BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai puternice femei din România: Rucsandra Hurezeanu, Ivatherm

    Anterior, timp de un deceniu, românca a lucrat în domeniul farma unde s-a angajat imediat după ce a absolvit Facultatea de Medicină. A decis să îşi creeze propria afacere după ce a crescut în domeniul farma până când, după cum spune chiar ea, a simţit că nu mai are unde urca. În momentul în care a decis să devină antreprenor, Rucsandra Hurezeanu a urmat modelul mamei sale care la începutul anilor ’90 a deschis propria farmacie privată. Ulterior, businessul s-a extins atât în distribuţie, cât şi în producţie. Tot mama sa a fost cea care a sprijinit-o financiar să pornească la drum cu businessul Ivatherm care astăzi creează produse dermato-cosmetice “made in Franţa” cu apă de la Herculane.

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    A început prin a studia proprietăţile apei termale de la Herculane, cea mai veche staţiune balneară din Europa. Apoi a mers în Franţa unde a contractat o echipă de cercetători care să evalueze efectele apei de la Herculane. După ce au fost descoperite proprietăţile anti-inflamatorii ale apei, produsele Ivatherm şi-au făcut treptat loc pe rafturile farmaciilor. Acum produsele sunt aşezate pe rafturi în peste 1.000 de farmacii din România şi Hurezeanu are planuri mari pentru export.

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul va fi disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Vasile Creştin şi doi foşti bancheri de la BRD rămân în arest în dosarul fraudelor

    Vasile Creştin, lider al grupării din dosarul fraudelor bancare de 85 mil. euro, şi alte cinci persoane urmărite penal în acest caz rămân în arest, a decis instanţa supremă, care a respins recursurile acestora la măsura preventivă luată împotriva lor. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) este definitivă. La 15 şi 16 decembrie 2012, în dosarul fraudelor bancare au fost arestate, la propunerea procurorilor Direc­ţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adri­an Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Clau­dia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa în­toc­mai dispoziţiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Plos­caru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu. Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creştin şi Marius Locic, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dispus interdicţie de a părăsi ţara. În 3 ianuarie, CAB a decis prelungirea duratei arestării preventive, până la 12 aprilie, pentru Vasile Creştin, Sava Tipa, Adrian Martiş, Andrei Nanu, Andrei Suditu şi Claudia Peter.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Profi speră să treacă în faţă Lidl la numărul de magazine

    Reţeaua de magazine Profi, controlată de fondul de investiţii Enterprise Investors, a primit ieri undă verde de la Concurenţă pentru preluarea a şase magazine din Cluj operate de Alimrom Trading. Tot ieri compania a deschis un magazin în Bucureşti şi a ajuns astfel la 156 de unităţi. Obiectivul Profi, anunţat de Pawel Musial, directorul general al companiei, este de a ajunge din aprilie „a doua mare reţea de retail modern din România“. Poziţia este ocupată în prezent de Lidl, lider fiind Mega Image.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Efectul eolienelor: energia s-a ieftinit pe bursă peste 30%. Când se va vedea în facturile plătite de populaţie?

    Facturile plătite de micii consumatori in­dus­triali, care încă mai primesc o parte din ener­gie la preţuri reglementate, ar putea scă­dea cu circa 2-3% din aprilie 2013 ca ur­mare a diminuării semnificative a preţurilor la curent datorită unei producţii tot mai mari de ener­gie eoliană. La casnici, acest lucru se va ve­dea abia din vara acestui an. Primii care bene­fi­ciază de aceste ieftiniri sunt însă marii con­su­ma­tori, care sunt activi direct pe bursa de energie. Ieri, pe piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM preţul energiei pen­tru data de 14 martie era de 143,6 lei pe MWh. În aceeaşi zi a anului trecut preţul era de 243,5 lei pe MWh, ceea ce se traduce într-o ieftinire de 40%. Pe întreaga perioadă de la începutul anu­lui faţă de intervalul similar din 2012 oa­menii din piaţă spun că se poate vorbi despre o scădere de peste 30% a preţului mediu pe această platformă. Şi pe piaţa contractelor bilaterale a bursei, acolo unde se fac tranzacţii pe termen lung, începutul anului a adus în medie o scădere de 10% a preţurilor de încheiere a acordurilor între vân­zători şi cumpărători. Deşi în mod tra­di­ţio­nal pe contractele pe termen lung se obţin pre­ţuri mai bune decât pe piaţa pentru ziua urmă­toare, acum este mai ieftină tranzacţio­narea spot decât cea pe contracte bila­terale. Mai mult, în acest moment, preţul spot al energiei pe bursă este mai mic decât cel al coşului regle­men­tat prin care sunt alimentate populaţia şi o parte din consumatorii indus­triali, care de la 1 ianuarie are o valoare de 175,5 lei pe MWh, potrivit Mediafax.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • 100 de milioane de euro pierdute în patru ani din vânzări sub preţul pieţei

    Un raport al administratorilor judiciari ai combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a scos la iveală pentru prima dată pierderile cauzate combinatului de vânzări de produse sub preţul pieţei despre care se vorbea de mai mulţi ani, dar care au fost contabilizate abia după ce compania a intrat în insolvenţă la începutul anului. Aceştia au calculat că paguba rezultată din contractele în pierdere încheiate de conducerea Oltchim în perioada 2009 – 2012 doar pentru jumătate din vânzările combinatului se ridică la 101,5 mil. euro. De exemplu în 2011 combinatul a vândut polioli (produşi intermediari din care se fabrică spre exemplu spumele poliuretanice – n.red.) la un preţ mediu de 6.836 de lei/tonă, faţă de o cotaţie internaţională -ICIS – de 7.685 lei/tonă. Astfel, la o cantitate de 100.000 de tone vândute compania a pierdut 85 mil. lei (20 mil. euro). „Nu vinde nimeni la cotaţia ICIS. Acelea sunt nişte cotaţii orientative care arată tendinţele pieţei. Inclusiv când am cumpărat materii prime am făcut-o sub cotaţiile ICIS. Raportul este tenden­ţios“, spune în replică Constantin Roibu.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Producţia industrială a revenit pe plus în luna ianuarie, după cinci luni consecutive de scădere

    Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit în teritoriul pozitiv în ianuarie, după cinci luni consecutive de scădere, crescând cu 3,4% faţă de prima lună din 2012. În a doua parte a anului trecut producţia industrială a dat semne de oboseală, ajungând în noiembrie la un declin anualizat de 1,3%, reprezentând cea mai mare ajustare din ultimii trei ani. Pe ansamblul anului 2012 producţia industrială a stagnat, după ce în 2010 şi 2011 a înregistrat creşteri neîntrerupte. În ianuarie 2013, industria prelucrătoare a crescut cu 6,6%, iar cea extractivă cu 6%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă au scăzut cu 0,3%, faţă de aceeaşi lună din 2012. Comparativ cu decembrie 2012, creşterea producţiei industriale a fost de doar 0,3%. Cifra de afaceri din industrie a crescut în ianuarie cu 5,2% faţă de aceeaşi lună din 2012, odată cu creşterea preţurilor, în timp ce comenzile noi din industrie au scăzut cu 7,4%. Industria reprezintă mai mult de un sfert din PIB-ul României.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bancherii au pasat statului o cincime din risc pe ipotecare

    Creditele imobiliare vândute prin programul „Prima casă“ au ajuns să reprezinte aproape 40% din totalul fi­nan­ţărilor acordate pentru achiziţia de locuinţe, ceea ce în­seam­nă că o cincime din risc a fost pasată de bancheri statului, care achită pe loc jumătate din creditele ajunse în default. Băncile au acordat în trei ani şi jumătate credite garantate de stat de aproape 3,2 mld. euro, în condiţiile în care volumul total al creditelor imobiliare din portofoliul băncilor ajunge la 8,4 mld. euro. Statul garantează 50% din creditele „Prima casă“, ceea ce înseamnă că are o expunere de 1,7 mld. euro. Valoarea medie a creditelor garantate de stat este mai mare comparativ cu cea a împrumuturilor acordate de bănci pe cont propriu, astfel că, deşi ca volum se apropie de 40% din total, ca număr reprezintă mai puţin de o treime. Numărul creditelor garantate de stat depăşeşte 80.000 dintr-un total de 260.000 de credite imobiliare acordate de bănci. Creditele „Prima casă“ au reprezentat circa 90% din vânzările noi de împrumuturi imobiliare ale băncilor, fiind unul dintre elementele care au ţinut pe linia de plutire portofoliile de retail ale băncilor.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Chiria lunară la o cafenea nu trebuie să depăşească 15-20% din venituri

    Traian Ispasiu (32 ani), proprietarul a trei cafenele din Bucureşti, spune că o chirie de 2.500 de euro pe lună este rezonabilă, însă nu trebuie să depă­şească 15-20% din veniturile totale. Antreprenorul, care a intrat în businessul cu cafenele în 2006 după ce mai mulţi ani a deţinut un service auto, afir­mă că ar deschide o cafenea în Centrul Vechi, însă chiriile de aici, de aproximativ 40 euro/mp, i se par nejustificate.

    „Aş merge în Centrul Vechi, dar doar în anumite condiţii: chiria să nu de­păşească 25 de euro pe metru pătrat, contează arhitectura, cum este împărţit spaţiul şi trebuie să aibă o deschidere de minimum patru metri“, a declarat Is­pasiu (foto) la ZF Live. El deţine trei cafenele Tabiet, una în zona Pache Protopopescu, una în zona Fer­dinand şi cea de-a treia este în construc­ţie într-o clădire de birouri, după ce a mai de­ţi­nut încă două pe care le-a vândut. Businessul cu cafenele a atras mulţi antreprenori de-a lungul timpului, în Capitală fiind aproximativ 350-400 de astfel de afaceri. El crede că mai este loc de încă 150 de cafenele. Câştigul anu­al al unei cafenele se situează între 30.000-40.000 de euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Grupul privat turc Acibadem face primul pas pe piaţa locală

    Grupul privat de servicii medicale Acibadem din Turcia, care operează o reţea de 16 spitale generaliste şi 11 policlinici (ambulatorii), a avut anul trecut 1.000 de pacienţi din România, iar creşterea numărului de cereri i-a determinat să facă primul pas pe piaţa locală şi să deschidă în această primăvară o reprezentanţă. „Am ajuns în momentul când am simţit nevoia să deschidem un punct local deoarece cererile pentru tratamente sofisticate au fost în mare creştere în ultima perioadă, dar şi pentru a dezvolta şi a consolida relaţiile deja existente“, a spus Anna Herkmen, director de dezvoltare departament relaţii internaţionale- Europa de Est al Acibadem. Ea a mai precizat că Acibadem este interesat de o investiţie în România, dar în momentul de faţă nu există un proiect concret. Cu cei 1.000 de pacienţi români, grupul din Turcia se află în faţa spitalul austriac AKH, unde în 2011 s-au tratat aproximativ 600 de români. Turcia şi Austria sunt principalele destinaţii externe pentru pacienţii români care caută tratament în străinătate, dar dacă în Austria sunt căutate serviciile de stat, la turci sectorul privat este extrem de bine dezvoltat. În cadrul Acibadem, cele mai accesate servicii de români sunt cele oncologice. Acibadem face parte din reţeaua internaţională International Healthcare Holdings (IHH), o investiţie a Khazanah (fondul de investiţii al guvernului din Malaiezia), Mitsu (unul dintre cele mai mari conglomerate din Japonia) şi a familiei Aydinlar din Turcia.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Şeful INS promite o rafinare mai bună a datelor pentru PIB

    Preşedintele Institutului de Statistică, Tudorel Andrei, a încercat ieri să explice dilema revizuirii în scădere a Produsului Intern Brut pentru anul 2011, cu aproximativ 20 mld. lei, invocând ponderea mare, imposibil de anticipat, a consumului intermediar în valoarea producţiei. Şeful INS a arătat că ajustarea PIB din 2011 nu a fost niciun joc al unor tehnicieni sau rezultatul unor intervenţii din afara  sistemului şi a promis un plan de măsuri pentru o rafinare mult mai bună a datelor astfel încât să nu mai existe aceste discrepanţe mari între cele trei variante de calcul al PIB. Consumul intermediar a avut în 2011 o pondere în valoarea producţiei ca în urmă cu 15 ani. Ajustarea PIB a fost determinată, în principal, de creşterea ponderii consumului intermediar în producţie de la 61,3% (pondere estimată pentru anul 2010 şi utilizată la varianta provizorie 2011) la 64,6%, care nu a putut să fie anticipată din lipsa informaţiilor privind consumurile intermediare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro