Blog

  • După Boston, Texas. Explozie la o fabrică. Cel puţin 5 MORŢI şi sute de răniţi. 75-100 de clădiri au fost complet distruse

     Explozia s-a soldat cu 60-70 de morţi şi sute de răniţi, a anunţat un post local de televiziune KWTX News, citând un oficial din cadrul serviciilor de urgenţă.

    Informaţia nu a putut fi verificată imediat de AFP.

    “A fost de parcă ar fi explodat o bombă nucleară”, a declarat primarul oraşului, Tommy Muska, pentru CNN. “Un nor mare sub formă de ciupercă. Multe persoane au fost rănite. Multe persoane nu vor fi aici mâine”, a adăugat el.

    El a afirmat că fabrica a fost afectată de un incendiu înaintea exploziei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Mohammad Murad, omul care a adăugat cuvântul ŞAORMA în limba română: Banii nu trebuie să te ridice undeva unde nu mai simţi nimic

    IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat să facă mici afaceri şi, încă de la început, relaţia lui cu statul a fost puţin mai încordată. Mai întâi a deschis o terasă în Regie, în 1990, dar într-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, şi i-a aruncat toate scaunele şi mesele în Dâmboviţa. “Am fost foarte supărat, dar un prieten român mi-a zis că aici există o vorbă potrivit căreia orice şut în fund e un pas înainte. În Liban nu există proverbul ăsta. Atunci am înfiinţat cu un român o firmă de import, care se numea Pisica Neagră. Românul a plecat cu toate actele şi banii. De atunci, pe unde merg, dacă trece o pisică neagră mă întorc din drum”, îşi aminteşte Murad.

    A urmat o a doua firmă, numită Prometeu. “Dacă nu iei vreo trei ţepe, nu eşti om de afaceri. Prima ţeapă a fost Pisica Neagră şi a doua Prometeu, prin care am făcut vreo cinci magazine în ţară şi apoi m-am trezit că asociatul meu, tot român, a luat ştampila şi a trecut spaţiile pe numele lui”, spune omul de afaceri.

    MURAD A AJUNS ÎN ROMÂNIA ÎN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicină i-a făcut la Iaşi, după care şi-a continuat studiile la Bucureşti.”În acei ani România era foarte interesantă, toţi oamenii se purtau ca şi cum ar ascunde ceva şi ar spune jumătate din cât pot spune. Erau foarte îngânduraţi, lipsiţi de iniţiativă, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am simţit străin în România. Primii trei ani de facultate i-am făcut la Iaşi, care e un oraş superb şi cu o cultură specială. Exista, faţă de astăzi, o mai bună pregătire a studenţilor. După trei ani de Iaşi am venit la Bucureşti”, a adăugat el. Revoluţia l-a găsit lucrând ca medic stagiar la secţia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat să practice meseria de medic doar doi ani, dar spune că medicina l-a ajutat foarte mult în afaceri, pentru că a aplicat acelaşi mod de gândire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. Când ai o problemă, crede Murad, înseamnă că există o cauză care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie că e afacere sau relaţie interumană, sau relaţie cu statul. Odată stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe măsură, pe care să-l poţi urmări şi să ai o prognoză favorabilă.

    CHIAR ŞI ÎN TIMPUL STUDIILOR, Murad a făcut mici afaceri în Bucureşti, aducând “una-alta” când venea din Liban. Omul de afaceri povesteşte că familia sa avea în Beirut o fabrică de confecţii. “Suntem nouă fraţi, toţi am făcut şcoli, iar trei sunt în România şi restul în Liban, Canada şi Australia. Am avut o educaţie de acasă, fără de care cred că e greu să te poziţionezi şi în afaceri, iar cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimii 20 de ani e că m-am autoeducat.”

    Crede că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să iniţieze un proces împotriva altui om de afaceri sau altei persoane şi spune că grupul pe care îl conduce este printre puţinele cu peste 1.000 de angajaţi care au un număr de procese foarte mic. “Niciodată n-am uitat că sunt medic şi că fără milă şi bun-simţ nu poţi să fii corect. Am nişte valori pe care nu am vrut să le schimb – am făcut afaceri de zeci de milioane, am câştigat poate într-o zi şi 100.000 de euro, şi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodată nu m-am simţit mai bine decât atunci când am operat, nu mâna întâi, un copil de 14 ani care venise cu peritonită. A trebuit să dau o şpagă de 20 de dolari atunci la spital ca să-mi dea mai mult ser fiziologic, ca să spălăm mai bine copilul. Pe vremea aceea erau cantităţi limitate de ser pentru fiecare operaţie. După operaţie, mama copilului m-a luat în braţe şi i-am spus că e totul perfect, iar când am refuzat şpaga de la ea a început să plângă şi atunci a ţipat la mine doctorul să iau cadoul.

     

    Era vorba de o pungă de cafea, am luat-o ca să liniştesc mama şi a doua zi a fost un moment superb când m-am întors la spital şi l-am văzut pe acel pacient în picioare şi o mamă care avea o lacrimă de bucurie. Nu am uitat să fiu om şi niciodată nu voi uita. Banii niciodată nu trebuie să te ridice să ajungi undeva unde nu mai simţi nimic”, explică Murad.

  • Raport TVR: Televiziunea Română avea datorii totale de circa 620 milioane lei la sfârşitul lui 2012

     TVR a încheiat 2012 cu un deficit brut de 146.837.955 lei (34.148.362 euro), cu 9,15% mai mic faţă de 2011, însă televiziunea şi-a încheiat activitatea anul trecut “cu principalul obiectiv îndeplinit”- situaţia financiară a instituţiei a fost “echilibrată”, potrivit raportului de activitate al SRTv.

    Astfel, la 31 decembrie 2012, TVR avea datorii totale de 620.027.464 de lei, în scădere faţă de jumătatea anului 2012, când ajunseseră la 681.755.346 lei (158.547.755 de euro), după cum se spune în raport.

    Datoriile comerciale ale SRTv la sfârşitul anului trecut erau în cuantum de 124.436.825 lei, iar principalii furnizori cărora SRTv le datorează bani sunt: Centrul Naţional al Cinematografiei (28,6 milioane de lei), Universal Studios International BV (7 milioane de lei), Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (16 milioane de lei), European Broadcasting Union (58,3 milioane de lei), The Walt Disney Company (2,2 milioane de lei), UEFA (2,3 milioane de lei), Federaţia Românã de Fotbal (3,5 milioane de lei), Prorom (8,9 milioane de lei), Daro Film Distribution GMBH (1,9 milioane de lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Compania Samsung este anchetată în Taiwan

     Autoritatea pentru supravegherea concurenţei din Taiwan a primit la începutul lunii aprilie sesizări potrivit cărora mai multe comentarii apărute pe forumurile online din ţară ar putea fi generate chiar de Samsung.

    Instituţia a precizat că ancheta are la bază reglementări legate de publicitatea falsă sau mascată, care prevăd sancţiuni de până la 25 milioane dolari taiwanezi (837.000 dolari SUA) pentru fiecare incident. De asemenea, o parte a investigaţiei vizează acuzaţii sancţionate mai aspru, de defăimare, care pot conduce la începerea urmăririi penale.

    Autorităţile vizează atât comentarii care critică smartphone-urile produse de rivalii Samsung, inclusiv compania taiwaneză HTC, şi laudă produsele comaniei sud-coreene. Comisia de anchetă a cerut informaţii de la HTC, dar nu a contactat încă Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a pregătit o strategie pentru pregătirea Europei împotriva dezastrelor naturale sau provocate de om

     Pachetul de măsuri constă într-o Strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, care stabileşte un cadru şi mecanisme pentru creşterea nivelului de pregătire al UE pentru impacturile climatice actuale şi viitoare, dar şi o Carte verde privind asigurările în contextul dezastrelor naturale şi al celor provocate de om.

    Strategia se concentrează asupra a trei obiective cheie, primul fiind promovarea luării de măsuri de către statele membre.

    “Comisia va încuraja toate statele membre să adopte strategii de adaptare cuprinzătoare (în prezent, 15 state membre au strategii) şi va oferi finanţare pentru a le ajuta să-şi consolideze capacităţile de adaptare şi să ia măsuri. De asemenea, Comisia va sprijini adaptarea în marile oraşe prin lansarea unui angajament voluntar bazat pe iniţiativa Convenţia Primarilor”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord împiedică aprovizionarea angajaţilor sud-coreeni din complexul Kaesong

     Zece reprezentanţi ai celor 123 de firme sud-coreene prezente la Kaesong ceruseră permisiunea de a pătrunde în zona industrială pentru aprovizionarea angajaţilor.

    “Coreea de Nord ne-a informat că solicitarea de aprovizionare a fost respinsă”, a anunţat ministrul sud-coreean pentru Unificare, Kim Hyung-Seok. “Este regretabil că Phenianul a respins solicitarea şi împiedică un act umanitar”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boagiu: Cer premierului Ponta să-i demită pe Fenechiu şi Şova

     “Am cerut, miercuri, premierului Victor Ponta să îi demită pe miniştrii Relu Fenechiu şi Dan Şova pentru că ei nu ştiu ce au de făcut pe partea de infrastructură. Şi atunci mai bine se duc acasă şi lasă oameni competenţi, pentru că România nu are vreme de crescut politicieni care nu vor deveni maturi nici la 80 de ani”, a declarat presei, la Cluj-Napoca, Anca Boagiu.

    Ea i-a reproşat ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional, Dan Şova, că nu a continuat contractul renegociat cu compania Bechtel, care cuprindea standarde clare privind costul unui kilometru de autostradă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portretul tânărului român care-şi caută serviciu: se dă mai deştept decât este şi crede că şcoala nu-l pregăteşte suficient

    „Răspunsurile studenţilor români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendinţa de a-şi         supraevalua competenţele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat şi prin experienţa noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac, senior manager de resurse umane al Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toţii ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultăţii. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viaţa reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calităţile şi abilităţile personale, fie la momentul interviului de selecţie, fie ulterior, la evaluarea performanţelor”.

    Peste 80% dintre respondenţi se auto-evaluează ca având abilităţi bune şi foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învăţare şi lucru în echipă. Chiar şi o competenţă pe care în general studenţii şi-o dezvoltă prea puţin – delegarea şi coordonarea activităţii altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenţi. Totodată, 79% dintre studenţii participanţi la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, aşteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depăşesc suma pe care mulţi angajatori sunt pregătiţi să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

    În acelaşi timp, aproape 50% dintre respondenţi consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituţiilor de învăţământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilităţile lor profesionale viitoare. Studenţii afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituţiile de învăţământ la care sunt înscrişi au o contribuţie modestă în acest sens).

    „Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulţumire faţă de calitatea educaţiei formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenţilor pentru accesarea unor oportunităţi atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universităţile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, Manager Resurse Umane. „La nivel particular însă, răspunsurile sunt mai nuanţate, opinia studenţilor faţă de propria facultate (în ceea ce priveşte sprijinul şi calitatea educaţiei de care beneficiază) fiind diferită în funcţie de specializare: studenţii cu profil contabil, financiar sau de la drept evaluează mai bine propria facultate faţă de studenţii altor specializări”.

    Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeaşi măsură cu generaţiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecaţi către maximizarea propriei dezvoltări şi a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenţilor sunt dispuşi să se transfere – fie în ţară, fie în străinătate – în scopul obţinerii unui loc de muncă atractiv.

    Concluziile fac parte dintr-un raport mai amplu realizat la nivelul regiunii, în 11 ţări şi cu aportul a peste 4.000 de studenţi sau absolvenţi din instituţii de învăţământ cu profil economic din marile oraşe. România s-a alăturat proiectului la sfârşitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a treia ediţie a raportului Primii paşi pe piaţa muncii.