“Am fost in cluburi, baruri si m-am uitat. Toti au pachetele de
tigari pe masa, la vedere. La fel e si in Rusia”, a declarat Sergey
Slipchenko, managing director Philip Morris Romania si Bulgaria, cu
ocazia unei intalniri cu presa. “Pentru romani, am observat eu,
actiunea de a fuma nu se rezuma doar la actul in sine, este si ceva
de imagine”, a adaugat el. Dupa ce a laudat eforturile Guvernului
in ceea ce priveste lupta impotriva contrabandei cu tigari, care a
scazut, ca pondere in piata totala, de la 36% in 2010 la sub 15% la
inceputul acestui an, Slipcenko a anuntat ca fabrica Philip Morris
din Romania va exporta tigari in Japonia.
Blog
-
Seful Philip Morris Romania: Romanii seamana cu rusii – si voi tineti pachetul de tigari pe masa
-
Romania urca pe locul 40 in clasamentul celor mai pasnice tari din lume
Scorul Romaniei s-a schimbat usor in 2011, urcand pe locul 40,
dupa ce cu un an inainte ocupa locul 45, dupa o deteriorare
accentuata pe fondul instabilitatii politice si a nesigurantei
economice. In cadrul Europei Centrale si de Est, Romania este
devansata de Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Slovacia si
Croatia, clasandu-se pe locul sapte in regiune. Un indice mai slab
decat al Romaniei inregistreaza insa tarile baltice (Lituania,
Letonia, Estonia), Italia, Bulgaria (locul 53), Grecia si Ciprul,
toate membre UE. Republica Moldova se claseaza pe locul 59 in lume,
fata de 66 anul trecut, imediat dupa Bulgaria, in randul tarilor
europene. Aceasta devanseaza Bosnia, Albania, Ucraina, Macedonia,
Serbia si Muntenegru. -
Descinderi in Portul Constanta Sud Agigea. Sunt verificate containere cu marfa
Actiunea declansata, joi, in Portul Constanta Sud Agigea, unde
sunt verificate containere cu marfa, pentru a se stabili daca
exista infractiuni de contrabada si evaziue fiscala, se va derula
si pe parcursul saptamanii viitoare, a declarat purtatorul de
cuvant al Politiei de Frontiera. Purtatorul de cuvant al Politiei
de Frontiera, Fabian Badila, a declarat ca actiunea este organizata
de Politie de Frontiera, sub coordonarea Departamentului de
Siguranta Publica din Ministerul Administratiei si Internelor, iar
la aceasta participa politisti de frontiera, jandarmi si
reprezentanti ai Autoritatii Nationale a Vamilor. El a spus ca
actiunea declansata joi, in baza unor informatii ale DGIPI,
Structura centrala, va continua si pe parcursul saptamanii
viitoare, fiind verificate bunurile din containerele cu marfa
sosite in port si documentele de insotire a marfii, in vederea
combaterii evaziunii fiscale. -
Guvernul amana decizia in privinta taxei auto. Problema va fi discutata si in coalitie
Potrivit acestora, Guvernul doreste ca studiul de impact sa
indice numarul masinilor inregistrate in tara dupa introducerea
taxei, cati bani a incasat statul din taxa de inmatriculare si cate
masini uzate au fost casate. “Este o problema politica pana la
urma, iar decizia trebuie luata in coalitie, dar numai dupa ce va
fi efectuata o analiza serioasa de impact”, au aratat sursele. La
finalul sedintei de guvern, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a
declarat ca “ordonanta sau legea” de modificare a taxei auto va fi
adoptata de Executiv saptamana viitoare si ca propunerea sa este
aplicarea unei taxe auto care sa fie perceputa la prima vanzare a
masinilor intrate in tara inainte de 1 ianuarie 2007, data de
introducere a taxei de inmatriculare auto, cu o reducere a
cuantumului taxei cuprinsa intre 20-30%. -
Bugetul programului Rabla va fi suplimentat pentru inca 60.000 vouchere
El a aratat ca datele actuale indica faptul ca numarul masinilor
casate se va ridica si in acest an la 120.000-140.000 unitati.
Programul de casare a masinilor uzate “Rabla” a reinceput in a doua
parte a lunii martie, cu un plafon total alocat pentru plata
primelor de casare de 228 milioane lei, Guvernul anuntand atunci ca
acest plafon va putea fi suplimentat in functie de cerintele
pietei. Anul trecut, prin programul “Rabla” au fost casate 190.000
autoturisme si achizitionate 63.000 unitati, dintre care 26.000 de
productie autohtona. -
MAI: Seful Serviciului de Informatii si Protectie Interna Constanta, eliberat din functie
“In cadrul anchetei demarate de conducerea Directiei Generale de
Informatii si Protectie Interna (DGIPI), din ordinul ministrului
Administratiei si Internelor, Constantin Traian Igas, pentru
verificarea modului de indeplinire a atributiilor de serviciu de
catre lucratorii structurilor componente abilitate in plan
teritorial si central, in legatura cu situatia fostului secretar
general al MAI, astazi, 25 mai a.c., s-a luat masura eliberarii din
functie a sefului Serviciului de Informatii si Protectie Interna
(SIPI) al judetului Constanta, comisar sef Popa George”,
informeaza, miercuri seara, Ministerul Administratiei si Internelor
(MAI). Masura a fost luata ca urmare a managementului defectuos
constatat la nivelul unitatii teritoriale in gestionarea
competentelor specifice. -
Verdictul in asigurarile obligatorii pentru locuinte: esec
In Romania sunt 8,4 milioane de locuinte. Toate supuse riscului
si dezastrului. Dintre ele, doar pentru 500.000 a fost incheiata o
asigurare obligatorie, un nivel dezarmant pentru asiguratori.
Acestia au plecat inca de la inceput cu asteptari prudente, insa un
ritm atat de slab al vanzarilor nu fusese luat in calcul. “Anul
trecut, in iulie, cand am lansat aceasta polita, estimam un grad de
cuprindere de 10-15% din totalul locuintelor. Din pacate, in acest
moment ne aflam la un grad de penetrare de doar 6%”, spune Marius
Bulugea, directorul general al Pool-ului de Asigurare Impotriva
Dezastrelor (PAID).Concret, in ultimele 10 luni s-au vandut 496.672 de asigurari
obligatorii, dintre care 408.796 au fost pentru locuinte de tip A
(locuintele cu structura de rezistenta, construite din beton armat,
metal sau lemn) si 87.876 au fost pentru locuintele de tip B
(construite cu pereti din caramida nearsa sau chirpici).
Proprietarii din mediul urban au cumparat 377.987 de polite, in
timp ce locuitorii din mediul rural au semnat 118.685 de asigurari.
In total, vanzarile acestor polite au adus celor 13 companii de
asigurari care fac parte din PAID putin peste noua milioane de
euro, in conditiile in care prima anuala a unei polite pentru o
asigurare de tip A costa 20 de euro si cea pentru locuintele de tip
B costa 10 euro.Din acesti bani, asiguratorii au platit daune de peste 10.000 de
euro, dar timpul nu este pierdut pentru ca “sezonul” inundatiilor
abia acum incepe. Alaturi de cutremure si alunecari de teren,
inundatiile fac parte din cele trei riscuri acoperite de aceasta
asigurare. In ultimii ani, in Europa s-au produs peste 100 de
inundatii majore, care au provocat moartea a circa 700 de persoane
si daune care au depasit 25 de miliarde de euro.
Cei mai constiinciosi au fost locuitorii din Bucuresti, care au
asigurat deja 116.000 de locuinte dintre cele 800.000 existente,
depasind media de la nivel national. In restul tarii, cea mai buna
medie a fost de aproximativ 20.000 de euro pe oras.Teoretic, proprietarii care nu isi asigura locuintele pana la
data de 15 iulie 2011 vor fi amendati de primarii cu pana la 500 de
lei. Acesta este al doilea termen de gratie, dupa ce, initial,
autoritatile anuntasera ca termen limita data de 15 ianuarie 2011.
Cu toate acestea, majoritatea primarilor spun ca nici nu se gandesc
sa-si amendeze concetatenii, in conditiile in care anul viitor vor
avea loc alegeri locale.Mai mult decat atat, nici agentii de
vanzari nu depun eforturi deosebite pentru a creste vanzarile,
avand in vedere ca valoarea comisioanelor pe care le primesc este
de 10% din pretul unei polite, respectiv doi euro pentru
asigurarile caselor de tip A si un euro pentru celelalte.Chiar daca pe un ton timid, seful PAID spera ca urmatoarele luni
sa schimbe situatia si pana la sfarsitul verii gradul de penetrare
al asigurarilor obligatorii de locuinte sa ajunga la 10%. Este
putin probabil ca vanzarile sa creasca, mai ales cand autoritatile
locale declara public ca nu vor aplica amenzi si nici nu-si vor
constrange in vreun fel alegatorii. -
Centralele virtuale si planurile lui Luca D’Agnese, seful Enel Romania
“Energia este o afacere care peste tot in Europa este facuta de
state. Asa este si la noi, si in Franta si in Germania. Poate ca
statul nu este actionarul majoritar, dar este detinatorul
pachetului semnificativ. Dar pentru a face proiecte noi, pentru a
aduce bani, ai nevoie de o piata concurentiala pentru ca este greu
sa crezi ca daca pui un ban undeva si faci o investitie mare intr-o
unitate de productie, ceilalti te vor urma”, spune D’Agnese.Atunci cand marile grupuri straine au intrat in Romania,
cumparand filiale de distributie si furnizare a energiei, guvernul
roman lucra pe un scenariu complet diferit fata de cel actual. La
momentul respectiv, dupa ce Electrica si cele opt filiale ale sale
urmau sa fie vandute, venea randul unor capacitati de productie,
acesta fiind practic magnetul care i-a adus aici nu numai pe Enel,
dar si pe E.ON (Germania) sau CEZ (Cehia). Intre timp insa, statul
roman s-a razgandit si a inceput sa cocheteze cu ideea de gigant
energetic.Apoi guvernarea s-a schimbat si ea, iar noua idee a fost de doi
campioni nationali. Apoi au venit criza, imprumuturile de miliarde
de la FMI, iar privatizarile cerute de ani de-a randul de
investitorii straini, si ei de stat si integrati pe tot lantul
energetic, au fost puse din nou pe masa. Subiectul este insa unul
extrem de delicat, in contextul in care energia este mai mult ca
niciodata un subiect strict national pe fondul scumpirii resurselor
si al luptei pentru independenta energetica, iar D’Agnese este
constient de acest lucru.“Discutia la acest moment este la un nivel ideologic, dar daca
nu te apuci sa faci ceva, nu se intampla nimic. Nu spunem
privatizati totul, concurenta pe piata de generare poate fi
obtinuta prin scoaterea la vanzare doar a unor unitati. Macar
experimental se pot face anumite lucruri, lucruri mici, dar sunt
cativa pasi”, crede noul sef al Enel.Unul dintre acesti pasi marunti ar fi formarea unor centrale
virtuale. Conceptul pare unul de filme stiintifico-fantastice, in
contextul in care in Romania inca mai sunt stalpi de lemn incarcati
de fire electrice, dar in realitate ideea este destul de simpla si
este o propunere pe care Enel deja a prezentat-o Ministerului
Economiei.“Practic, printr-o astfel de centrala virtuala se scoate la
licitatie o anumita capacitate de productie dintr-o unitate. Pentru
aceasta capacitate se organizeaza o licitatie, iar castigatorul se
va putea utiliza de aceasta pe un anumit interval de timp, intreaga
unitate fiind insa in continuare in proprietatea statului. Daca nu
vrei sa renunti la tot deodata, poti sa aplici o astfel de solutie
care le da sansa altor jucatori din piata sa aiba productie de
energie, dar controlul unitatii ramane al tau”, explica seful
Enel.Privatizarile prin bursa reprezinta o alta solutie, dar mai
potrivita pentru a aduce bani in companii si pentru a le stabili o
valoare de piata, decat pentru a atrage investitori de profil,
pentru ca grupuri ca Enel nu vor fi interesate niciodata de
participatii de 10% din unitati precum Hidroelectrica.Intre timp insa, seful Enel spune ca italienii se vor baza pe
propriile proiecte de producere a ener-giei. Enel este unul dintre
cei doi investitori straini care au mai ramas, dintre cei sase
interesati ini-tial, in proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3
si 4 de la Cernavoda. Totodata, italienii mai sunt im-plicati
intr-un proiect pentru o termocentrala pe huila la Braila, alaturi
de germanii de la E.ON, dar au si un proiect pe cont propriu intr-o
termocentrala la Galati.“Vom merge intr-un ritm mai rapid al in-vestitiilor, astfel ca
bugetul nostru pentru urmatorii cinci ani, inclusiv 2011, se va
ridica la 800 mil. euro. Banii se vor duce in cea mai mare parte in
reteaua de distributie a energiei electrice”, a mai precizat
country managerul si presedintele Enel Romania. Anul trecut grupul
a investit 280 de milio-ane de euro, jumatate din aceasta suma
fiind alocata pentru fosta Electrica Muntenia Sud, pentru anul
acesta urmand sa fie alocata o suma similar -
De ce ar putea iesi din business omul care de 19 ani conduce Centrade Saatchi & Saatchi Romania
Spre deosebire de alti colegi de breasla, nume grele si pionieri in industria de publicitate din Romania, pe Radu Florescu il gasesti in fiecare zi la birou. “Uneori, chiar si in week-end”, completeaza omul care de 19 ani conduce Centrade Saatchi & Saatchi Romania. Un grup pe care in 1990 l-a infiintat alaturi de fratii sai John si Nicholas Alexander si care s-a extins treptat, dupa afilierea cu Saatchi & Saatchi, pana la sapte agentii diferite: Zenith Media (agentia de media buying si motorul financiar al grupului), Saatchi & Saatchi (agentia de creatie si principala ramura de activitate a grupului); Saatchi & Saatchi X (agentia de BTL), Saatchi & Saatchi PR (care gestioneaza activitatea de relatii publice pentru clienti), Pantone Studios (divizia de productie), Cable Direct (regie de media) si Chainsaw Europe (agentie specializata in servicii de post-productie audio-video).
Este prototipul clasic al omului de afaceri innascut, caruia spiritul de business ii trece prin sange. Saatchi & Saatchi ii ocupa cea mai mare parte a timpului, insa Florescu este la curent cu tot ce misca in economie. O atentie speciala o acorda pietelor de capital in care investeste de ani buni. A jucat si pe Bursa din Romania, insa si-a pierdut increderea in eficienta ei si a renuntat acum mai bine de un an din cauza lipsei de transparenta. Nu a renuntat, totusi, si la pasiune, dar a preferat sa-si mentina investitiile la Mecca pietelor de capital, adica pe Wall Street.
Aproape zilnic urmareste cotatiile bursiere si are un broker la New York care ii gestioneaza investitiile. “In 2008, cand a picat Bursa, am pierdut, ca toata lumea, insa am avut instinctul sa nu-mi retrag banii, ci sa cumpar si mai mult. M-am sfatuit cu brokerul meu si am cumparat, decizie care s-a dovedit a fi fost cea mai buna”, spune Radu Florescu. De altfel, el insusi a lucrat timp de sase ani ca trader pe Wall Street, astfel incat se poate spune ca microbul a ramas in sange. In plus, a studiat la Boston, acolo unde se afla familiile puternice si cu cea mai indelungata traditie din Statele Unite ale Americii, asa ca mediul de business i-a fost familiar toata viata.
Dincolo de un portofoliu solid de actiuni pe Bursa, si-a mai construit si un portofoliu important de active imobiliare. In momentul de fata, detine mai multe case in Europa, Statele Unite ale Americii si Romania, insa niciuna dintre proprietati nu a fost cumparata dintr-o strategie de afaceri. Nu le inchiriaza, nu are in plan sa le vanda, ci le vede pur si simplu ca pe o investitie personala facuta intr-un bun care, la momentul respectiv, i-a placut. “Chiar acum ma pregatesc sa mai fac o astfel de achizitie in Romania. Este o proprietate la care ma uit de ceva vreme si, in sfarsit, o sa o cumpar”, precizeaza Radu Florescu.
De curand, a devenit si actionar al barului Coyote Ugly. Investitia nu a fost facuta in urma unei analize la sange a planului de afaceri si a profitabilitatii, ci a fost mai degraba o asociere determinata de motive emotionale. “Ceilalti actionari sunt americani, prieteni de-ai mei, care mi-au propus sa intram in acest business impreuna, asa ca am facut-o mai mult din prietenie. Oricum, nu am o participatie mare si nici nu ma implic in conducerea afacerii”, explica Radu Florescu.
Toate acestea ii ocupa insa mai putin de 10% din timp pentru ca activitatea sa principala are loc la birourile Saatchi & Saatchi. De altfel, comunicarea este domeniul pe care il cunoaste cel mai bine si de care nu planuieste sa se desparta nici macar atunci cand isi va face exitul din grup. Inca cinci ani de acum incolo Florescu se vede in acelasi loc, insa apoi se va pregati pentru retragere. “Nu stiu exact ce voi face, dar in mod cert nu voi sta acasa. Poate voi investi intr-o alta afacere, mai mica, dar tot in domeniul comunicarii, pentru ca la asta ma pricep”, enunta omul de afaceri, in varsta de 50 de ani. In momentul de fata, dincolo de faptul ca este CEO-ul Centrade Romania, Radu Florescu este si actionar al grupului, insa prefera sa pastreze participatia confidentiala.