Blog

  • Ora renaşterii pentru ceasurile americane tradiţionale

    Dacă producătorii americani uimeau iniţial prin capacitatea de a fabrica ceasuri în serie cu ajutorul echipamentelor industriale controlate de muncitori necalificaţi, spre deosebire de elveţieni, care le lucrau manual în mici ateliere şi care s-au adaptat întrecându-i pe cei dintâi, în ultimele două decenii în SUA au câştigat teren firme orologere care produc la scară mică. Idealul acestora este să ajungă la o dependenţă cât mai mică de componentele elveţiene, cum ar fi mecanismele, şi să ofere clienţilor ceva cu aer american.

    O astfel de companie este Xetum, ale cărei ceasuri, deşi fabricate în Elveţia, au un design şi denumiri americane. O trăsătură distinctivă a acestora o reprezintă lipsa anselor, cureaua părând să iasă din ceas. O altă companie, Bozeman Watch Company, oferă, printre altele, un ceas în ediţie limitată denumit Herradura (“potcoavă” în spaniolă), cu cadran bej cu cifre roşii, în nuanţele păturilor folosite în Vestul Sălbatic şi cu limbi argintii cu capete roşii în formă de vârfuri de săgeată.

    Un alt producător din SUA, Kobold, se poate lăuda cu performanţa că 87% din componentele ceasurilor sale sunt de fabricaţie americană, după investiţii în cercetare la care a contribuit şi regretatul actor James Gandolfini (Tony Soprano). La rândul său, RGM a reuşit să încorporeze în unele din ceasurile sale până la 90% de piese “Made in USA”, iar mândria firmei o reprezintă modelul Pennsylvania Tourbillon din segmentul haute horlogerie, al cărui preţ este de 95.000 de dolari.

  • Când o scumpire ajunge să fie o bucurie

    Preţurile de consum, cu excepţia alimentelor de sezon, au crescut în iunie cu 0,4% faţă de iunie 2012, ceea ce ar trebui să aibă un efect stimulativ asupra încrederii companiilor şi a consumatorilor în relansarea economiei. Analiştii Citigroup estimează că preţurile de consum ar putea creşte acum cu 0,5% în iulie şi august, urmând ca începând din septembrie, creşterile să fie mai slabe.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

    Alţi comentatori se îndoiesc de efectul benefic pentru economie al unor majorări de preţuri, atâta vreme cât ele nu sunt însoţite şi de majorări de salarii, ţinând cont că în Japonia salariile nu au mai crescut de la începutul anilor ’90. Circa 40% dintre japonezi spun că viaţa lor este grea din punct de vedere economic, conform unui sondaj al Institutului Naţional de Cercetări pentru Populaţie şi Asistenţă Socială, citat de Bloomberg.

  • Patimile după Nabucco

    Pe de altă parte, grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest. Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

    Cele şase companii sperau să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor spre Europa.

    OMV a înregistrat în trimestrul al doilea un provizion special de 55 milioane euro, rezultat din deprecierea activelor legate de proiectul Nabucco Vest. “Nu au fost înregistrate costuri speciale nete în rezultatul operaţional. Provizioanele speciale nete pe partea financiară au totalizat 55 milioane euro, rezultând din deprecierea activelor în legătură cu proiectul Nabucco Vest”, se arată într-un raport preliminar prezentat de OMV pentru trimestrul al doilea al acestui an. Consorţiul Şah Deniz II a confirmat selectarea proiectului Conductei Trans-Adriatice, cu destinaţia Italia, ca rută de export către Europa. Proiectul Nabucco Vest, la care este parte şi România, a pierdut astfel, în primă etapă, cursa pentru gaze azere.

    Producţia de petrol şi gaze a OMV a scăzut uşor în trimestrul al doilea, la 297.000 barili echivalent petrol pe zi, faţă de 302.000 barili echivalent petrol pe zi în primele trei luni ale anului, respectiv 305.000 în perioada aprilie-iunie a anului trecut, se mai arată în raportul publicat de grupul austriac.

    Declinul a fost determinat de chestiuni tehnice şi inundaţii în Austria, probleme tehnice în Kazahstan şi probleme de securitate şi greve în Libia, se spune în raport. Scăderea a fost limitată de evoluţia favorabilă din România şi Noua Zeelandă.

    Producţia de petrol şi gaze a Petrom a urcat la 184.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 183.000 barili în primul trimestru, respectiv 182.000 în trimestrul al doilea al anului trecut. Aprecierea dolarului faţă de euro a influenţat pozitiv rezultatele OMV pentru trimestrul al doilea pe segmentul de explorare şi producţie, însă nu a acoperit efectul scăderii preţului petrolului. Vânzările de gaze ale OMV au scăzut cu 5% în trimestrul al doilea raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, la 85,02 TWh. Activităţile de trading reprezintă 66% din vânzările de gaze în perioada analizată.

  • Ce vedem la cinema: “Greu de pensionat 2” (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Frank Moses (Bruce Willis) este salvat din ghearele unui asasin plătit de fostul său coleg Marvin (John Malkovich), care şi-a înscenat propria moarte pentru a nu fi pus în pericol. Cei doi bărbaţi, alături de prietena lui Frank, Sarah (Mary Louise Parker), pornesc într-o călătorie prin lume, cu scopul de a descoperi secretul din spatele proiectului Nightshade, dar şi motivul pentru care acesta este dorit de toate guvernele de pe planetă.

    “Greu de pensionat 2” (GALERIE FOTO)

    Pentru Sarah, aceasta este ocazia perfectă pentru a intra definitiv în gaşca foştilor agenţi CIA, în timp ce pentru Frank devine tot mai greu să-i rămână fidel, atunci când o fostă iubită (Catherine Zeta-Jones), asasin plătit de ruşi, îşi face apariţia şi îi face insistent avansuri.

    “Greu de pensionat 2” (GALERIE VIDEO)

    Distribuit de MediaPro Distribution, filmul “Greu de pensionat 2” (“Red 2”) are premiera la 2 august în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, Cityplex (Constanţa, Tulcea şi Braşov), Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu-Mureş, Ploieşti), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Cinema Arta (Târgu-Mureş), Premiera (Ploieşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Cinema Capitol (Oneşti), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Twins (Ploieşti), Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Marcom (Buzău), Palace (Oradea), Cinema Grand Mall (Satu-Mare).
     

  • Vânt la Cotroceni, furtună la Transporturi. Coafura coabitării rezistă

    Băsescu a insistat că nu aprobă numirea la Transporturi a lui Ovidiu Silaghi, propunerea PNL, până ce nu se încheie privatizarea CFR Marfă, ceea ce înseamnă şah direct la premierul Victor Ponta, obligat astfel să rămână interimar la Transporturi şi să-şi asume răspunderea pentru un eventual eşec. Ulterior, Băsescu a sugerat că ar fi bine ca USL să pregătească o altă nominalizare în locul lui Silaghi, care nu doar că are încă pe rol un proces cu ANI, dar, în opinia preşedintelui, s-a dovedit un ministru ineficient în primul guvern USL de anul trecut.

    Victor Ponta a încercat să scape de răspundere pasând aprobarea privatizării în cârca CSAT, iar comentatorii apropiaţi puterii au explicat ieşirea lui Băsescu printr-o intenţie a acestuia de a-şi relansa cariera de lider al opoziţiei, odată cu lansarea Partidului Mişcării Populare, formaţiunea pe care şeful statului ar fi gândit-o ca înlocuitor al PDL după ce Elena Udrea a pierdut, în mai, alegerile pentru şefia PDL.

    Nici Preşedinţia, nici Guvernul nu doresc însă o rupere a coabitării între palate, în plină negociere pentru un nou acord cu FMI, iar premierul Ponta s-a opus explicit chemării ridicole a unor penelişti gen Sorin Frunzăverde la un nou demers de suspendare a preşedintelui. Cât despre cazul CFR Marfă în sine, acesta e socotit de analişti pur şi simplu un potenţial test pentru indulgenţa FMI.

    “Dacă privatizarea va fi stopată, îşi va menţine oare FMI atitudinea indulgentă faţă de România în cadrul negocierilor unui nou acord? Probabil ca da, întrucât ne indoim că FMI este dispus să renunţe la eticheta de elev model a României. Totuşi, o asemenea lipsă de reacţie credem că va scădea credibilitatea acestui parteneriat şi va diminua astfel şi impactul asupra pieţelor”, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank România.

  • Cum se descurcă Ungaria după ce a dat afară FMI

    Budapesta vrea să plătească încă din acest an tot restul de datorie care îi revine (2,2 mld. euro pentru guvern, 0,7 mld. euro pentru banca centrală), în timp ce calendarul iniţial prevedea plăţi până în toamna anului viitor. Plata datoriei integral încă din acest an ar însemna o reducere cu aproape o treime a rezervelor fiscale (7 mld. euro), pentru o economie care nu şi-a revenit clar din recesiune (creştere de 0,7% în T1, după o scădere a PIB de 1,7% anul trecut).

    Banca centrală a Ungariei a redus în această săptămână dobânda de politică monetară la minimul istoric de 4%, încercând să stimuleze relansarea economiei.

  • PROGNOZA METEO. Cod galben de caniculă. Cum va fi vremea până la sfârşitul săptămânii viitoare

    În aceste regiuni, temperaturile maxime vor depăşi 36-37 de grade, iar în sud-vest, izolat se vor situa în jurul valorii de 39 de grade. Disconfortul termic se va accentua, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 în zonele de câmpie şi local în cele de deal şi podiş.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a difuzat, de asemenea, prognoza meteo pentru toate regiunile ţării în următoarea săptămână, până la 4 august.

    BANAT
    Media regională a temperaturilor maxime va fi în creştere până în jur de 36 de grade Celsius, valoare ce se va atinge în zilele de 28 şi 29 iulie. Începând din 30 iulie vremea se va răcori uşor, însă se va menţine călduroasă până la sfârşitul intervalului de prognoză, când media regională a temperaturilor maxime va fi în jur de 34 de grade Celsius. Mediile regionale ale temperaturilor minime vor creşte până la 20 de grade Celsius, iar ulterior vor marca o scădere uşoară, fără a coborî în nici o noapte sub 18 grade Celsius. Începând cu 28 iulie, ploile vor fi posibile zilnic, cel mai probabil sub forma averselor slabe cantitativ şi cu apariţie la nivel local sau chiar izolat.

    CRIŞANA
    Vremea se va încălzi treptat, cu o medie a temperaturilor maxime care în zilele de 28, 29 şi 30 iulie va atinge 35-36 de grade Celsius. Începând din 31 iulie vremea se va răcori uşor, însă se va menţine călduroasă până la sfârşitul intervalului de prognoză, când media regională a temperaturilor maxime va fi în jur de 33 de grade Celsius. Mediile regionale ale temperaturilor minime vor atinge până la 19 grade Celsius, iar ulterior vor marca o scădere uşoară, fără a coborî în nici o noapte sub 17 grade Celsius. Pe arii restrânse sunt posibile ploi slabe cantitativ şi eventual descărcări electrice pe tot parcursul intervalului de prognoză.

    TRANSILVANIA
    În acest week-end şi la începutul săptămânii următoare se va ajunge la o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, cu o medie a temperaturilor maxime de 35-36 de grade Celsius. Între 31 iulie şi 4 august se vor înregistra valori termice medii diurne apropiate de norme, în jurul a 31 de grade Celsius. Mediile temperaturilor minime vor fi în creştere, atingând un maxim de aproximativ 16 grade şi ulterior nu vor mai coborî sub 14 grade Celsius. După 28 iulie, fenomenele de instabilitate atmosferică se pot semnala local şi temporar în oricare din zile, însă doar izolat vor fi posibile cantităţi de apă ceva mai însemnate.

    MARAMUREŞ
    În acest week-end şi la începutul săptămânii viitoare se va ajunge la o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, cu o medie a temperaturilor maxime de 33-34 de grade Celsius. Între 31 iulie şi 4 august se vor înregistra valori termice medii în jurul a 32 de grade Celsius. Mediile temperaturilor minime nocturne vor fi în creştere până la 30 iulie spre aproximativ 18 grade Celsius şi ulterior nu vor mai coborî sub 16 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie va fi în general redusă, dar izolat vor fi posibile, zilnic, fenomene de instabilitate atmosferică, cantităţile de apă fiind predominant neînsemnate.

    MOLDOVA
    Până pe 29 iulie vremea se va încălzi treptat, atât valorile termice diurne cât şi cele nocturne fiind în creştere, astfel încât în zilele de 29 şi 30 iulie va depăşi uşor 33 de grade Celsius. Începând din 31 iulie vremea se va răcori uşor, însă se va menţine călduroasă până la sfârşitul intervalului de prognoză, când media regională a temperaturilor maxime va fi în jur de 30 de grade Celsius. Se va produce şi creşterea mediilor temperaturilor minime nocturne până la 19 grade Celsius pe 30 şi 31 iulie, apoi acestea vor marca o scădere uşoară, fără a coborî sub 18 grade Celsius. Pe arii restrânse sunt posibile, zilnic, ploi slabe cantitativ însoţite, eventual, de descărcări electrice.

    DOBROGEA
    Temperaturile medii maxime vor depăşi semnificativ mediile climatologice specifice perioadei şi nu vor mai coborî sub 30 de grade Celsius. Cele mai ridicate valori vor fi în jur de 32 de grade Celsius şi se vor înregistra aproape zilnic în cursul săptămânii. Regimul termic nocturn va fi caracterizat prin medii ale temperaturilor minime situate între 19 şi 21 de grade. Aspectul predominant frumos al vremii se va remarca prin absenţa ploilor în cea mai mare parte a intervalului de prognoză.

    MUNTENIA
    În acest week-end şi la începutul săptămânii următoare se va ajunge la o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, cu o medie a temperaturilor maxime ce va atinge 35-36 de grade Celsius. Între 31 iulie şi 4 august vremea va fi călduroasă şi se vor înregistra valori termice medii în jurul a 34 de grade Celsius. Mediile temperaturilor minime nocturne vor fi în creştere până pe 30 iulie spre aproximativ 20 de grade Celsius şi ulterior nu vor mai coborî sub 18 grade Celsius. Izolat vor fi posibile fenomene de instabilitate atmosferică, cantităţile de apă fiind în general neînsemnate.

    OLTENIA
    Până pe 29 iulie vremea se va încălzi treptat, atât valorile termice diurne cât şi cele nocturne fiind în creştere. Media temperaturilor maxime va depăşi 35 de grade Celsius în zilele de 28, 29 şi 30 iulie. Începând din 31 iulie vremea se va răcori uşor, însă se va menţine călduroasă până la sfârşitul intervalului de prognoză, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 33-34 de grade Celsius. Se va produce şi creşterea mediilor temperaturilor minime nocturne până în jur de 20 de grade Celsius pe 30 şi 31 iulie, apoi acestea vor marca o scădere uşoară, fără a coborî sub 18 grade Celsius. Probabilitatea de ploaie va fi redusă, dar izolat vor fi posibile fenomene de instabilitate atmosferică, cantităţile de apă fiind în general neînsemnate.

    LA MUNTE
    Vremea se va încălzi semnificativ până la 29 iulie, în care atât temperaturile maxime, cât şi cele minime vor creşte în medie cu 4-6 grade. Apoi se preconizează o răcire uşoară vremii, însă valorile de temperatură se vor situa în continuare peste mediile climatologice ale perioadei. Instabilitatea atmosferică va fi redusă, deşi pot fi şi zile când local sunt posibile averse şi descărcări electrice, dar şi atunci se conturează cantităţi de apă în general slabe.
     

  • Când David se luptă cu mai mulţi Goliaţi (VIDEO)

    Odată ajunse pe pământ, răzbunătoarele creaturi o răpesc pe frumoasa prinţesă Isabelle (Eleanor Tomlinson) şi plănuiesc să cucerească întreaga omenire. Tânărul Jack este cel ce va trebui să conducă misiunea de salvare a acesteia şi să îi învingă pe uriaşi chiar pe tărâmul lor.

    Pentru a-şi apăra regatul şi a o salva pe prinţesa de care s-a îndrăgostit, Jack va trebui să îi învingă pe neînfricaţii uriaşi, despre care auzise doar din legende.

  • Cum a strâns Raiffeisen 50 mil. euro

    Raiffeisen a obţinut într-o singură zi 225 mil. lei (50 mil. euro) dintr-o ofertă de obligaţiuni corporative adresată investitorilor care au cumpărat titluri de peste 100.000 de euro. Obligaţiunile sunt pe trei ani şi au o dobândă de 5,5% pe an. Banca intenţionează să listeze la BVB titlurile, în jurul datei de 1 august.

    Emisiunea, intermediată de Raiffeisen Capital & Investment, a fost plasată predominant către investitorii locali. Raiffeisen, a şasea bancă din România după active în 2012, a avut anul trecut un profit net de 88 mil. euro, cel mai bun de pe piaţa bancară.

    Moody’s Investors Service a acordat acestei emisiuni de obligatiuni ratingul preliminar (P)Ba1.

    În iunie, UniCredit Ţiriac Bank a lansat prima emisiune de obligaţiuni din acest an a unei bănci din ţară, strângând 550 mil. lei printr-o emisiune pe cinci ani.

  • Radu Georgescu versus euforia Facebook

    Profitul vine după o pierdere de 157 de milioane de dolari în perioada similară a anului trecut.

    De cealaltă parte, este opinia unui cunoscut antreprenor român care se declară nu foarte convins de stabilitatea companiilor din zona IT. Este vorba de Radu Georgescu, preşedintele grupului de companii Gecad, care vorbeşte pe blogul personal de “Bula Facebook”. El crede că investitorii nu îşi vor mai plasa banii în companii de social media şi de jocuri, bula urmând să se spargă în viitorul apropiat. “Facebook a declanşat bula în vârful căreia ne aflăm, Facebook va provoca şi spargerea acestei bule. Deja căderea se vede venind, deja lumea (a se citi investitorii) nu mai are încredere în modelul de business al lui Facebook şi, prin extrapolare, în businessurile social media”, a scris Georgescu.

    Antreprenorul anunţa acest fenomen încă de anul trecut, în cadrul evenimentului Meet the CEO găzduit de Business Magazin.

    Analiştii cred că afacerile Facebook au crescut în urma deciziei de anul trecut a CEO-ului Mark Zuckerberg de a investi în software destinat platformelor mobile, vânzările de publicitate pe dispozitive wireless fiind pe cale să depăşească afacerile generate prin computere desktop. Facebook s-a listat la bursă în luna mai a anului trecut, la o cotaţie de 38 dolari pe acţiune. Acţiunile companiei au atins un minim de 17,55 dolari în septembrie, pe fondul temerilor privind posibilitatea de a monetiza numărul tot mai mare de utilizatori care accesează platforma de socializare de pe dispozitive mobile precum smartphone-urile şi tabletele. Înaintea publicării rezultatelor pentru trimestrul al doilea al acestui an, acţiunile Facebook se tranzacţionau cu 30% sub preţul de la listare.

    Veniturile din publicitatea pe dispozitive mobile vor depăşi în scurt timp jumătate din afacerile totale ale companiei, faţă de 30% în primul trimestru, spune Mark Zuckerberg. Numărul utilizatorilor care accesează Facebook de pe astfel de platforme a crescut cu 51% în trimestrul al doilea, la 819 milioane. Numărul total de membri ai Facebook a urcat la 1,15 miliarde, de la 1,11 miliarde în primele trei luni.

    Teoria lui Georgescu pare mai concretă, chiar dacă este lipsită de numere. El spune că în Silicon Valley sunt foarte mulţi bani, antrenaţi de succesul Facebook. Bani ieftini, pentru că sunt foarte mulţi milionari creaţi peste noapte. Bani care intră înapoi în business, pentru că “americanii asta fac, îşi cumpără o casă, iar restul banilor îi investesc din nou”. Rezultatul va fi o mulţime de companii foarte bine finanţate, crede el. Piaţa va alimenta spirala bulei, pentru că va crea alte multe companii care vor părea grozave, şi la un moment dat cineva se va prinde.

    În afară de reţelele de socializare, o altă industrie aflată în declin ar fi cea a jocurilor dezvoltate tot pentru reţelele de socializare, potrivit lui Georgescu. “Jocurile sunt încă simpatice, dar nu mai sunt o verticală în care să se înghesuie toţi investitorii. Căderea Zynga ne-a arătat că modelul de business al companiilor de jocuri nu este sustenabil, ci mai degrabă dependent de un titlu de succes – mai mult sau mai puţin întâmplător”, a explicat el.

    În ceea ce priveşte domeniile în care se investeşte masiv, antreprenorul român enumeră serviciile de cloud, piaţa aplicaţiilor pentru smartphone-uri şi sectorul de “big data”.