în timpul RDG”, dar coaliţia va “duce o politică realistă”, crede el, adăugând “iar dacă ceva nu merge bine, avem posibilitatea să protestăm”.

  • Robert Negoiţă cere retragerea PSD de la guvernare

    “Cred că e o lecţie pentru noi şi cred că ar trebui să facem un pas în lateral, dacă nu chiar în spate şi, da, de prea multe ori şi eu, şi noi cu toţii am simţit nevoia de un altfel de politică. Cred că după acest vot ar trebui să dăm ocazia echipei domnului Iohannis să vină să guverneze în speranţa, eu sper sincer, că ne va demonstra cum anume se poate o altfel de politică, de unde să învăţăm cu toţii. În consecinţă, cred că nu mai trebuie să ţinem de această guvernare, ci dimpotrivă”, a spus Negoiţă.

    El a subliniat că aceasta este părerea sa.

    “În urma acestui vot, părerea mea este că ar trebui să respectăm voinţa românilor, care tocmai şi-au exprimat-o”, a adăugat el.

    Robert Negoiţă a mai spus că va spune aceste lucruri şi în interiorul PSD.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 6.242.825 dintre alegători, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a fost votat de 5.211.097 de alegători.

     

  • Ce spun filialele PSD din teritoriu despre rezultatul alegerilor şi demisia lui Victor Ponta

    Robert Negoiţă: Cred că nu mai trebuie să ţinem de această guvernare, ci dimpotrivă

    Vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă a declarat, luni, că, după votul de duminică, ar trebui să se dea ocazia echipei lui Klaus Iohannis să vină să guverneze, el menţionând că, după părerea sa, ar trebui să se respecte “voinţa românilor”.

    “Cred că e o lecţie pentru noi şi cred că ar trebui să facem un pas în lateral, dacă nu chiar în spate şi, da, de prea multe ori şi eu, şi noi cu toţii am simţit nevoia de un altfel de politică. Cred că după acest vot ar trebui să dăm ocazia echipei domnului Iohannis să vină să guverneze în speranţa, eu sper sincer, că ne va demonstra cum anume se poate o altfel de politică, de unde să învăţăm cu toţii. În consecinţă, cred că nu mai trebuie să ţinem de această guvernare, ci dimpotrivă”, a spus Negoiţă.

    El a subliniat că aceasta este părerea sa.

    “În urma acestui vot, părerea mea este că ar trebui să respectăm voinţa românilor, care tocmai şi-au exprimat-o”, a adăugat el.

    Robert Negoiţă a mai spus că va spune aceste lucruri şi în interiorul PSD.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 6.242.825 dintre alegători, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a fost votat de 5.211.097 de alegători.

    Vicepreşedinte PSD Suceava: Nu cred că e nevoie de demisia lui Ponta de la şefia partidului

    Vicepreşedintele PSD Suceava, deputatul Ioan Stan, nu crede că este nevoie de Congres extraordinar al PSD sau de demisia lui Victor Ponta din funcţia de preşedinte al partidului, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Stan a spus că se abţine să comenteze dacă este nevoie de congres extraordinar al PSD.

    ”Mă abţin să comentez. Nu cred că e nevoie de Congres extraordinar sau de demisia preşedintelui. Ne vom întâlni, vom discuta şi vom vedea ce e de cuviinţă de făcut”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, deputatul PSD Ioan Stan.

    Candidatul ACL la Preşedinţie, Klaus Iohannis, a câştigat alegerile în judeţul Suceava, obţinând 51,50% din voturi, în timp ce candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a fost votat de 48,49% dintre suceveni, potrivit datelor finale furnizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ).

    PSD Bistriţa-Năsăud: Ponta să continue ce a început, să facă treabă pentru oameni la Guvern şi partid

    Preşedintele PSD Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, consideră că Victor Ponta trebuie să continue ce a început, “să facă treabă pentru oameni la Guvern şi la partid”, în timp ce un alt lider social-democrat local susţine că partidul trebuie să înveţe “din reacţiile normale ale poporului”.

    Întrebat dacă este de părere că Victor Ponta ar trebui să demisioneze de la şefia PSD şi dacă este nevoie de Congres extraordinar al partidului, preşedintele PSD Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a răspuns: “Nu consider că trebuie să demisioneze şi nici nu consider că trebuie un congres extraordinar. Avem congres la începutul anului viitor. Cred că Victor Ponta trebuie să continue ce a început, să facă treabă pentru oameni la Guvern şi la partid”.

    Întrebat în legătură cu acelaşi subiect, preşedintele executiv al PSD Bistriţa-Năsăud, Nicolae Moldovan, care a condus campania PSD în judeţul Bistriţa-Năsăud, a declarat că munca a aparţinut unei întregi echipe de partid, iar o eventuală demisie ar înseamna ca toţi cei care au muncit ar trebui să plece.

    “Eu cred că trebuie să acceptăm acest rezultat şi să învăţăm din reacţiile normale ale poporului. Sigur că trebuie să facem şi analize, dar nu cred că acesta este momentul în care să tragem concluzii pripite. Vom face analize la nivelul fiecărei organizaţii, şi la nivel naţional, şi vom lua o decizie, dar nu în acest sens”, a declarat Nicolae Moldovan pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă s-a luat vreo decizie la nivel judeţean, Nicolae Moldovan, a răspuns: “Deocamdată, nu. Toţi ne-am confruntat cu un val al unei alte propuneri pentru Preşedinţia României. Trebuie să facem o analiză profundă, nu emoţional. Eu cred că toată lumea a muncit maxim cât s-a putut. (…) Poporul şi-a spus cuvântul şi noi trebuie să respectăm opinia poporului”.

    În Bistriţa-Năsăud, Victor Ponta a fost votat de 37,73% dintre electori, iar Klaus Iohannis de 62,27%.

    PSD Timişoara: Ponta a fost unul din puţinii candidaţi care nu a făcut greşeli ca persoană

    Preşedintele PSD Timişoara, deputatul Sorin Grindeanu, spune, comentând rezultatul alegrilor prezidenţiale, că Victor Ponta a fost “unul din puţinii candidaţi care nu a făcut greşeli ca persoană”, însă rezultatelescrutinului vor fi analizate în partid.

    Întrebat dacă se impune o eventuală demisie a lui Victor Ponta de la conducerea PSD, liderul social-democraţilor timişoreni, deputatul Sorin Grindeanu a răspuns că premierul nu a greşit.

    “Personal, nu cred că Victor Ponta a greşit. Ba din contră, este printre puţinii candidaţi care nu a făcut greşeli ca persoană. O să analizăm, o să avem un Comitet Executiv. Oricum, la cum îl cunosc eu (pe Victor Ponta – n.r.), primul care va face analiză va fi el, zilele următoare. Eu mâine (marţi- n.r.) merg la Bucureşti, probabil va fi şi un Birou Naţional”, a declarat Grindeanu pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Acesta a evitat să spună dacă s-ar impune organizarea unui Congres extraordinar al partidului, afirmând doar că se aşteaptă ca în perioada următoare să aibă loc mai multe şedinţe ale conducerii PSD în care să fie analizate rezultatele alegerilor prezidenţiale.

    În Timiş, Victor Ponta a fost votat de 33,26% dintre electori, obţinând doar jumătate din voturile primite de contracandidatul său, Klaus Iohannis (66,73%).

    PSD Buzău: Nu se pune problema demisiei lui Ponta de la şefia partidului sau din funcţia de premier

    Preşedintele organizaţiei municipale a PSD Buzău, deputatul Marcel Ciolacu, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că “nu se pune problema demisiei lui Victor Ponta” nici de la şefia partidului, nici din funcţia de premier, după pierderea alegerilor prezidenţiale.

    Marcel Ciolacu a afirmat că atât timp alianţa pe care PSD a făcut-o cu PC, UNPR şi PLR este majoritară în Parlament, nu se impune demisia lui Victor Ponta din funcţia de premier.

    “Prim-ministrul este ales de o majoritate parlamentară. Alianţa PSD-PC-UNPR-PLR-UDMR este majoritară. Nu se pune problema demisiei lui Victor Ponta. Din punctul meu de vedere nu este cazul nici al unui congres extraordinar şi nici de o înlocuire din funcţie. Sunt convins că o sa fie un Comitet Executiv. Românii au vrut să împartă puterea, aşa că dreapta are preşedintele şi stânga guvernul. Trebuie respectată voinţa cetăţenilor”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Candidatul Alianţei electorale PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut, în judeţul Buzău, peste 60% din voturile electoratului, în timp ce contracandidatul său Klaus Iohannis (ACL) a primit aproape 40% din sufragii, potrivit rezultatelor finale ale BEJ Buzău.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică seară, la Antena 3, că respinge categoric ideea demisiei din fruntea Guvernului cât timp colegii nu îi cer acest lucru. “Resping categoric să îmi dau demisia atât timp cât nimeni dintre colegi nu mi-a cerut acest lucru”, a spus el.

    Pe de altă parte, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, declara, în 10 noiembrie, că asumă împreună cu Victor Ponta un eventual eşec al acestuia în turul II al alegerilor prezidenţiale, arătând că nu aşteaptă să îi ia locul la şefia PSD dacă acesta pierde alegerile.

     

  • Iohannis: Guvernul să-i tragă la răspundere pe cei care au organizat alegerile în diaspora

    “Cineva trebuie să suporte consecinţele votului catastrofal organizat în diaspora. Guvernul va trebui să analizeze această chestiune şi să-i tragă la răspundere şi să-i demită pe cei care s-au ocupat de alegerile din diaspora”, a spus Iohannis.

    El a adăugat că “cei vinovaţi trebuie să răspundă cu funcţia”.

    Iohannis a mai spus că nu vrea să se mai repete vreodată ce s-a întâmplat la votul în diaspora, unde “mii de români nu au putut să îşi exprime dreptul la vot”.

    “Este inadmisibil, aşa ceva trebuie prevenit urgent”, a afirmat Iohannis.

    Klaus Iohannis a declarat că îl roagă pe preşedintele Traian Băsescu să analizeze situaţia votului în străinătate şi să recheme de la post toţi diplomaţii care nu au gestionat corespunzător situaţia din secţiile de votare.

    “Îl rog pe preşedintele încă în funcţie să analizeze această situaţie şi să recheme de pe post pe toţi diplomaţii care nu au gestionat corespunzător situaţia din secţiile de vot”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă.

    “Consider că este un gest minimal să fie retraşi ambasadorii şi consulii acolo unde românii au fost umiliţi”, a adăugat el.

  • Băsescu îl felicită pe Iohannis şi îi urează succes în exercitarea mandatului

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, îl felicită pentru victoria în alegerile prezidenţiale pe domnul Klaus Werner Iohannis şi îi urează succes în exercitarea mandatului de preşedinte al României”, se arată într-un comunicat transmis, luni, de Administraţia Prezidenţială.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul II al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale.

    Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 6.242.825 dintre alegători, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a fost votat de 5.211.097 de alegători.

     

  • Tecău a coborât pe locul 16 în clasamentul ATP de dublu, Djokovici încheie anul lider la simplu

    Tecău are 3.740 de puncte.

    Tot în clasamentul de dublu, Florin Mergea se menţine pe locul 24, cu 2.775 de puncte.

    La simplu, Victor Hănescu a urcat două poziţii şi se află pe locul 122, cu 455 de puncte, Adrian Ungur a coborât de pe 155 pe 160, cu 327 de puncte, iar Marius Copil a urcat şase locuri şi se află pe 170, cu 299 de puncte.

    Sârbul Novak Djokovici, câştigătorul Turneului Campionilor, şi-a asigurat locul de lider mondial pentru finalul anului.

    Primii zece jucători din clasamentul ATP de simplu sunt următorii:

    1. Novak Djokovici (Serbia) 11.510 puncte

    2. Roger Federer (Elveţia) 9.700

    3. Rafael Nadal (Spania) 6.835

    4. Stan Wawrinka (Elveţia) 5.295

    5. Kei Nishikori (Japonia) 5.025

    6. Andy Murray (Marea Britanie) 4.675

    7. Tomas Berdych (Cehia) 4.665

    8. Milos Raonici (Canada) 4.440

    9. Marin Cilici (Croaţia) 4.150

    10. David Ferrer (Spania) 4.045.

  • Diplomaţi polonezi expulzaţi pentru spionaj din Rusia, ca măsură de retorsiune

    “Mai mulţi diplomaţi polonezi au părăsit deja teritoriul ţării noastre, din cauza unor activităţi incompatibile cu statul lor”, o expresie folosită în general pentru a desemna activităţi de spionaj, în jargonul diplomatic, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat.

    Moscova nu precizează nici data şi nici numărul oficialilor expulzaţi.

    Ministerul a adăugat că a adoptat această măsură ca răspuns faţă de expulzarea recentă a unor diplomaţi ruşi din Polonia.

    “Din nefericire, autorităţile poloneze au adoptat această măsură neamicală şi nefondată. Ca urmare, partea rusă a adoptat măsuri de retorsiune adecvate”, se arată în comunicat.

    Presa rusă a anunţat la jumătatea lui octombrie, iar apoi la jumătatea lui noiembrie, expulzarea unor diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj.

    Iar duminică a anunţat arestarea şi expulzarea fostului deputat leton Aleksei Holostov în baza unor acuzaţii de spionaj.

    Sâmbătă, o sursă de la Ministerul german de Externe a declarat pentru AFP că o colaboratoare a Ambasadei Germaniei la Moscova a fost expulzată la solicitarea autorităţilor ruseşti.

    Potrivit săptămânalului Der Spiegel, Rusia ar fi adoptat această decizie ca răspuns la expulzarea de către Berlin a unui diplomat rus care lucra la Consulatul General al Rusiei de la Bonn, în vestul Germaniei.

    Rusia şi Occidentul traversează cea mai dură criză de la sfârşitul Războiului Rece, din cauza conflictului din Ucraina.

    Intensificarea tensiunilor cu Rusia îngrijorează în special ţările din fostul bloc socialist care au aderat în ultimii zece ani la Uniunea Eurpeană (UE) şi NATO.