Blog

  • Germania cere Europei să menţină presiunile asupra Greciei

     Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat săptămâna trecută o nouă tranşă, de 2,5 miliarde euro, din programul de împrumuturi contractat de Grecia, asigurând astfel finanţarea guvernului elen până la alegerile generale din Germania, programate pentru 22 septembrie.

    Progresele Greciei vor continua să fie monitorizate în condiţii normale.

    “Presiunea rămâne, nu are nicio legătură cu programul electoral. Sunt departe de a fi trecut hopul”, a comentat Schaeuble la postul de radio Deutschlandfunk, preluat de Bloomberg.

    Cancelarul german Angela Merkel încearcă să obţină, în septembrie, cel de-al treilea mandat la conducerea guvernului elen, pe fondul nemulţumirii germanilor privind sumele uriaşe mobilizate de Berlin în sprijinul statelor din zona euro aflate în dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Trista moştenire

    Nu vorbesc aici de gusturi muzicale, ci de generaţia care a zdruncinat traiul tihnit din suburbii, a creat lideri de imagine, a dat jos preşedinţi, a purtat războaie, a creat companii şi a dărâmat cortina de fier. Indiferent de cum a fost clasificată de sociologi, tânăra generaţie a anilor ‘50 – ‘60 a iscat lumea modernă, a dus omul pe Lună, a creat calculatorul şi internetul, apus bazele lumii moderne, tehnologizate.

    Acum tânăra generaţie care foloseşte din plin, nativ şi natural, puterea comunicării şi a internetului, care vorbeşte o limbă nouă, poate lipsită de acorduri gramaticale sau de semne de punctuaţie, dar care are, trebuie să recunoaştem, eficienţa ei, nu-şi găseşte, cumva, locul în societate.

    Din cauza crizei, a lipsei locurilor de muncă, a manevrelor politicianiste, a obtuzităţii politice şi a lăcomiei instituţionalizate. Trebuie să meargă Papa Francisc tocmai în Brazilia pentru ca ziarele să acorde o oarecare atenţie subiectului; asta pentru că ştirile breaking sunt regele cel mic din Marea Britanie (întrebare: peste ce lume va domni?) sau veşnicul conflict dintre palatele din Bucureşti, purtat acum între tampoane de vagoane.

    Cifrele sunt uriaşe: între 73 de milioane de tineri, conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii, şi 290 de milioane, conform The Economist, caută un loc de muncă în lume.
    Nu aş fi scris toate astea dacă nu aş fi citit un sondaj legat de opţiunile de angajare ale tinerilor absolvenţi români, sondaj realizat de institutul de cercetare Trendence şi la care au răspuns 11.600 de tineri absolvenţi de facultate.

    Aceştia au indicat compania la care ar vrea să lucreze: cei cu studii economice vor în bănci, dar şi în mari companii, în ordine descrescătoare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, ING, Google, Coca-Cola, Orange, PwC şi Procter & Gamble, iar cei cu studii tehnice şi IT vor la Continental, Microsoft, Dacia, VW, BMW, Hidroelectrica, Siemens, Orange, IBM. Realizatorii studiului spun că, în comparaţie cu anii trecuţi, Apple şi Microsoft sunt perdanţii anului, cu mai mult de şase puncte procentuale, în timp ce Hidroelectrica urcă de pe locul 16 pe 7, iar Enel face un salt de 47 de locuri, pe poziţia 21.

    Alte date care mi se par interesante sunt faptul că economiştii sunt mai puţin dispuşi să emigreze, că 35% dintre absolvenţii români au aplicat deja pe reţelele de socializare pentru un loc de muncă, dublu faţă de media europeană, că urcă retailerii, că 23% dintre ingineri şi IT-işti ar accepta să lucreze pentru o companie cu probleme de imagine (media europeană este 35%) şi că 80% aşteaptă de la angajatori un tratament egal îndiferent de poziţia socială, de etnie, naţionalitate sau religie.
    Regăsesc în toate acestea un pragmatism interesat, cu care nu sunt obişnuit; sondajul arată că este ceva, mult mai mult, dincolo de imaginea TineriGălăgioşiCareÎşiFreacă-EcraneleTelefoanelorCuReligiozitateVirgulăCareNuÎnvaţăŞiNuLePasăDeNimic. Poate că ei au soluţia depăşirii actualei stări de criză, poate că pentru ei „too big to fail„ înseamnă cu totul altceva decât pentru Angela Merkel sau François Hollande. Nu-i pomenesc degeaba pe cei doi lideri europeni, care se numără printre părinţii programelor New Deal for Europe, în valoare de şase miliarde de euro, şi Youth Guarantee, de 21 de miliarde de euro, menite să-i ajute pe tinerii şomeri.  Sumele par impresionante, dar îşi pierd impactul şi devin sforăială politică fără sens dacă ţinem cont de unu, obsesia europeană cu austeritatea şi doi, de costurile asociate cu şomajul, de 153 de miliarde de euro. Nu am nimic de spus despre liderii români, pentru că pentru ei subiectul nu există.
    O lucrare a spaniolului Joaquin Sorolla (1863 – 1923), un spaniol de obicei lumions, solar, care vă poate bucura ochii; aceasta e mai tristă, se numeşte „Trista Moştenire„, prezintă ravagiile pe care le făcea poliomielita la începutul secolului trecut şi este o ilustrare plină de sensibilitate a compasiunii, un sentiment de care uităm din ce în ce mai des.
    Şi mi se pare că un soi de tristă moştenire le lăsăm şi noi TinerilorGălăgioşiCareÎşiFreacăEcraneleTelefoanelorCuReligiozitate.

  • Bram Boon, sau povestea managerului de carieră care pregăteşte manageri

    “Am făcut multe greşeli în trecut, ceea ce de fapt nu e chiar aşa de rău”, glumeşte Bram Boon, cu o nonşalanţă care avea să se lămurească pe parcursul discuţiei cu participanţii la MEET THE CEO, când şeful ING Asigurări de Viaţă a explicat de ce pune preţ pe libertatea unui manager de a greşi. “E important să înveţi din propriile erori, dar pentru asta trebuie să fii într-un mediu profesional unde poţi să rişti, să încerci lucruri noi şi implicit să faci şi greşeli. La noi în companie, asta nu a fost o problemă. Dar dacă vă găsiţi într-un mediu unde aşa ceva nu se poate întâmpla, schimbaţi-l!” e sfatul probabil cel mai important al lui Boon pentru orice tânăr manager sau antreprenor.

    Lucrează de peste 30 de ani în grupul ING, dintre care aproape cinci în România, şi aproape toată cariera şi-a petrecut-o în asigurări, în companii ale grupului din Europa, Asia şi Australia, însă declară că decizia de a veni în România în 2004 (şi apoi de a se întoarce aici în 2012, pentru un nou mandat de CEO) a fost cea mai bună din toată cariera lui, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal.

    E ataşat evident de România, pe care o descrie drept a doua lui patrie, îi place inclusiv muzica lăutărească şi cântă la acordeon, iar faptul că n-a ajuns să vorbească româneşte, deşi a luat lecţii, îl explică prin lipsa de exerciţiu, atâta vreme cât toată lumea din mediul lui profesional de aici comunică în engleză. Ca expat, a remarcat că dacă în 2004 mentalitatea era mai ierarhică şi mai rigidă, acum oamenii sunt mult mai deschişi şi comunică mai uşor. “Vechile generaţii înţeleg că lucrurile se schimbă, oamenii călătoresc în străinătate mai mult, iar noile generaţii deja au crescut fără restricţiile de pe vremea lui Ceauşescu.”

    Piaţa asigurărilor de viaţă din România, în schimb, s-a dezvoltat foarte lent (0,2% din PIB penetrare, faţă de 8-10% în pieţele mature). Ceea ce s-a schimbat însă faţă de 2004-2008, consideră Boon, este atitudinea faţă de viitor: atunci toată lumea cheltuia fără grija zilei de mâine, acum însă criza i-a făcut pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a economisi pentru pensie. “Dacă economia va reîncepe să crească solid, piaţa asigurărilor va creşte şi mai rapid. Iar dacă reforma în sănătate va deschide acest domeniu, atunci asigurările de sănătate vor fi o piaţă uriaşă, deoarece sănătatea este preocuparea nr. 1 pentru mulţi români.”

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, afirmă managerul, prioritatea pentru următorii ani este intrarea în businessul asigurărilor de sănătate, accelerarea deschiderii acestei pieţe, dar şi creşterea vânzărilor de produse de asigurări de viaţă pe măsură ce economia îşi revine. Compania controlează peste 32% din piaţa asigurărilor de viaţă, poziţie de lider pe care şi-a păstra-t-o constant începând din 1999.

    În primul trimestru, portofoliul asigurărilor încheiate de ING Asigurări de Viaţă a fost cu 5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul primelor brute subscrise a fost cu 2,3% mai mare, respectiv peste 136 mil. lei. La sfârşitul lunii martie, compania administra active de 2,4 mld. lei, în creştere cu aproape 7% faţă de martie 2012. Profitul brut estimat pentru primele trei luni ale anului a fost de 1,81 mil. lei.

    Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin


     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 29 iulie – 4 august

    31.07
    Concert Sting (Romexpo, Bucureşti)

    31.07
    Concert “Valentin Gheorghiu şi invitaţii săi” (Ateneul Român, Bucureşti)

    1.08
    INSSE anunţă statistica turismului pe primele şase luni

    1.08
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    1-3.08
    Maraton Festival 2013 (Pădurea Măgura,între Bacău şi Oneşti)

    2.08
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pe primele şase luni

    1-4.08
    Festivalul Folk You! Florian Pittiş (Vama Veche)

    4.08
    Concert Joe Cocker (Sala Palatului, Bucureşti)

    4.08
    Călătorie prin Univers – prezentare de planetariu (Observatorul Astronomic, Bucureşti)

    până la 25.08
    Expoziţia “Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” (MNAR, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Poate rectificarea bugetară să ajute consumul?

    Pentru moment, decizia politică a USL de a reduce TVA la pâine, deşi eficienţa ei pentru economie e incertă, rămâne încă susţinut de argumentele Guvernului că nu se va depăşi ţinta de deficit bugetar, deşi în prima jumătate a anului, creşterea veniturilor bugetare a fost de numai 4,8%, faţă de o ţintă de 9%.

    Statul continuă să aştepte pentru acest an o creştere economică solidă (2,5%, conform ministrului Vosganian), însă susţinută de agricultură şi de exporturi, în timp ce toţi comentatorii atrag atenţia că nu se poate vorbi de o creştere fără relansarea durabilă a consumului intern, care depinde direct de încrederea consumatorilor. După primele cinci luni, deficitul bugetar se situa la 1,05% din PIB.

  • Viitorul hipsterilor: moda căştilor de bicicletă (GALERIE FOTO)

    Modelele variază, de la cele cu un colorit ce aminteşte de petele blănii de leopard sau care par acoperite cu piele de crocodil până la cele din lemn, din materiale textile cu cristale Swarowski sau cele pictate manual, singura idee fiind ca respectiva cască să spună ceva despre purtător, să-l scoată din mulţime.

    Ce căşti de bicicletă se poartă anul acesta (GALERIE FOTO)

    Un model total inedit a fost propus de două întreprinzătoare suedeze, Anna Haupt and Terese Alstin, în colaborare cu un fabricant de airbaguri, Alva Sweden. Dezumflată, casca gândită de cele două suedeze (foto sus) arată ca un guler, iar umflată, în cazul unui accident, capătă un aspect futurist. Preţul său, de circa 600 de dolari, o încadrează însă în categoria produselor de lux, alături de căştile produse de case de modă ca Gucci.

     

  • Politica Mişcării Populare transformate în partid: prin noi înşine

    Atât noul şef, Eugen Tomac, cât şi o serie de fruntaşi ai noului partid sunt, în mod previzibil, foşti membri PDL sau consilieri prezidenţiali (Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim), iar numărul celor plecaţi din PDL cu destinaţia PMP e de aşteptat să crească, la fel cum a fost de aşteptat şi în cazul precedentelor încercări de pregătire a unor forţe politice capabile să preia simpatiile electoratului de dreapta, fără a prelua şi resentimentele faţă de PDL (Noua Republică, Forţa Civică, Partidul Popular condus de fermierul Costel Caraş şi chiar fundaţia România Liberală a disidenţilor din PNL).

    Principala necunoscută care priveşte noul partid rămâne identitatea candidatului său la prezidenţiale, având în vedere lipsa dorinţei PMP de a se alia cu orice altă formaţiune. Dacă diverse voci din PDL sau Forţa Civică au pledat pentru unificarea dreptei, pentru un candidat comun al formaţiunilor de dreapta la prezidenţialele de la anul şi pentru liste comune la europarlamentare, iniţiatorii Mişcării se opun colaborării cu PDL sau FC şi în general unificării dreptei: consilierul Daniel Funeriu consideră că noul partid al fundaţiei trebuie să meargă singur în alegeri, fiindcă unirea dreptei “este o dorinţă a oamenilor slabi, care au dubii că ar putea atinge pragul la europarlamentare”.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    22 mld. euro
    pierderile anuale ale bugetului României din evaziunea fiscală (taxe, contribuţii sociale, impozit pe venit şi TVA neplătite), conform AT Kearney

    68.299,3 km
    lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile din România la sfârşitul anului 2012, cu 2.398,4 km mai mare faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2011

    305 mld. lei
    depozitele companiilor şi populaţiei în lei şi valută la băncile din ţară în T2, în scădere cu 3,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut

    29,1 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T1 (0,9% din PIB), raportat la un deficit de 1,5 mld. euro în aceeaşi perioadă a anului trecut

    15,5%
    cu atât au crescut în primele cinci luni încasările industriei de turism din Grecia, iar creşterea pentru luna mai a fost de 38,5%

    1,1%,
    creşterea în luna iunie a soldului creditelor acordate populaţiei şi firmelor, pentru a doua lună consecutiv, până la 224,1 mld. lei

     

  • Cosmote România, credit gigant pentru 4G

    Celelalte şapte bănci care participă la finanţarea sindicalizată sunt ING Bank, Société Générale, Erste Group Bank, Eurobank Private Bank Luxembourg, Citibank, NBG Bank Malta Limited şi Raiffeisen Bank International.

    “Cosmote România, subsidiară a Hellenic Telecommunications Organizations (OTE, Grecia), va primi o finanţare de 225 milioane de euro din partea BERD: 75 milioane de euro din surse proprii ale BERD şi 150 milioane euro credit sindicalizat din partea unui grup format din şapte bănci comerciale. Acest împrumut va permite Cosmote România să finanţeze reînnoirea licenţelor şi să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pentru spectrul alocat serviciilor mobile 4G, precum şi să acopere o parte din investiţiile necesare dezvoltării reţelei”, se arată într-un comunicat al operatorului de telefonie mobilă.

    În comunicat se spune că operatorii telecom se confruntă cu cheltuieli semnificative, pe fondul investiţiilor în extinderea reţelelor şi a portofoliului de servicii, iar cererea consumatorilor români de servicii mobile în bandă largă este în creştere.