BusinessMagazin

Blog

  • Filozofic vorbind, telemeaua nu-i vapor!

    În 1945, după capitulare, Japonia a intrat sub administraţie americană, iar schimbările pe care le-au adus ofiţerii generalului Mac Arthur au atins multe zone din societatea niponă. Inclusiv sărutul în cinematograf. Cinematograful japonez era în acel moment mai preocupat de samurai, săbii şi lupte cât mai artistice, iar amorul, fie el exprimat doar prin sărut, nu cadra cu spiritul războinicilor.

    Americanii, în schimb, aveau ceva experienţă în domeniu, spune criticul care a scris istorioara, pentru că, unu, scenele cu săruturi erau gustate de public şi doi, maeştrii de la Hollywood aveau de furcă serios cu cenzorii guvernamentali. În Japonia, deh, ţară ocupată, lucrurile au mers mai simplu: cineaştilor japonezi li s-a ordonat să includă episoade de pupături în filme. Iar japonezii s-au conformat, chiar dacă fără chef. Aşa au apărut, între două scene de luptă, săruturi, care se potriveau în acţiune ca nuca în perete. Dar modernizarea şi occidentalizarea societăţii japoneze au triumfat, nu-i aşa? Iar aghiotanţii generalului, specialişti, evident, în pupături au instruit, indirect, gheişele cum e cu occidentalii.

    Trecând la lucruri serioase, aş vrea să remarc un adevăr simplu: societatea românească abundă de analişti, explicători, specialişti sau cum vreţi să le spunem. Problema este că sunt prea puţini inşi care să pună osul la treabă şi chiar mai puţini inşi care să ştie că creeze un mediu favorabil şi prietenos cu cei care pun osul la treabă. Un exemplu concret, pe scurt: dacă veţi analiza componentele exporturilor româneşti din ultimii ani, veţi vedea că şantierele navale şi construcţia de nave au crescut în mod constant, fără să ţină cont de criză, şi au ajuns să reprezinte câteva procente bune din vânzările la extern, în aceeaşi zonă cu exporturile de automobile sau cabluri electrice sau produse petroliere.

    Dar dacă studiem strategia de export a României, aflată într-un soi de proiect pe site-ul Ministerului Economiei, vom vedea că oamenii de acolo au explicat frumos, pe 175 de pagini, ce, cum, de ce, ce va fi, dar nu iau domeniul mai deloc în calcul; apar, în schimb, de sprijinit, artizanatul, mierea de albine şi telemeaua de oaie. Foarte bune, nimic de zis, dar parcă secolul este altul, iar oamenii aceia cu navele poate au şi ei ceva probleme, cu TVA-uri, cu materii prime, cu infrastructura sau cu cine mai ştie ce. Aşa că zic experţilor din minister să coboare în lumea reală şi să se pupe mai des, odată între ei, interdepartamental, cum ar veni, şi odată cu economia reală.

    Ilustrez textul cu un sărut clasic, care nu mai există în această formă pentru că au intervenit nişte experţi: este un grafitti al artistului rus Dimitri Vrubel, care a existat pe Zidul Berlinului între 1990 şi 2009. Este o reproducere a unei fotografii celebre, sărutul liderilor comunişti Leonid Brejnev şi Erich Honecker, la a 30-a aniversare a RDG. Un memento cât se poate de folositor al modului în care trece gloria. Iar un expert din primăria Berlinului a avut la un moment dat o idee cât se poate de creaţă: ca să conservăm picturile, le dăm jos, cu abur, şi îi rugăm pe desenatori să o mai facă odată, cu vopseluri mai bune. Filozofic privind lucrurile, pictura nu mai este, pur şi simplu, aceeaşi, cam în acelaşi fel în care mierea şi telemeaua nu-s vapoare. Filozofic vorbind, repet.

  • Internetul şi lumea fizică

    Nu cu multă vreme în urmă am colaborat la dezvoltarea unei aplicaţii ce se înscrie într-o categorie care se dezvoltă în ritm accelerat în ultima vreme. În esenţă, era vorba de monitorizarea unor “evenimente” din sfera domestică, detectabile prin nişte senzori. În prima etapă, partenerii noştri scandinavi au conectat senzorii la un panou plasat de regulă lângă uşa de acces într-o locuinţă (sau alte spaţii interioare) astfel încât proprietarul să poată examina la plecare dacă totul este în ordine: dacă nu a lăsat aragazul pornit, dacă nu a uitat vreo fereastră deschisă şi aşa mai departe.

    Dezvoltarea firească a produsului este uşor de intuit: să permită proprietarului să monitorizeze locuinţa prin internet, folosind un telefon mobil sau orice alt aparat cu acces la web. Desigur că în această fază e vorba şi de administrare, pentru că proprietarul poate permite şi altor persoane să monitorizeze locuinţa, fie pentru o perioadă stabilită (de pildă, pe durata vacanţei), fie permanent (de regulă unei rude sau unui prieten). Semnalele senzorilor trebuie colectate într-un punct central şi distribuite doar celor în drept, iar la apariţia unor evenimente critice trebuie să-l atenţioneze pe proprietar (de pildă, printr-un SMS).

    În viitorul apropiat, proprietarul va putea emite comenzi (să închidă o fereastră, să acţioneze termostatul etc.).Până aici, nimic spectaculos. Dar acum să mai punem în ecuaţie un program oarecum inteligent instalat pe telefon, care va avea în grijă rezolvarea celor mai multe situaţii tipice, eventual chiar cu posibilitatea să “înveţe” modul de operare al utilizatorului. Se schimbă doar un lucru: cea mai mare parte a comunicaţiei prin internet se desfăşoară între nişte aparate.

    Nişte “lucruri” din lumea fizică. Ne apropiem astfel de un teritoriu care se cheamă “Internetul Lucrurilor” (Internet of Things), definit încă din 1999 de britanicul Kevin Ashton, dar despre care majoritatea analiştilor sunt de acord că este deja abordabil pe scară largă, iar anul 2013 va marca intrarea sa în mainstream. Alte analize spun că în foarte scurt timp cea mai mare parte din traficul de informaţii prin internet nu va mai fi generat de oameni, ci de obiecte. Mai mult chiar, majoritar va fi schimbul de date în care oamenii nu sunt implicaţi.

    Indiscutabil, beneficiile pot fi imense, mai ales în combinaţie cu etichetarea cu RFID (Radio-Frequency Identification). În Australia, biologii plantează în fiecare an mai mult de un milion de senzori miniaturali pe diferite soiuri de cereale de pe întregul teritoriu, pentru a monitoriza atât condiţiile de mediu, cât şi rata de creştere a plantelor, în speranţa că vor găsi combinaţiile cele mai productive. Monitorizarea şi gestionarea traficului auto este o altă zonă de aplicabilitate, iar sistemele orientate pe mijloace de transport în comun au ajuns şi pe la noi. Mai exotice par experimentele de la Nike şi Fitbit, care vizează senzori plasaţi în echipamentul sportiv, astfel încât sportivii să-şi urmărească şi să-şi amelioreze performanţele. În sfârşit, înlocuirea codurilor de bare cu etichete RFID va permite frigiderului să ne facă lista de cumpărături, sau chiar să comande prin internet ceea ce crede că ne lipseşte.

    Pe de altă parte, Internetul Lucrurilor implică o serie de provocări la care lumea ştiinţifică şi tehnologică încearcă să răspundă. În primul rând este vorba de o creştere uriaşă a cantităţii de date pe care internetul va trebui să le transporte. Apoi este problema unui sistem de identităţi pentru toate aceste aparate şi toţi aceşti senzori. Securitatea şi confidenţialitatea provoacă deja îngrijorare.

    Dar, dacă e să-l credem pe Andrew Rose de la Forester Research, drumul e fără întoarcere şi merge spre reţele de aparate independente şi autonome.
    Vom putea stăpâni toată această complexitate, în care aparatele provoacă efecte în lumea reală, fizică? Poate merită să ne amintim că nava Enterprise nu era comandată de comandorul android Data, ci de un om, Jean-Luc Picard. Poate pentru că simţul moral nu va fi niciodată implementat în aparatele care formează Internetul Lucrurilor. Independente şi autonome.

  • Cine este românul care conduce din Elveţia o afacere de UN MILIARD DE EURO

    În 2004 mi s-a propus să merg în Azerbaidjan ca director comercial şi am fost primul român din cadrul Holcim care mergea spre est şi nu spre vest. Plecaseră 11 români de la Holcim România, toţi spre vest. De ce am plecat spre est? Pentru că mă atrage partea de pionieriat, îmi place să descopăr lucruri, oameni şi culturi noi”, povesteşte Horia Adrian, area manager pentru Europa de Est şi de Sud-Est în cadrul Holcim. Are 43 de ani şi de de mai bine de jumătate de an biroul său este la Zürich, oraş unde se află sediul central al grupului elveţian Holcim, cu afaceri de aproape 18 miliarde de euro anul trecut. Cel puţin teoretic, pentru că practic călătoreşte aproape zilnic, “pe teren”, în cele nouă ţări din Europa emergentă în care Holcim are operaţiuni şi pe care, începând din vara anului trecut, le coordonează. Dintr-o lună întreagă, petrece la birou doar între cinci şi şapte zile, iar atunci, povesteşte el, ziua de lucru începe la opt şi se sfârşeşte spre seară, incluzând diferite întâlniri, conferinţe video sau telefonice, pregătirea diferitelor materiale şi verificarea e-mail-urilor. În Elveţia, spune el, se simte tot aşa cum s-a simţit şi în Rusia sau Azerbaidjan, întrucât este adaptabil şi respectă obiceiurile locului. “Încerc întotdeauna să privesc partea plină a paharului, aşa încât sunt mai mereu cu zâmbetul pe buze.”

    Numărul managerilor români care au dobândit poziţii de top în conducerea centrală a multinaţionalelor a crescut în ultimii ani. Executivi precum Liliana Solomon, în prezent director financiar al grupului britanic de telefonie mobilă Vodafone pentru regiunea Europa, Angela Creţu, director general al subsidiarei din Rusia a producătorului de cosmetice Avon, sau Radu Mavrodin, director de resurse umane al grupului din industria auto Renault pentru o regiune de 60 de pieţe, se află în plutonul de manageri români care au ajuns să ocupe funcţii importante în cadrul marilor companii străine.

    Industria materialelor de construcţii nu face excepţie de la această regulă, iar Horia Adrian se numără printre cei care au plecat din filialele locale ale multinaţionalelor pentru o carieră internaţională. După ce a terminat facultatea şi un master în inginerie mecanică la Galaţi, el a lucrat la Nuclearmontaj şi la Şantierul Naval de la Mangalia. Lucra în departamentul de marketing la şantier, unde se construiau şi se reparau nave, în perioada când a câştigat, în urma unui concurs, o bursă pentru un MBA în Coreea de Sud, la Universitatea Ajou din Suwon.

    După întoarcerea în ţară, s-a angajat la Holcim (2000), moment în care s-a mutat din Constanţa, oraşul său natal, la Bucureşti. O schimbare dramatică, pentru că însemna nu numai un nou loc de muncă, ci şi un alt mediu de viaţă. Noile sale atribuţii includeau dezvoltarea unei strategii pentru betoane şi agregate. A început cu un studiu de piaţă, pentru care a “luat la pas toată România”, pentru a afla cât mai multe informaţii direct de la clienţi – care era competiţia, care erau vânzările în diferite oraşe şi definirea de zone în care compania îşi putea extinde afacerea. În 2001 a fost numit responsabil pentru dezvoltarea primului plan de business pentru Holcim în România. Trei ani mai târziu, Horia Adrian a primit propunerea de a merge în Azerbaidjan ca director comercial.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-24 martie

    17-20.03
    Târgul internaţional de industrie alimentară IFE – International Food & Drink (complexul ExCel, Londra)

    21.03
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    21-24.03
    Festivalul internaţional Jazz In Church (Biserica Luterană, Bucureşti)

    21.03 – cu poza
    Comisia Europeană adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra unora dintre statele membre

    22.03
    INSSE anunţă datele privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul în T4 2012

    22-23.03 – cu poza
    Summit Comisia Europeană – Rusia (Moscova)

    23.03
    Convenţia Naţională a PDL (Romexpo, Bucureşti)

    22-24.03
    DanceMasters 2013 – concurs internaţional de dans sportiv (Sala Polivalentă, Bucureşti)

    22.03-30.06
    The Human Body Exhibition (Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Bucureşti)

  • Acesta este programul de guvernare pentru România

    Preşedintele a repetat bilanţul pozitiv al României în privinţa respectării criteriilor pentru Schengen, a integrării economice în UE şi a eforturilor de conformare la politicile europene de austeritate, dar a şi enunţat programul complet de politici pentru perioada următorilor ani. După Băsescu, patru sunt însă lucrurile care mai rămân acum de făcut pentru România în procesul de modernizare a statului: adoptarea legii sănătăţii care să introducă asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă a teritoriului, o nouă lege electorală şi revizuirea Constituţiei.

    Ca să primim însă în decembrie verde pentru Schengen, ar trebui însă încă patru lucruri, consideră şeful statului: demiterea miniştrilor cu dosare penale, desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA, aplicarea codurilor penal şi de procedură penală şi un cod de conduită al parlamentarilor. Cât priveşte adoptarea euro, preşedintele spune că termenul este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

    România deja se apropie de îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aderarea la zona euro, a justificat preşedintele: deficitul bugetar este sub 3%, fluctuaţia cursului de schimb este mai mică de 15%, dobânzile la creditele pe termen lung sunt în scădere către nivelul cerut de 3,7%, inflaţia medie este pe cale să se reducă la 2,8%, iar România a aderat deja la Pactul Euro Plus, la noua uniune bancară şi la Tratatul fiscal. Mai trebuie însă management privat în companiile de stat şi privatizarea celor nerentabile, întrucât, conform preşedintelui, “dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Deocamdată, inflaţia scade

    Combustibilii, cu o scumpire de 1,3%, şi tutunul, cu 0,5%, cu pondere combinată de 32% în coşul de consum la capitolul produselor nealimentare, au dus la o scumpire de 0,4% pentru această categorie, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 0,3%, iar serviciile cu 0,2%. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, a remarcat că datele care arată scăderea inflaţiei confirmă recentele comentarii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, referitoare la faptul că vârful inflaţiei a fost deja atins în ianuarie (6%).

    Dumitru Dulgheru, analist al BCR, se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 5,9-6% în prima jumătate a anului şi să rămână puţin peste 3,5% în restul anului, spre a ajunge la cca 4,1% în decembrie. Următoarele faze de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze în a doua jumătate a anului şi volatilitatea preţurilor la alimente ar indica, în opinia aceluiaşi analist, o menţinere a dobânzii de politică monetară de către BNR la 5,25% pe parcursul anului.

  • Cel mai bun film al anului (VIDEO)

    La 4 noiembrie 1979, când revoluţia iraniană atingea punctul său critic, militanţii atacă ambasada americană din Teheran, luând 52 de americani ostatici. În mijlocul acestui haos, şase americani reuşesc să scape şi să se ascundă în casa ambasadorului canadian, Ken Taylor.

    Pricepând că e doar e chestiune de timp până cei şase vor fi găsiţi şi cel mai probabil ucişi, atât guvernul american, cât şi cel canadian roagă CIA să intervină. Agenţia apelează la specialistul de top în “recuperări”, Tony Mendez, cerându-i să vină cu un plan ca să îi scoată în siguranţă pe cei şase din ţară. Un plan cu adevărat incredibil, parcă rupt din filme.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    465 mil. euro
    excedentul contului curent al balanţei de plăţi în ianuarie 2013, comparativ cu un deficit de 25 mil. euro în luna ianuarie 2012

    103 mil. euro
    investiţiile directe ale nerezidenţilor în România în ianuarie 2013, faţă de 18 mil. euro în luna ianuarie 2012, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 102 mil. euro

    50%
    rata de aprobare de care se bucură preşedintele american Barack Obama în rândul publicului, conform unui sondaj Washington Post-ABC News, faţă de 55% în ianuarie, în timp ce rata de aprobare pentru Congres este de numai 16%

    19,8%
    ponderea din datoria publică reprezentată de datoria pe termen scurt la 31 ian. 2013, în scădere cu 3,6% faţă de 31 dec. 2012, în timp ce ponderea datoriei pe termen mediu şi lung a crescut cu 1,7%, la 80,2%

    7,9%
    cu atât au crescut exporturile în ianuarie 2013 faţă de aceeaşi lună din 2012, în timp ce importturile au crescut cu 3%

  • Creditorii externi au plecat nemulţumiţi de la Atena

    Echipa de negociatori va reveni la Atena probabil la începutul lui aprilie, sperând ca până atunci guvernul grec să fie convins să accepte cerinţele lor. Principalele divergenţe vizează concedierea a 25.000 de angajaţi din sectorul public, pe care Atena vrea s-o evite, şi programul întârziat de privatizări, începând cu loteria naţională, de pe urma căruia guvernul grec spera să obţină rapid zeci de miliarde de euro pe care să le poată adăuga la sacul cu venituri bugetare.

    Între timp, şomajul a atins 26%, ceea ce înseamnă că aproape 1,3 mil. de greci nu au de lucru. Mii de studenţi au manifestat joi la Atena contra reducerilor de personal din universităţi, decise de guvern în cadrul programului de reforme structurale destinate reducerii cheltuielilor statului şi creşterii veniturilor bugetare astfel încât Grecia să-şi poată achita datoria către bănci şi creditorii externi.

  • Cipru: BCE a ameninţat cu falimentul. Au existat temeri privind reacţia străinilor care au depozite

     “Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.

    Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.

    Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro