BusinessMagazin

Blog

  • ISTORIE SEMISECULARA

    Grupul popularilor europeni s-a constituit in 1952. Actualul nume, PPE-DE, dateaza din 1999. Este singurul grup politic in care sunt reprezentate partide din toate cele 25 de state UE. „Lucram impreuna pentru a rezista la presiunea fortelor de stanga si pentru a ne atinge scopul: o Europa tot mai competitiva si democratica, aproape de cetatenii ei“, spun ei.   

    EURODEPUTATI: PPE-DE are 268 de membri in PE (37%).

    PRESEDINTE: Comisia Europeana este condusa de un popular José Manuel Barroso. Populari sunt si 9 comisari europeni (din 22) si 7 vicepresedinti PE (din 14). 

    CRESTIN-DEMOCRATI: Cei mai multi eurodeputati PPE-DE (170) sunt crestin-democrati. Majoritatea provin din Germania (49), Spania (24) si Italia (23). 

    CONSERVATORI: Partidul Conservator Unionist din Marea Britanie (27) reprezinta principalul pol distinct de cel crestin-democrat. Principala diferenta: britanicii resping Constitutia Europeana, in actuala forma. 

    DESCHIDERE: In PPE-DE poate intra orice eurodeputat care isi asuma cateva principii: opozitia la politicile socialistilor, protejarea drepturilor omului, a minoritatilor, a libertatii de exprimare. Segmentul DE pune accent si pe libertatea individuala, domnia legii, suveranitatea nationala, libera initiativa, impozite mici, proprietatea privata si o alianta transatlantica puternica. 

  • A ravni la gheata celuilalt

    Doua persoane, una imaginara si una reala, traseaza coordonatele acestui text. Hannibal Lecter, doctorul canibal si destept din „Tacerea mieilor“, stabilea ca verbul „a ravni“ este motorul umanitatii – ravnesti la ceea ce nu ai, ravnesti la mai mult decat ai, ravnesti la ceea ce vezi la altii si ai vrea si tu.

     

    Benjamin Franklin a spus ca in lumea aceasta exista de toate pentru toti, doar ca sunt prost distribuite. Franklin exemplifica cu gheata, de care saracii au parte iarna iar bogatii vara. Avem dara stabilite o ordonata si o abcisa pentru trasarea unui sistem de stabilire a valorii bogatiei – goana catre melanjul de putere si de exotic pe care il confera averea si ceea ce se intelege efectiv prin bogatie.

     

    Baza o stabileste zicala romaneasca „…ba sanatate, ca-i mai buna decat toate“, auzita de atatea ori incat la un moment dat este imposibil sa nu te gandesti ca e ceva in neregula cu ea. In ultima vreme respectiva zona a intelepciunii mioritice s-a extins, a aparut un soi de sentiment de noblete din aceea care se vrea speciala, generat de expresia „sarac si cinstit“, expresie ce a linistit, in sensul cel mai peiorativ posibil, multe din ambitiile romanilor in ultimul deceniu si jumatate.

     

    Acesta e un punct din care alegi sa pleci sau nu. Pentru ca omenirea a evoluat, chiar si cei „sanatosi, saraci si cinstiti“ isi pot permite sa il contrazica un pic, acum, chiar pe Franklin, pentru ca un aparat de aer conditionat, la oferta si in rate, se poate dovedi suficient de puternic pentru a-i oferi si saracului doza estivala de racoare. Nu va amagiti, este numai un paleativ – ganditi-va ca Ford nu a discutat cu inginerii, la vremea lui, despre modelul T, folosind un telefon celular si Jay Gould, regele cailor ferate, nu a apasat niciodata vreo tasta Enter. Si daca aveti acum mobil si calculator, nu inseamna ca i-ati „luat“ pe Ford si pe Gould.

     

    Linia graficului o traseaza nerabdarea celor suficient de bolnavi incat sa nu se astampere si sa vrea mai mult, de data aceasta fara sensuri peiorative. Chestia cu „vrutul mai mult“ am scris-o numai asa, ca sa pot incheia fraza, pentru ca a vrea mai mult nu este nicidecum suficient pentru a asigura un trai lipsit de griji nimanui. Ceea ce trebuie e un ansamblu ciudat, o alcatuire de inspiratie, factori declansatori, de echilibru si de succes care genereaza o avere, adica mai mult decat simplele ambitii personale.

     

    Nu-mi inchipui ca Bill Gates a purces in urma cu doua decenii la un asalt coerent si organizat asupra computerelor lumii; pe langa inspiratia de a cumpara un programel de calculator si a-l dezvolta si pe langa puterea de a accepta ce au refuzat altii, la succesul sau au contribuit o suma intreaga de alti factori – nevoia unui limbaj comun intre calculatoare si cu calculatoarele, plus o doza de comoditate umana, de usurinta in exploatare si de accesibilitate. Avem nevoie de cei bogati.

     

    Afacerile lor sunt in masura sa sustina bunastarea mai mult sau mai putin relativa a catorva, a zeci, a sute sau a mii de angajati. Pot fi invidiati, admirati, detestati, barfiti. Pot fi inselati la piata si li se vara pe gat, prin strategii speciale de marketing, tot felul de fleacuri – ba un telefon din aur cu taste din pietre pretioase, ba masini cu nenumarati cilindri si cu fotolii din piele ce imita musamaua, ba picturi pe care autorul tocmai se pregatea sa le recicleze. Casele, obiceiurile, secretarele, aventurile amoroase, preferintele culinare si multe alte asemenea amanunte ofera si circul necesar, pe langa paine.

     

    Avem in schimb o problema. Averea a ajuns, in Romania ultimilor 15 ani, totuna cu afacerile necurate, cu interesele de clan, cu norocul chior sau cu furatul pe fata. De cele mai multe ori pe buna dreptate, dar nedrept fata de cei ce au castigat prin idee, perseverenta si inspiratie. Multumita acestui text am aflat si eu unde este bogatia mea: uite ca am scris o pagina intreaga despre avere, fara sa folosesc numere sau termeni ca dolari, euro sau grame de aur.

  • Avem nevoie de un alt Cod Fiscal?

    In cele trei saptamani scurse de la intrarea in vigoare, comunitatea de afaceri a avut timp sa digere modificarile din noul Cod fiscal. BUSINESS Club a organizat, saptamana trecuta, o dezbatere la care i-a invitat pe cativa dintre cei care au fost nevoiti sa li se conformeze. Exemplele luate in discutie si intrebarile la care a trebuit sa raspunda secretarul de stat pentru probleme de fiscalitate, Mara Rimniceanu, puncteaza o parte dintre deficientele noului Cod fiscal. Pana in toamna, ministerul le va inventaria si va decide daca pot fi corectate doar prin schimbari in normele de aplicare sau daca e nevoie de o noua modificare a Codului fiscal.

     

    BUSINESS Magazin: Dezbaterea pe care o organizam e un bun prilej pentru a discuta despre problemele noului Cod fiscal, dar si pentru a va cunoaste, doamna ministru.

     

    MARA RIMNICEANU: Noi am organizat si la minister intalniri cu mediul de afaceri. Sunt multe subiecte de discutat si de pe o parte a baricadei si de pe cealalta.

     

    BUSINESS Magazin: In calitate de secretar de stat munciti mai mult decat inainte, cand erati consultant?

     

    MARA RIMNICEANU: Da, recunosc ca nu mi-am putut imagina ca se poate munci atat de mult.

     

    BUSINESS Magazin: Si cum e trecerea din cadrul unei firme de consultanta in Ministerul de Finante?

     

    MARA RIMNICEANU: Nu e chiar atat de brusca pentru ca, in fapt, este cam acelasi domeniu.

     

    BUSINESS Magazin: Da, dar acum trebuie sa aparati statul. Acolo trebuia sa va aparati clientul.

     

    MARA RIMNICEANU: Este acelasi lucru. Din punctul meu de vedere, legea este facuta pentru cei care respecta legea si atunci, zic eu, ca a fi de o parte sau de alta este impropriu spus. Adica, nu cred ca putem vorbi de doua parti opuse. Poate ca noi gresim cand emitem legea si este normal sa ascultam si cealalta parte.

     

    BUSINESS Magazin: Din pozitia de consultant ati vazut greseli in lege?

     

    MARA RIMNICEANU: Nu e vorba de greseli in lege. O lege nu poate cuprinde toate aspectele, practica e cu totul altceva. In momentul in care scrii un act normativ nu poti sa cuprinzi toate aspectele.

    BUSINESS Magazin: Dar se poate ajunge ca in fiecare luna sa apara o imbunatatire…

     

    MARA RIMNICEANU: Nu pot fi atat de multe probleme incat sa fie nevoie de imbunatatiri lunare. Au fost intr-adevar probleme, este o metodologie noua, sunt cateva impozite cu totul noi pentru Romania si atunci este normal sa fie discutii.

     

    ANGELA ROSCA: Ceea ce asteapta lumea este acea consultanta de dinainte de adoptarea unei legi, ca sa nu mai fie nevoie sa o schimbam dupa o luna sau doua. Poate mai multe minti luminate vor veni cu mai multe solutii.

     

    MARA RIMNICEANU: Asa este. Pentru ce a fost inainte nu pot sa comentez, eu va spun ce va fi de acum incolo. Este un grup de dialog social pe care, in momentul in care avem un proiect de act normativ, il convocam si avem discutii pe tema acestuia. Propunerea este pe site, toata lumea are acces la ea, iar noi ne-am straduit ca imediat dupa ce a fost aprobata legea sa avem normele aproape elaborate. Ce se intampla: initiatorul concepe ceva, dar sa nu uitam ca pana in momentul in care se adopta, va mai trece prin Camera Deputatilor, Senat, sunt diverse amendamente. In momentul in care iese o lege, s-ar putea sa iasa intr-o alta forma decat am gandit-o noi. Si atunci este normal ca hotararea de guvern cu normele sa apara cu o intarziere.

     

    BUSINESS Magazin: Daca dumneavostra considerati ca, in momentul in care ajunge in comisiile parlamentare, legea va avea diverse amendamente, inseamna ca nu aveti un bun lobby…

     

    MARA RIMNICEANU: Ba avem un bun lobby, dar fiecare senator sau deputat are dreptul de a-si sustine parerea.

     

    BUSINESS Magazin: Totusi au fost diferente chiar mari fata de prima versiune a Codului fiscal.

     

    MIHAELA POHACI: La prima versiune a Codului fiscal, toate cele patru mari firme de audit, plus alte firme de consultanta, au participat chiar foarte activ cu sfaturi la finalul procesului de emitere. Chiar au fost intalniri de doua ori pe saptamana, saptamani la rand, pe TVA si celelalte impozite si credem ca, chiar daca nu au fost acceptate toate sugestiile noatre – era normal, poate -, foarte multe dintre ele au ajutat la realizarea codului. In Parlament au fost intr-adevar niste modificari in anumite domenii.

     

    ANGELA ROSCA: Ideea care reiese este ca nu a mai fost nimeni consultat intr-un mod organizat pe ideea scrierii ultimei versiuni de Cod fiscal. Intr-adevar au introdus idei noi, nu neaparat concepte, pentru ca ideea impozitului pe castiguri de capital exista, dar au intervenit cu rate noi, metode de aplicare noi.

     

    FLORENTINA CODREAN: Eu cred ca problema este urmatoarea: daca Legislativul emite legea intr-o alta forma decat cea propusa de Ministerul de Finante, ministerul, de cele mai multe ori, isi pastreaza pozitia – si ca sa si-o pastreze este fortat sa dea norme care nu mai seamana cu legea si adauga la lege. Dintr-o data eu ma trezesc peste nu stiu cat timp cu niste norme, care normal ar fi fost sa fie in litera legii si ar trebui aplicate de la data aparitiei legii, dar care spun altceva decat legea. Si asta este marea nenorocire. Si problema cea mai mare nu mi se pare a fi in privinta impozitelor pe care orice contribuabil este obligat sa le suporte. Pe mine ma deranjeaza foarte tare, ca fiscalist la banca, faptul ca nu sunt foarte clare impozitele cu stopaj la sursa pentru care eu fac un serviciu statului. Vorbesc de dobanzi, vorbesc de titluri de valoare, vorbesc de toate celelalte unde avem sute de mii de clienti. Statul sa-si impoziteze singur, daca nu este in stare sa dea o legislatie clara. Este efortul bancii, este un serviciu prin lege – si la noi si in toata lumea – sa se faca un stopaj la sursa si vreau sa fie cat mai corect, pentru a da statului cat i se cuvine. Dar atata vreme cat in acest caz este o invalmaseala mai mare decat in cazul impozitului pe profit care este obligatia mea, asta mi se pare cea mai mare nenorocire.

     

    MARA RIMNICEANU: Am dat un comunicat de presa, am spus clar pe perioade ce se aplica si ce nu din prevederile noului Cod fiscal.

     

    FLORENTINA CODREAN: In privinta comunicatului, sa stiti ca nu a lamurit mai nimic.

     

    MARA RIMNICEANU: Stiti, eu sunt acolo doar de o luna. Nu pot sa va confirm ca ceea ce va spun este chiar asa, dar ce stiu si ce am auzit este ca la proiectul de act normativ, inclusiv la norme, s-a lucrat cu Banca Nationala. Dumneavoastra sunteti subordonati BNR. Eu va confirm ca am facut adresa catre BNR sa ne sprijine in elaborarea acestor norme.

     

    FLORENTINA CODREAN: Vreau sa spun ca bancile au o suprastructura, ARB – Asociatia Romana a Bancilor, unde s-a format o comisie de fiscalitate tocmai pentru lucrul cu Ministerul de Finante. Ceea ce am propus se accepta la un moment dat, este introdus in proiect si dispare apoi spre formele finale.

     

    BUSINESS Magazin: Dar credeti ca un comunicat poate constitui o sursa de informatii pentru aplicarea legii?

     

    MARA RIMNICEANU: Comunicatul a fost pentru a preciza ca actele normative se aplica si pe ce perioada pentru a nu fi o confuzie totala. Pentru ca specialistii, daca citeau actul normativ, stiau, dar sunt multe alte persoane care probabil au simtit nevoia. Noi am dat acest comunicat tocmai pentru a veni cu niste lamuriri de moment.

     

    BUSINESS Magazin: Uitati, a doua banca din sistem nu este lamurita. Nu-i asa?

     

    FLORENTINA CODREAN: Nu suntem lamuriti deloc. V-am spus, avem intre 1 si 3 iunie o perioada de vid legislativ. Nu stim ce se intampla cu conturile curente, cu depozitele la vedere. Sa va spun ceva, produsele se multiplica pe zi ce trece. Bancile sunt obligate de concurenta sa realizeze cat mai multe produse, nu se mai incadreaza in niste standarde. Sunt produse mixte care nu poti sa le mai spui ca sunt strict conturi curente sau depozite la termen, incerci sa faci o mixtura intre ele, or, legea spune doua vorbe si-a terminat.

     

    MIHAELA CAPOTA: Cu depozitele la vedere inca se mai discuta.

     

    ANGELA ROSCA: Problema ar fi si stabilirea persoanelor care sunt obligate sa retina si sa vireze impozitele. De fapt, ce am vrea sa spunem este ca ar fi bine sa ne intrebati si pe noi, firmele de consultanta. Am putea avansa niste pareri, nu spun ca ar fi neaparat cele mai bune, nici macar ca ar trebui sa le luati in calcul, dar macar sa le auziti. Si sa facem asta inainte de a fi publicata legea.

     

    MARA RIMNICEANU: Disponibilitatea noastra nu este de a modifica substantial codul, ci de a corecta ceea ce poate n-a fost prins. Daca putem modifica normele in stadiul actual, le vom modifica. Daca schimbarile ar excede legea, probabil ca vom modifica Codul fiscal. Dorinta noastra este ca acest cod sa fie modificat in timp util. Vom urmari efectele pe perioada verii, cand Parlamentul e in vacanta, si speram sa identificam toate problemele pana in toamna.

     

    ANGELA ROSCA: Apropo de probleme, in cadrul Consiliului Investitorilor Straini

    ne-am pus problema daca nu cumva este o lege retroactiva cu privire la vanzarea de imobile. De exemplu, am cumparat o casa acum doi ani, fara sa stiu ca o sa vina un impozit peste mine astazi.

     

    ALEX MASSACI: Este o decizie investitionala majora; in momentul in care iti iei o casa sau un teren faci o investitie serioasa.

     

    FLORENTINA CODREAN: Normal este sa impozitezi venitul la data cand il obtii. Pentru ca pe cei care au cumparat marfa anul trecut si o vand anul acesta nu trebuie sa-i impozitezi cu 25%, ci cu 16% (rata impozitului pe profit in 2004, respectiv 2005 – n.r.).

     

    ANGELA ROSCA: Totusi, una este sa cresti sau sa scazi un impozit si alta e sa vii cu un impozit nou.

     

    MARA RIMNICEANU: La norme am discutat numai cu notari. Am purtat mai multe discutii si este varianta pe care ei au agreat-o si au spus ca din practica asa trebuie sa iasa.

     

    ALEX MASSACI: Dar totusi spuneti ca lucrati cu notarii si ca nu s-au plans, in timp ce notarii cu care colaboram noi sunt ingroziti de chestia asta.

     

    MARA RIMNICEANU: Noi am lucrat cu asociatia notarilor, iar reprezentantul acesteia a fost inclusiv in Parlament si a sustinut proiectul de act normativ.

     

    ALEX MASSACI: De exemplu, una dintre problemele ridicate de notari este: ce se intampla cand cumperi prin credit ipotecar? Sunt o succesiune de operatiuni care il obliga pe vanzator sa scoata bani din buzunar inainte de orice, inainte de a se perfecta tranzactia, inainte de a se face inscrierea in cartea funciara… Ai un pensionar care vinde un apartament de 40.000 de euro si trebuie sa scoata din buzunar 10% sau, stiu eu, 16% la anul daca se afla in situatia de a plati impozit. Pe de alta parte, se spune ca notarul este cel care trebuie sa incaseze suma acum.

     

    MARA RIMNICEANU: S-a convenit sa elibereze aceeasi chitanta pe care o da si acum. Si el aduna banii respectivi in luna respectiva si ii vireaza la buget. El nu face decat o retinere la sursa a impozitului.

     

    ALEX MASSACI: Deci in cash, vorbim de o plata in cash a impozitului?

     

    MARA RIMNICEANU: Cand este vorba de o persoana fizica, da.

     

    ALEX MASSACI: Insa este vorba de sume mari.

     

    FLORENTINA CODREAN: Dar de ce nu se face prin transfer bancar?

     

    MARA RIMNICEANU: Pentru ca a fost discutia ca, in momentul in care o persoana fizica vinde sau cumpara, ea nu putea sa obtina acces la institutii, la cadastru, la judecatorie. De aceea, notarul se ocupa acum de toate, inclusiv cu partea de retinere, in ideea de a nu obliga persoana fizica sa umble…

     

    ALEX MASSACI: Eu aici vad doua probleme. Una este ca ii obligam pe oameni sa umble cu sacosa cu bani. Doi: ganditi-va la notarii care sunt pe la tara, in locuri izolate, si trebuie sa incaseze sume mari de bani.

     

    MARA RIMNICEANU: V-am spus ca proiectul de act normativ a fost agreat de comun acord cu notarii.

     

    ANGELA ROSCA: O alternativa ar fi fost sa plateasca direct in orice banca din tara si sa vina cu dovada la notar care nu elibereaza nici un act pana nu se face dovada platii.

     

    MARA RIMNICEANU: V-am spus ca nimic nu este perfect.

     

    BUSINESS Magazin: Dar sunteti de acord cu ce spune domnul Massaci, adica sa vii cu sacosa de bani la notar?

     

    MARA RIMNICEANU: Oricum, majoritatea tranzactiilor intre persoanele fizice se fac cu cash.

     

    BUSINESS Magazin: Bine, dar dvs., ca reprezentant al statului, ar trebui sa incurajati transferurile prin conturile bancare.

     

    MARA RIMNICEANU: Bineinteles.

     

    BUSINESS Magazin: Atunci, de ce in acest caz ati acceptat ca persoanele fizice sa se duca la notar cu bani lichizi?

     

    MIHAELA CAPOTA: Poate ca intr-o prima faza este bine cu cash, pentru ca si eu – cand mi-am platit casa – m-am dus cu cash. Nu a avut incredere vanzatorul ca ii dau banii prin banca. Recunosc ca intr-o prima faza am ales aceasta varianta, pentru ca si notarul poate prefera sa aiba banii cash.

     

    BUSINESS Magazin: Am inteles, dar dvs. reprezentati Ministerul Finantelor.

     

    MARA RIMNICEANU: Notarul are obligativitatea de a-si declara toate contractele de vanzare-cumparare incheiate.

     

    BUSINESS Magazin: Am inteles, dar daca pleaca pur si simplu cu banii? Azi il vedeti la un apartament si maine…

     

    MARA RIMNICEANU: Acelasi risc este in tot, nu?

     

    MIHAELA CAPOTA: Am notat toate aceste remarce.

     

    ALEX MASSACI: De exemplu, stabilirea valorii de baza, a valorii initiale a terenurilor. Se stie ca s-au mai facut tranzactii cu chitanta de mana, cum se facea pe vremea lui Ceausescu. Cum stabilesti valorile astea?

     

    MIHAELA POHACI: Practic, acum valorile devin tot mai mari. Chiar daca leul va deveni greu, tot se va pune problema unei sume importante si acum cand se dezvolta si sistemele de plati prin carduri, din ce in ce mai putin cash…

     

    BUSINESS Magazin: … se incurajeaza cash-ul.

     

    FLORIN POGONARU: Ma intrebam ce face notarul acela care este obligat de lege sa incaseze sume in cash si trebuie sa raporteze sumele mai mari de 10.000 de euro la oficiul spalarii de bani.

     

    MIHAELA POHACI: In privinta consultantului fiscal, cand va fi reglementata meseria asta?

     

    MARA RIMNICEANU: N-as vrea sa fac o declaratie oficiala, dar eu zic ca se simte nevoia pe piata ca aceasta meserie sa fie totusi reglementata… notarii sunt notari, auditorii sunt auditori…

     

    ANGELA ROSCA: Daca pana acum a fost vorba de o schimbare de Guvern, de politica fiscala… dar pentru viitor putem sa ne asteptam la o strategie fiscala?

     

    MARA RIMNICEANU: Eu consider ca ceea ce pot face in contextul actual, avand in vedere ca in general legislatia nu se poate duce decat spre reglementarile UE, pe care le stie toata lumea, eu imi promit mie ca ceea ce o sa fie in continuare sa fie cat mai clar si cat mai bine scris. Pe acest considerent am incercat sa avem dialog cu toata lumea.

     

    BUSINESS Magazin: Nu ar fi totusi mai bine sa faceti o licitatie cu firmele de audit si in care sa spuneti „va dau un milion de euro, faceti toata legislatia. Eu va spun principiile si voi faceti restul“?

     

    MARA RIMNICEANU: Adica noi facem numai prost, si ceilalti fac numai bine?

     

    BUSINESS Magazin: Nu. Dar de ce sa nu scapati de grija si sa faceti un outsourcing?

     

    FLORENTINA CODREAN: Nu, aici nu este problema doamnei Rimniceanu. Problema in momentul acesta este colectarea – care este vraiste. Daca va uitati pe site-uri, o sa vedeti ca la toti cu datorii scrie ca s-a inceput procedura de executare silita. Eu va garantez ca nici la 2% nu s-a inceput… Acolo trebuie umblat in primul rand si nu se va mai modifica atat de des legislatia fiscala…

     

    MIHAELA CAPOTA: Pe de alta parte, la TVA s-a lucrat cu doi consultanti belgieni.

     

    BUSINESS Magazin: Dar nu credeti ca un asemenea proces de, sa-i zicem, outsourcing nu ar fi benefic?

     

    ANGELA ROSCA: Dar asta s-a intamplat, si chiar pe gratis! Daca s-ar aduna tarifele orare pentru toti oamenii care au lucrat impreuna cu oamenii din minister pentru precedenta versiune a Codului fiscal s-ar aduna o suma considerabila. Dar toti am facut-o pro bono, in ideea ca ne va fi tuturor mai usor. Si suntem dispusi sa o facem si in continuare, dar din pacate nu ne-a mai invitat nimeni. Nu vrem sa fim invitati cu orice pret, dar poate ar fi mai bine sa ne mai intalnim cu totii – am vazut, fiecare mai multe cazuri, mai multe spete – si poate putem sa avem o contributie.

     

    ALEX MASSACI: Oricum este laudabil ca avem genul acesta de discutii. Dar, din pacate, le avem numai cu Ministerul de Finante.

     

    BUSINESS Magazin: Daca am retinut corect, va ganditi sa luati toate obiectiile facute fie de auditori, fie de alte parti si sa mai modificati o data Codul fiscal?

     

    MARA RIMNICEANU: Nu modificam Codul fiscal. Noi suntem acum in faza proiectului de norme la Codul fiscal. Atat timp cat propunerile nu vor excede legea, nu avem nimic impotriva ca noi sa imbunatatim acest proiect de norme. Daca in practica vor fi probleme care necesita o modificare a Codului fiscal, vom avea in vedere si acest lucru.

  • Sange proaspat la Siveco

    Siveco, firma de software si servicii IT – cunoscuta pentru contractele mari cu statul roman, a atras doua fonduri de investitii. Intel Capital si Enterprise Investors au devenit actionari minoritari la Siveco, printr-o investitie de 12 milioane de dolari, con- stand in achizitie de actiuni si majorare de capital.

    Vestea intrarii Intel Capital si Enterprise Investors, prin Polish Enterprise Fund (PEF) V, in actionariatul Siveco a venit la o saptamana dupa ce compania de software, condusa de Irina Socol, si-a rezolvat problemele cu Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), unul din  clientii sai actuali cei mai importanti. Renegocierea contractului cu MEC (a se citi pastrarea sa), contract in valoare de 96 de milioane de dolari, le va asigura o viata linistita proprietarilor Siveco, vechi si noi. Pe langa Ministerul Educatiei, Siveco mai are in portofoliu si alte institutii de stat precum Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Finatelor, Ministerul Apararii Nationale, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Afacerilor Externe etc. Compania de software are si clienti companii private; unul dintre acestia este Petrom (fosta companie de stat preluata de OMV).

    Existau zvonuri ca Intel Capital si Polish Enterprise Fund sondeaza terenul la Siveco inca din primavara acestui an, insa putini le-au dat credit. Managerii unor companii importante din industria de software au refuzat sa creada ca doua fonduri de investitii vor deveni actionare la o societate care s-a dezvoltat mai ales datorita relatiei privilegiate cu fostul guvern Nastase. Cel mai mare scandal in care a fost implicat numele Siveco a fost legat de contractul cu MEC, castigat prin incredintare directa in timpul ministeriatului lui Alexandru Athanasiu.

    Noua conducere a ministerului (de dupa noiembrie 2004) a analizat contractele cu Siveco si firma germana de leasing AGV Leasing GmbH (finantatorul proiectului). Potrivit unui comunicat al Ministerului Educatiei, ministrul Mircea Miclea avea doua posibilitati: fie sa rezilieze contractul, fie sa schimbe datele acestuia. Prima varianta a fost eliminata pentru ca „rezilierea era sinonima cu stoparea SEI (Sistemul Educational Informatizat), privarea a cel putin 2.700 de scoli de retele de calculatoare si inceperea unui lung proces juridic international, la Frankfurt – Germania, care s-ar fi finalizat dupa estimarea unor specialisti, cu plata de catre minister a unor penalizari de peste zece milioane de dolari si o decizie juridica incerta“, potrivit MEC. Prin urmare, s-a ales varianta a doua, care a adus ministerului avantaje de 22,7 milioane de dolari (prin renegocierea contractului cu Siveco) si inca 3,7 milioane de dolari din renegocierea contractului cu firma de leasing. Siveco, practic, nu a taiat din sume, ci s-a angajat sa ofere mai multe servicii, mai mult software si hardware in contul acelorasi bani.

    Imediat dupa ce a fost rezolvata problema cu MEC (coincidenta sau nu!), cele doua fonduri de investitii, PEF V si Intel Capital  au anuntat o investitie de 12 milioane de dolari, reprezentand achizitia unui pachet de actiuni, la care se adauga o majorare de capital. La finalizarea tranzactiei, noii actionari vor detine aproximativ o treime din companie. Inaintea deal-ului actionarii companiei erau un grup de investitori israelieni – 63%, managementul (inclusiv Irina Socol) – 32% si angajatii – 5%. De ce doua fonduri de investitii au cumparat actiuni intr-o companie acuzata ca a castigat contracte cu statul datorita unor legaturi politice cu fosta putere? Pentru ca „Siveco Romania este o companie care se dezvolta rapid si care si-a castigat o reputatie solida in Romania si pe piata vest-europeana si americana“, afirma Dariusz Pronczuk, partener in cadrul Enterprise Investors, responsabil cu aceasta investitie. 

    Dezvoltarea companiei a fost cu adevarat rapida, in ultimii doi ani avand cresteri de 50% si 30%, spre uimirea multinationalelor si competitorilor romani din industria de software. Cat despre „reputatia solida“, se mai poate discuta. 

    Una peste alta, ambele parti (atat fondurile, cat si Siveco) sunt multumite. Fondurile vor asista si in anii urmatori la o crestere spectaculoasa a cifrei de afaceri, iar Siveco nu mai are nici o problema de imagine, din moment ce si-a rezolvat problema cu MEC si a reusit sa atraga investitori straini de incredere. Iata si opinia Irinei Socol, linistita ca Siveco a primit girul investitorilor: „Suntem optimisti ca aceasta infuzie de fonduri va contribui la dezvoltarea afacerilor noastre pe piata locala si internationala“. Toata lumea este multumita, iar Siveco incepe o noua etapa, spre nelinistea competitorilor. 

  • Invitatii Club Business

    La dezbaterea BUSINESS Magazin de saptamana trecuta, care a avut loc la JW Marriott si a fost sponsorizata de BRD si de Zapp, au participat:

     

    MIHAELA CAPOTA director de cabinet la Ministerul de Finante

    MARA RIMNICEANU secretar de stat pentru politici fiscale in Ministerul de Finante

    FLORENTINA CODREAN analist studii, compartimentul audit fiscal BRD-GSG

    ANGELA ROSCA Senior Manager Taxation Services Ernst & Young

    MIHAELA POHACI Senior Manager Tax & Legal Deloitte & Touche

    ALEX MASSACI Senior Tax Manager Price-waterhouseCoopers

    NADINA HORNIANSCHI Taxation Services KPMG

    FLORIN POGONARU presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR)

  • Tango fiscal

    Ar fi oamenii de afaceri dispusi sa plateasca factura unui Cod fiscal intocmit de o firma de consultanta specializata, care sa rezolve problema cronica a instabilitatii legislative? Si daca da, cat ar costa un Cod fiscal nou-nout?

     

    Codul fiscal, modificat de doua ori in decurs de cateva luni prin ordonanta de urgenta, amendat apoi din nou la adoptarea ordonantelor in Parlament, a intrat in fine in vigoare – dar oamenii de afaceri inca isi mai tin rasuflarea. Teoretic, noul Cod fiscal ar trebui sa stearga instabilitatea fiscala de pe lista angoaselor oricarui manager. Practic insa, oamenii de afaceri continua sa se astepte la surprize costisitoare care sa le dea peste cap strategiile, unele construite cu ani inainte.

     

    Se asteapta chiar la schimbari „destul de dese pe termen scurt si mediu“, dupa cum spune Marius Ionescu, Manager Tax Advisory Service la Ernst & Young. Previziunea se bazeaza pe o concluzie pe care orice specialist o invoca: „lipsa unei strategii fiscale clare pe termen lung“, la care se adauga, inevitabil, schimbarile pe care integrarea Romaniei in UE le presupune – de exemplu taxa pe valoarea adaugata, impozitul cu retinere la sursa pe dobanzi si dividende, pentru a aminti doar cateva.

     

    Asadar, oamenii de afaceri nu cer decat o strategie fiscala coerenta pe termen lung. Ar fi de acord sa plateasca factura unui proiect de Cod fiscal care sa le ofere asta? Un Cod fiscal intocmit de o companie privata, specializata in consultanta fiscala, si predat la cheie Ministerului de Finante?

     

    „Cu siguranta“, spune Florin Buligoanea, Chief Financial Officer la A&D Pharma, o companie farmaceutica. „Am fi dispusi sa contribuim la un fond prin care sa fie platit un consultant care sa elaboreze un Cod fiscal coerent si un sistem stabil“, adauga el. Cu o conditie insa: sa fie sigur „ca banii se folosesc chiar pentru scopul propus“. Si cei de la Accor Services, companie care emite tichete de masa, ar contribui, desi firma nu a fost afectata intr-o masura mare de ultimele schimbari fiscale.

     

    „In principiu am fi de acord sa contribuim cu o suma de bani la acest fond“, spune directorul financiar Ileana Preda. Gilda Lazar, reprezentanta Japan Tobacco International, lasa sa se inteleaga ca nu ar fi de acord cu o astfel de solutie, desi instabilitatea legislativa ii provoaca aceleasi dureri de cap ca si reprezentantilor celorlalte companii. „Ca platitori de taxe, noi contribuim la bugetul statului cu sute de milioane de dolari“, motiveaza ea. Statul e cel care trebuie sa se ocupe, iar Shachar Shaine, presedintele producatorului de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB), se arata optimist si pare sa prefere o solutie clasica.

     

    El se declara convins ca „exista in cadrul Ministerului de Finante persoane bine pregatite si capabile sa realizeze o strategie fiscala coerenta si previzibila“ – in ciuda faptului ca a fost nevoie de cinci luni pentru numirea noului secretar de stat pentru politici fiscale in Ministerul de Finante, Mara Rimniceanu.

     

    Petrica Soptelea, directorul unei companii de pariuri, Stanleybet Romania, raspunde intrebarii BUSINESS Magazin tot cu o intrebare: „Credeti ca Ministerul Finantelor Publice ar accepta o consiliere finantata de operatorii privati?“. Cel mai probabil nu – dar daca ar accepta, cat ar putea costa o astfel de intreprindere? „Nu am nici cea mai vaga idee cat ar putea fi nota de plata pentru un astfel de contract de consultanta“, spune Viktor Kevehazi, senior partner la firma de consultanta KPMG Romania. El isi aminteste insa ca a transmis ministerului de mai multe ori, in trecut, observatiile sale si ale Consiliului Investitorilor Straini. Raspunsul primit? „Nici unul.“

     

    Kevehazi crede ca, de fapt, ministerul nu are nevoie, pentru a avea un Cod fiscal stabil, de interventia vreunui consultant privat. Ar ajunge sa se consulte mai mult cu mediul de afaceri cand ia o decizie „si sa supuna dezbaterii publice legile pe care vrea sa le promoveze“. Am avea astfel mai putine legi care nu pot fi aplicate sau care lasa loc de interpretari.

     

    Situatia de acum e „nefericita“, spune Mihaela Mitroi, Tax Partner la PricewaterhouseCoopers, care se declara gata oricand sa se implice intr-un proiect comun cu Ministerul Finantelor. Aduce ca argument o nu tocmai placuta experienta din perioada in care „schimbarile legislative erau lunare“ si prevederile fiscale „erau insirate in sute de legi dedicate si specifice diferitelor domenii“. Acum e mai bine, spune ea, mai ales pentru ca potrivit noului Cod fiscal orice schimbare trebuie facuta cu sase luni inainte. Cat ar factura insa Mihaela Mitroi pentru a creiona, in calitate de consultant, o strategie fiscala? „Nu ar costa nimic, pentru ca si noi vrem o lege clara si stabila“, spune ea.

     

    Si Marius Ionescu, Manager, Tax Advisory Service la Ernst & Young, se arata dispus sa ofere consultanta ministerului in redactarea unui Cod fiscal clar, dar deocamdata nu poate vorbi de costuri. „Este dificil a estima un onorariu in acest stadiu“, explica el. Asadar, unele companii ar fi dispuse sa contribuie la plata facturii unui Cod fiscal, altele nu, firmele de consultanta care l-ar putea intocmi nu stiu in cat timp l-ar putea face si cat ar putea costa, dar sunt gata sa ofere si de acum inainte consultanta statului chiar si gratuit.

     

    „Daca s-ar aduna tarifele orare pentru toti oamenii care au lucrat impreuna cu oamenii din minister pentru precedenta versiune a Codului fiscal“, a spus in cadrul BUSINESS Club-ului de saptamana trecuta Angela Rosca, Senior Manager Taxation Services Ernst & Young, „s-ar aduna o suma considerabila.“

     

    Ministerul nu ia insa in calcul varianta outsourcingului pentru Codul fiscal. Mara Rimniceanu, secretarul de stat pentru politici fiscale, a exclus repede ipoteza in cadrul intalnirii BUSINESS Magazin: „Adica noi facem numai prost, si ceilalti fac numai bine?“, a intrebat ea. Dar dincolo de un ipotetic proiect de Cod fiscal intocmit de consultanti privati si platit de oamenii de afaceri, din discutiile pe marginea unei astfel de idei si a dezbaterii BUSINESS Club se desprind doua concluzii principale.

     

    Prima, care nu mai are nevoie de vreo demonstratie, e ca instabilitatea fiscala mentine o nervozitate paguboasa in companii. A doua – si cea mai importanta – e ca atat mediul de afaceri cat si consultantii specializati cer ca observatiile pe care le transmit ministerului sa fie luate in seama si, implicit, sa se masoare de sapte ori inainte de a se taia o data. Vor, cu alte cuvinte, sa-si conduca afacerile pe un drum cu marcaje clare. Deocamdata „ne miscam in pasi de tango – unul inainte, doi inapoi“, spune Gilda Lazar, Corporate Affairs Managers la Japan Tobacco International. Iar oamenilor de afaceri nu le place deloc tangoul.

  • Viitorul IT: fara bani, dar cu idei

    Afacerile devin tot mai complexe, presiunea competitiei creste de la zi la zi, iar costurile o iau razna. Companiile sunt mai dependente ca oricand de tehnologie pentru a se pastra in top, insa cum sa ramai competitiv atunci cand bugetele pentru IT scad vazand cu ochii?

     

    Cine presupune ca managerii departamentelor IT au o meserie usoara ar face bine sa se gandeasca de doua ori. Ei trebuie sa imparta si capra si varza – sa investeasca in cele mai noi tehnologii care sa mentina compania in crestere, dar in acelasi timp sa pastreze un ochi atent asupra buzunarului, pentru ca bugetele destinate IT-ului nu se vor simti prea bine in urmatorii ani. Studiile arata ca firmele din intreaga lume vor avea nevoie de servicii IT tot mai complexe, ceea ce ii pune pe provideri in fata unei performante dureroase: trebuie sa se dea peste cap ca sa-si imbunatateasca oferta, in ciuda faptului ca firmele isi vor dramui mult mai atent banii pe care sunt dispuse sa-i plateasca.

     

    Bugetele pentru IT ale firmelor se vor mentine constante sau chiar vor scadea pana in 2008, conform unui raport prezentat de compania de cercetare a pietei Gartner in cadrul evenimentului anual ENSA@Work, organizat recent de Hewlett-Packard.  Evenimentul, aflat la a opta editie, a reunit 3.000 de participanti din peste 60 de tari, printre care s-au numarat Intel, Microsoft, Oracle sau SAP.

     

    Astfel, cheltuielile totale pentru IT la nivel mondial (hardware, software, servicii) vor atinge in acest an 2.600 de miliarde de dolari, din care aproape o treime (700 mld. $) vor reprezenta aportul pietelor mature din Europa de Vest. Aceasta regiune va inregistra in 2005 o crestere aproape invizibila a bugetelor (3,6% fata de anul trecut). Iar cand sumele sunt transformate in moneda europeana, obtinem 570 mld. euro care aduce, de fapt, o scadere de peste 8% fata de anul 2004. Evolutia este destul de ingrijoratoare pentru furnizorii de IT, mai ales ca pentru anul urmator se anunta inca o scadere, de 1,7% in euro, spune Nicole France, analist principal al Gartner pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA).

     

    „Evolutia lumii IT poate fi cuprinsa intr-un singur cuvant: «industrializare». Companiile au din ce in ce mai multe optiuni pentru a-si realiza proiectele IT, insa costurile tind sa fie eficientizate“, a spus ea. Gartner nu a detaliat studiul si pentru Europa Centrala si de Est, insa analistul companiei de cercetare a spus ca, desi franarea investitiilor nu va fi la fel de accentuata ca in Vest, tendinta va fi aceeasi: de incetinire a cresterilor. Europa de Vest, o piata luata adesea ca exemplu in tarile in curs de dezvoltare cum este si Romania, ofera de data aceasta un model plin de scepticism: cresterea bugetelor IT pana in 2008 va fi de doar 2,6% pe an, de la 461 mld. dolari in 2004 la 510 miliarde de dolari in 2008.

     

    In pozitia privilegiata a celor care vor investi cel mai mult in IT sunt tarile din Scandinavia si Benelux (insa cu o crestere nu mai mare de 3%). Printre tarile care inregistreaza totusi crestere, chiar daca foarte mica, se mai numara Marea Britanie si Spania (aproximativ 1%). Daca in Franta investitiile in IT vor ramane identice cu cele de anul trecut, in Italia si Germania ele vor scadea cu 0,5%, respectiv 1%.

     

    „In aceste conditii, principala grija pentru responsabilii cu IT-ul din companii va fi nu doar reducerea costurilor, ci si identificarea celor mai bune strategii pentru cresterea business-ului“, a spus Nicole France de la Gartner. Cresterea afacerii a fost votata pe primul loc in topul prioritatilor de managerii chestionati de Gartner intr-un sondaj realizat in ianuarie, dupa ce in ultimii trei ani in top s-a situat grija reducerii costurilor. „Cu alte cuvinte, tehnologiei i se aplica «reglaje de finete» si este incet-incet indreptata catre alte directii.

     

    “Aceasta va fi o tendinta careia Hewlett-Packard incearca sa ii raspunda cat mai bine, a declarat pentru BUSINESS Magazin Anton Knolmar, director de marketing al diviziei de software a companiei americane pentru zona EMEA. Compania va urmari dezvoltarea conceptului propriu denumit „Adaptive Enterprise“, adica solutii care ii ajuta pe clienti sa ia decizii mai rapide, sa-si automatizeze procesele de business si sa se conformeze mai usor reglementarilor si legislatiei in vigoare.

     

    HP a inceput procesul de trecere de la statutul de companie care ofera doar tehnologie la cel de provider de solutii IT avansate, care necesita intelegerea in amanunt a afacerii clientului. „De exemplu, companii precum Amazon sau eBay au nevoie de o conexiune permanenta la Internet, pentru ca orice intrerupere aduce pierderi uriase. In astfel de cazuri, oferta de tehnologie trebuie completata de oferta de solutii IT personalizate pentru nevoile clientului“, a explicat el.

     

    Momentan, nu foarte multe companii inteleg ca nevoile lor sunt de fapt mai complexe decat simpla instalare a unei retele de computere care sa functioneze, sustin oficialii HP. Aproximativ 25% dintre companii au facut trecerea catre achizitionarea de aplicatii de management al serviciilor IT si doar foarte putine au cumparat pana in prezent aplicatiile cu cel mai inalt grad de complexitate, adica cele de management al intregului business, a mai spus Knolmar. Platforma software prin care HP isi propune sa trateze afacerea clientului in intregul sau a fost denumit „Open View“ si a generat venituri de 280 de milioane de dolari in ultimul trimestru.

     

    „Noi nu facem aplicatii sau baze de date precum SAP sau Oracle, ci mai degraba ne ingrijim ca acestea sa functioneze corect si la parametri maximi“, a explicat Knolmar. Principalul competitor al HP pe acest sector este IBM, cu platforma sa Tivoli. Conform oficialilor HP, cele doua companii au in prezent o cota de piata aproximativ egala. Pentru HP, este vorba de un sector cu o crestere foarte rapida, a spus Knolmar. In ultimul trimestru, afacerea „Open View“ a crescut cu 36% fata de perioada similara de anul trecut, in timp ce piata a evoluat cu doar 9-10% in acest timp.

     

    „Discutiile nu se mai rezuma doar la costuri, ci si la gasirea celor mai bune strategii pentru a face ca afacerea sa devina mai «agila»“, a mai spus oficialul HP. In ceea ce priveste Europa de Est, cresterea este si mai rapida. Fara sa precizeze exact viteza de dezvoltare a regiunii, Knolmar a spus ca „este o crestere din doua cifre, iar regiunea este una dintre cele cu cea mai rapida crestere din intreaga lume“. Poate si pentru ca firmele de aici se afla deocamdata in faza initiala a dezvoltarii, aceea in care incep sa inteleaga ca a venit timpul sa evolueze de la simplele investitii in infrastructura la cele in serviciile de management al afacerii. „Pentru HP, pietele din Polonia, Cehia, Romania si Ungaria sunt la fel de importante“, a spus Knolmar.

     

    O alta tendinta promovata de HP in lumea IT este asa-numitul concept „utility computing“. Compania sustine ca accesul la Internet si la resursele IT poate fi „democratizat“ si ca oricine va putea avea acces la aceste resurse, la costuri moderate. Modelul de business, in viziunea oficialilor HP, nu e cu nimic diferit fata de felul in care ne platim facturile la curent electric sau intretinere. Astfel, puterea de procesare a computerelor trebuie privita nici mai mult nici mai putin decat ca o alta „utilitate“. Cu alte cuvinte, clientii ar trebui sa aiba ocazia sa isi faca abonament sau sa inchirieze pentru un timp limitat un numar de calculatoare pe care sa le puna la treaba pentru proiectele lor.

     

    Acest model este recomandat tot mai mult in ziua de astazi, avand in vedere ca firmele descopera ca au probleme cu tehnologia la care in urma cu cativa ani nici nu se gandeau, a spus Martin Sadler, director in cadrul diviziei de cercetare si inovare HP Labs. In primul rand este vorba de infractiunile cibernetice – fie ca este vorba de hackeri, de hoti care incearca sa fure date personale sau de copii care vor sa se distreze, companiile au mari batai de cap pentru a-si proteja datele confidentiale. Apoi mai este vorba de cresterea exponentiala a complexitatii felului in care afacerea este administrata, precum si de cresterea greu de tinut sub control a costurilor, a adaugat oficialul HP.

     

    HP are deja un model de „utility computing“ functional, a spus Sadler. Este vorba de un departament care produce tehnologie de animatie 3D, aceasta fiind inchiriata de catre studiourile de film pentru productia de filme digitale de desene animate. Chiar are nevoie industria cinematografica de asa ceva? Se pare ca da, avand in vedere ca filmele de animatie computerizata se realizeaza de obicei la o calitate foarte buna (25 de cadre pe secunda), iar fiecare cadru necesita un timp de procesare (sau randare, in limbaj de specialitate) ce variaza intre 40 de minute si 12 ore, a spus Sadler.

     

    „Ca sa nu mai vorbim ca fiecare cadru este randat de cateva ori la rand pentru ca totul sa iasa foarte bine.“ Celebra lege a lui Moore (puterea de procesare a computerelor se dubleaza la fiecare an) a fost parafrazata de Jeffrey Katzenberg, boss-ul studiourilor DreamWorks, pentru a sintetiza „foamea“ de tehnologie a industriei cinematografice: „We always want more than Moore“ (noi vrem intotdeauna mai mult decat Moore).

     

    Studiourile DreamWorks au realizat anul trecut filmul de desene animate „Shrek 2“ folosind tehnologie HP. Pentru acest film, computerele au prelucrat nu mai putin de 500.000 de cadre. Daca este mult sau putin, se poate judeca din faptul ca un singur computer ar fi avut nevoie de mai mult de 100 de ani pentru a procesa exact aceeasi cantitate de informatie. Se pare ca modelul a avut succes, pentru ca HP si DreamWorks au continuat colaborarea si pentru filmul „Madagascar“, care va ajunge si in Romania la sfarsitul lunii iulie.

     

    „Acesta este viitorul industriei IT, asa va functiona modelul de business“, a spus Martin Sadler de la HP. „Vor exista provideri diferiti, care vor oferi o gama completa de servicii, iar clientii vor putea migra usor de la unul la altul.“ Deocamdata, felul in care se vor aseza „apele“ nu este foarte clar, in sensul ca jucatorii inca nu s-au decis exact ce rol vor sa joace in lantul de productie al serviciilor IT, a apreciat Sadler.

     

    Insa ceea ce este sigur este ca zone de productie pana acum foarte diverse se vor amesteca. Cu alte cuvinte, producatorii de cipuri, cei de sisteme de operare, cei de procesoare si asa mai departe vor intra in competitie directa unii cu altii atunci cand modelul „utility computing“ isi va intra in rol, pentru ca fiecare dintre ei va trebui sa vina cu o oferta completa, care sa-l faca pe client sa nu mai aiba nevoie si de o alta companie ca sa-si duca proiectele la bun sfarsit din punct de vedere al tehnologiei.

     

    Un alt punct care ramane deocamdata de stabilit este modul in care vor fi taxati clientii serviciilor de utility computing. Un exemplu este facturarea in functie de numarul de procesoare folosite si timpul pe care acestea il petrec lucrand la proiectul clientului. Astfel, a spus Sadler, pretul ar putea fi de 50 de centi sau un dolar pe procesor, pe ora de functionare. „Insa pretul va varia in functie de complexitatea proiectului“, a precizat el.

     

    Daca detaliile exacte ale lumii IT a viitorului nu sunt inca foarte bine conturate, analistii cad de acord ca unele directii sunt totusi destul de sigure. Serviciile IT vor ocupa un rol tot mai important in competitia pe viata si pe moarte dintre companii, iar cursa de reducere a costurilor le va aduce pe acestea in situatia de a adauga la lista facturilor de achitat inca una: cea pentru bitii, RAM-ul si pixelii consumati in slujba proiectelor lor de business.

  • Robotelul pictor

    „The Painter“ este un film de animatie care, in patru minute, spune povestea unui robotel pasionat de pictura. Filmul a fost realizat de un mic studio de animatie digitala, 422 South, care a primit de la HP platforma Frame Factory pentru a o testa in cadrul acestui proiect.

     

    COLABORARE Filmul a fost produs de 422 South, in cooperare cu o echipa de specialisti din laboratoarele HP din Bristol. Computerele au folosit o platforma experimentala a HP care a oferit o capacitate de procesare foarte mare.

    MAKING OF „The Painter“ a fost procesat de-a lungul a 17 zile. In total, au fost „construite“ aproape 19.000 de cadre, din care 6.000 au fost selectate pentru a compune filmul final.

    RECORDURI Cel mai complicat cadru a fost procesat in 97 de minute, iar timpul mediu de calcul pentru fiecare cadru a fost de 38 de minute. In timpul productiei, 422 South a utilizat 104 computere, care au generat o cantitate de date de 36 Gigabytes.

  • Serverul non-stop

    Dupa ce oficialii bancii germane Bank-Verlag, client al HP, au spus ca detin un server care a functionat neintrerupt in ultimii 10 ani, compania americana a prezentat noul sau server non-stop, despre care spun ca este „cel mai de incredere server din lume“.

     

    CASTIG DE DOUA ZECIMALE Serverul HP Integrity NonStop este garantat sa functioneze, de-a lungul unui an, 99,99999% din timp, adica nu poate fi defect mai mult de 3-4 secunde in acest interval. Anteriorul ocupant al primului loc in acest top era un computer al americanilor de la Stratus, functional in 99,999% din timp (timp de nefunctionare de 4-5 minute pe an).

    CINE FOLOSESTE ASA CEVA? „In primul rand, bursele de valori“, spun oficialii HP. Insa si alte organizatii sau companii din industrii care nu permit nici cele mai mici intreruperi pot cumpara astfel de supercomputere. De pilda, bancile, operatorii telecom, agentiile guvernamentale.

    CUM A FOST CONSTRUIT? Cu mari eforturi. Intregul proces a durat patru ani si a costat cateva sute de milioane de dolari.

    CAT COSTA? Se vinde la pachet de doua bucati, pentru a asigura clientul ca practic nu va exista nici o intrerupere, niciodata. Un „set“ costa cel putin 250.000 de dolari, dar poate ajunge pana la 500.000 de dolari, cu alte aplicatii si servicii aditionale instalate.

  • Cateva cifre

    Cresterea bugetelor IT in Europa de Vest va fi sub asteptari pana in 2008, potrivit unui  raport prezentat de compania de cercetare a pietei Gartner

     

    2.600 mld. $ Nivelul cheltuielilor pentru IT in lume anul acesta.

    700 mld. $ Aportul pietelor mature din Europa Occidentala la totalul cheltuielilor mondiale pentru IT din acest an.

    3% Cresterea cheltuielilor IT in 2005 fata de 2004 in cele mai dinamice regiuni din Europa de Vest (Scandinavia si Benelux). In Franta, cheltuielile vor ramane la fel ca anul trecut, iar in Italia si Germania vor scadea.

    25% Procentul aproximativ al companiilor interesate de oferta de servicii IT complexe.